Skip to main content

Mexic Cuprins Toponimia | Istorie | Geografie | Politică | Diviziuni politice | Economie |...


MexicȚări în America de NordFoste colonii spanioleȚări bordând Oceanul AtlanticȚări bordând Oceanul PacificNațiunile G15State membre ale Organizației Națiunilor Unite


spaniolăAmerica de NordStatele Unite ale AmericiiBelizeGuatemalarepublică federalăMexic-TenochtitlannáhuatlToponimulnáhuatlBernardino de SahagúnCecilio RobeloAlfonso CasoGutierre Tibóndovlecivalea TehuacánSierra de TamaulipasporumbuluiMezoamericaAridoaméricaCueva de la PerraPeștera CandelariaEl Conchalitocâteva picturi din munții Sierra de San FranciscoBaja California SurXIVIVolmecilorFrancisco Hernandez de CórdobaJuan de GrijalvaHernan CortesCozumelTabascobătălia cu maiașiiSanta Maria de la VictoriaMalincheVeracruzMexic-TenochtitlanMontezuma al II-leaAmerica centralăStatele Unite ale AmericiiBelizeGuatemalaBaja CaliforniaGolful CalifornieiGolful MexiculuiYucatánCiudad de MexicoPopocatepetlConstituția din 1917Congresul UniuniiPIBAmerica LatinăNAFTACanadaSUA1994anii 1990Uniunii EuropeneJaponiaMercosurcomerț liberItalieiCorupțiaevaziunealista patrimoniului mondial UNESCOAntigua și BarbudaBahamasBarbadosBelizeCanadaCubaDominicaGrenadaGuatemalaHaitiHondurasJamaicaMexicNicaraguaPanamaGuadelupaMartinicaArubaBonaireCuraçaoSabaAnguillaMontserrat










(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="u003Cdiv class="mw-dismissable-notice"u003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-close"u003E[u003Ca tabindex="0" role="button"u003Eascundeu003C/au003E]u003C/divu003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-body"u003Eu003Cdiv id="localNotice" lang="ro" dir="ltr"u003Eu003Cdiv class="plainlinks" style="border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;"u003Enu003Cdiv class="nomobile" style="float:right"u003Eu003Ca href="/wiki/Wikipedia:Wikimedia_CEE_Spring_2019" title="Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2019"u003Eu003Cimg alt="Logo original-t.png" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Logo_original-t.png/171px-Logo_original-t.png" decoding="async" width="171" height="95" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Logo_original-t.png/258px-Logo_original-t.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Logo_original-t.png/342px-Logo_original-t.png 2x" data-file-width="1800" data-file-height="1000" /u003Eu003C/au003Eu003C/divu003Enu003Cdiv style="color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, u0026#39;DejaVu Sans Condensedu0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 16pt; position: relative;"u003EVă invităm să participați la concursul u003Ca href="/wiki/Wikipedia:Wikimedia_CEE_Spring_2019" title="Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2019"u003EWikimedia CEE Springu003C/au003E. Săptămâna aceasta sunt promovate articolele propuse de wikipediștii din u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Latvia" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Latvia"u003ELetoniau003C/au003E, u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Poland" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Poland"u003EPoloniau003C/au003E, u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Greece" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Greece"u003EGreciau003C/au003E.u003C/divu003Enu003Cdiv style="clear: both;"u003Eu003C/divu003Enu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003E";}}());




Mexic




De la Wikipedia, enciclopedia liberă






Jump to navigation
Jump to search



























































































































































Mexic
México (spaniolă)
Estados Unidos Mexicanos (spaniolă)









Drapelul Mexicului Stema Mexicului
Drapelul Mexicului Stema Mexicului


Imn
Himno Nacional Mexicano







MEX orthographic.svg
Geografie
Suprafață  
 - totală 1.972.550 km² (locul 14)
Cel mai înalt punct
Pico de Orizaba[*] (5.610 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punct
Laguna Salada[*] (-10 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare oraș Ciudad de México
Vecini
Guatemala
Belize
Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Fus orar
UTