Temperatură Cuprins Temperatura empirică | Unități de măsură | Exemple de temperaturi în kelvini |...
TemperaturăMeteorologie
sistematomiiluminafactorii ecologiciechilibruechilibru termodinamicSistemul InternaționalSIkelvinulzero absolutmoleculeleatomiienergie termicăCelsiusFahrenheitștiințătehnicăbotanicăecologieapeiscaraCelsiusecotonullinia arboriloraltitudinecopaciiAnticiclonAversăBrizăBrumăBurnițăCaniculăCeațăChiciurăCiclonCiclon tropicalConvecțieDepresiune atmosfericăEnergie potențială de convecție disponibilăFulgerFulger globularFurtunăFurtună de nisipGrindinăHipercanInhibare de convecțieÎnghețLapovițăMăzăricheMusonNinsoareNoriPloaiePloaie înghețatăPoleiPrecipitațiiPresiune atmosfericăPunct de condensarePunct de rouăScara BeaufortTaifunTemperaturăTemperatură aparentăTemperatură potențialăTemperatură potențială echivalentăTemperatura suprafeței măriiTornadăTrăsnetTunetUmiditateUraganVapori de apăVântVirgaViscolVizibilitateVorticitateZăpadă
(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="u003Cdiv class="mw-dismissable-notice"u003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-close"u003E[u003Ca tabindex="0" role="button"u003Eascundeu003C/au003E]u003C/divu003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-body"u003Eu003Cdiv id="localNotice" lang="ro" dir="ltr"u003Eu003Cdiv align="center" class="plainlinks"u003Enu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003E";}}());
Temperatură
Jump to navigation
Jump to search
Temperatura este o mărime fizică a unui sistem care exprimă dacă sistemul respectiv este mai cald sau mai rece. Astfel, materialul cu o temperatură mai ridicată este mai cald, iar cel cu o temperatură joasă mai rece. Ea indică viteza cu care atomii ce alcătuiesc o substanță se mișcă, în cazul încălzirii viteza lor crescând. Oamenii de știință afirmă că la o temperatură extrem de scăzută, numită zero absolut, atomii sau moleculele și-ar înceta mișcarea complet. Temperatura împreună cu lumina fac parte din factorii ecologici.
Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizează starea termică a unui corp, mai exact, starea de echilibru termodinamic. Condițiile stării de echilibru termodinamic sunt exprimate prin cele două postulate ale termodinamicii:
-Primul postulat, denumit și principiul general al termodinamicii, se referă la faptul că un sistem izolat ajunge totdeauna, după un interval de timp, în starea de echilibru termodinamic și nu poate ieși, singur, de la sine, din această stare: Conform acestui postulat, dacă un sistem izolat este scos din starea de echilibru termodinamic, el va reveni la condițiile stării de echilibru după un interval de timp, numit timp de relaxare.
-Al doilea postulat, numit și principiul zero al termodinamicii, precizează proprietățile sistemului aflat în stare de echilibru termodinamic, prin două formulări echivalente:
- Orice mărime de stare a unui sistem aflat în condiții de echilibru termodinamic poate fi determinată în funcție de parametrii de stare externi ai sistemului și de o mărime ce caracterizează starea interioară a sistemului, numită temperatură
- Două sisteme termodinamice aflate în echilibru termic cu un al treilea sistem, se găsesc în echilibru între ele.
Cuprins
1 Temperatura empirică
2 Unități de măsură
3 Exemple de temperaturi în kelvini
4 Terminologie legată de temperatură
5 Biotemperatură
6 Note
7 Legături externe
8 Vezi și
Temperatura empirică |
Experimental se constată că dacă două sisteme termodinamice A și B sunt puse în contact termic (între ele este posibil un schimb de căldură) atunci sistemele ori rămân mai departe în starea de echilibru termodinamic inițial, ori stările de echilibru ale sistemelor sunt perturbate, iar după un anumit timp, în urma schimbului de căldură, se stabilește o altă stare de echilibru termodinamic pentru sistemele A si B. Dacă punem apoi sistemul compus (A+B) în contact termic cu un al treilea sistem C, fie că echilibrul stabilit între sistemele A și B nu se modifică, fie că acest echilibru este perturbat și după un anumit timp toate cele trei sisteme trec într-o nouă stare de echilibru termodinamic. Astfel este pusă în evidență proprietatea de tranzitivitate a echilibrului termodinamic. Starea de echilibru termodinamic a unui sistem este determinată de parametrii externi și de o mărime θ numită temperatură empirică, ce caracterizează starea internă a sistemului. Se spune ca temperatura este un parametru de stare al sistemului. Temperatura este o mărime scalară.
Temperatura empirică la echilibru este aceeași pentru toate sistemele aflate în contact termic și rămâne neschimbată după întreruperea contactului termic. Proprietatea de tranzivitate a echilibrului termic permite compararea valorilor parametrului θ pentru diferite sisteme folosind un alt corp ca intermediar. Prin urmare, dacă două sisteme puse în contact nu-și schimbă starile termodinamice inițiale, cele două sisteme sunt caracterizate de aceeași temperatură empirică θ, iar dacă stările inițiale se schimbă, atunci cele două corpuri au temperaturi empirice diferite.
Unități de măsură |
| Convertire din | în | Formulă |
|---|---|---|
| Celsius | Fahrenheit | °F = °C × 1,8 + 32 |
| Fahrenheit | Celsius | °C = (°F – 32) / 1,8 |
| Celsius | Kelvin | K = °C + 273,15 |
| kelvin | Celsius | °C = K – 273,15 |
Unitatea de măsură în Sistemul Internațional (SI) este kelvinul (K).
Temperatura 0 K este cea numită zero absolut și este punctul în care moleculele și atomii au cea mai mică energie termică. De obicei se folosesc două scări de temperatură, scara Celsius, cu precădere în țările europene și scara Fahrenheit, în Statele Unite. Acestea se definesc cu ajutorul scării Kelvin care constituie scara fundamentală a temperaturilor în știință și tehnică.
Un grad Celsius reprezintă a 1/273,16-a parte din intervalul cuprins între punctul triplu al apei (0,01 °C) și punctul de zero absolut (-273,15 °C), la presiune normală.
Raportul de conversiune:
T(°C)=T(K) - 273,15
T(°F) = 9/5 T(K) - 459,67
Exemple de temperaturi în kelvini |
| Reacție termonucleară cu carbon | 5 × 108 |
| Reacție termonucleară cu heliu | 108 |
| Soare în interior | 107 |
| Coroana solară | 106 |
| Nebuloase vizibile | 104 |
| Suprafața Soarelui | 6× 103 |
| Punctul de topire al wolframului | 3,6 × 103 |
| Punctul de topire al plumbului | 6 × 102 |
| Punctul de înghețare al apei | 2,7 × 102 |
| Punctul de fierbere al oxigenului (1 atm) | 9 × 10 |
| Punctul de fierbere al hidrogenului | (1 atm) 2 × 10 |
| Punctul de fierbere al heliului | (1 atm) 4,2 |
Terminologie legată de temperatură |
| Termen | Definiție |
|---|---|
| Sistem macroscopic | Porțiune din spațiu mărginită de o suprafață bine definită, reală sau convențională, compusă din corpuri aflate în interdependență |
| Fază | Orice parte omogenă a unui sistem macroscopic |
| Transformare de fază | Trecerea unui sistem termodinamic dintr-o fază în alta prin modificarea stării sale |
| Temperatură termodinamică | Mărime fizică cu caracter universal, care exprimă starea mișcării interne a unui sistem termodinamic |
| Temperatură Celsius | Diferența dintre temperatura termodinamică T și temperatura termodinamică T0 (prin convenție T0 = 273,15 K) |
| Diferență de temperaturi | Diferența dintre două valori ale temperaturii unui sistem |
| Scară de temperatură | Ansamblu de valori ale temperaturii, stabilite prin prescripții tehnice și acceptate prin convenție |
| Scară termodinamică de temperatură | Scară de temperatură bazată pe principiul al doilea al termodinamicii, definită de relația:
în care Q1 și Q2 sunt cantități de căldură schimbate de un sistem termodinamic cu două surse de căldură aflate la temperaturi T1 și T2† |
| Scară internațională practică de temperatură (SIPT) | Scară de temperatură bazată pe o serie de puncte fixe de solidificare și fierbere ale unor substanțe pure și pe utilizarea unor mijloace de măsurare și a unor formule de interpolare definite |
| Puncte fixe de definire | valori constante și reproductibile ale temperaturii termodinamice corespunzătoare echilibrului dintre diferite faze |
| Câmp de temperaturi | Totalitatea valorilor temperaturii într-un întreg spațiu, considerat la un moment de timp oarecare |
| Punct triplu | Punctul caracteristic corespunzător stării termodinamice în care un sistem macroscopic se poate găsi simultan în echilibru, în fază solidă, lichidă și gazoasă |
| Suprafață izotermă | Suprafața definită prin totalitatea punctelor din spațiu care au o anumită temperatură la un moment dat |
†Definiția se referă la situația în care capacitatea termică a sistemului nu variază cu temperatura, de exemplu în cazul gazului perfect.
Biotemperatură |
În biologie, mai exact în botanică, ecologie și ecologie montană, temperatura la care plantele pot crește și se pot dezvolta șe numește biotemperatură. Biotemperatura trebuie să fie peste punctul de îngheț al apei (0 grade Celsius sau 273,16 Kelvin), întrucât plantele hibernează la temperaturi negative pe scara Celsius.
Noțiunea de biotemperatură este, de asemenea, legată de conceptul și ecotonul numit linia arborilor, care este cea mai înaltă altitudine la care copacii pot crește.[2]
Note |
^ STAS 1647-85 Căldură. Terminologie și simboluri.
^ Google search
Legături externe |
Cea mai ridicată temperatură creată de om: + 4 trilioane grade Celsius (VIDEO), 27 iunie 2012, Descoperă
BBC - Future - Infographic: Absolute zero to 'absolute hot', 18 December 2013
Vezi și |
- Termodinamică
- Temperatură absolut negativă
- Termometrie
- Termometru
Fenomene meteorologice și variabile |
|---|
Anticiclon | |
| |||||||||||
Categorii:
- Temperatură
- Meteorologie
(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.104","walltime":"0.156","ppvisitednodes":{"value":487,"limit":1000000},"ppgeneratednodes":{"value":0,"limit":1500000},"postexpandincludesize":{"value":16946,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":8859,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":8,"limit":40},"expensivefunctioncount":{"value":0,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":914,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":0,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 61.837 1 -total"," 85.62% 52.944 1 Format:Fizică_statistică"," 80.04% 49.494 1 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 10.28% 6.356 1 Format:Tnavbar"," 6.94% 4.293 2 Format:!)"," 5.49% 3.392 1 Format:-"," 5.20% 3.214 1 Format:VarMeteo"," 4.25% 2.626 7 Format:!-"," 4.00% 2.472 2 Format:(!"]},"cachereport":{"origin":"mw1238","timestamp":"20190911054902","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});{"@context":"https://schema.org","@type":"Article","name":"Temperaturu0103","url":"https://ro.wikipedia.org/wiki/Temperatur%C4%83","sameAs":"http://www.wikidata.org/entity/Q11466","mainEntity":"http://www.wikidata.org/entity/Q11466","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https://www.wikimedia.org/static/images/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2005-10-09T15:45:48Z","dateModified":"2019-03-06T13:57:23Z"}(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgBackendResponseTime":111,"wgHostname":"mw1253"});});
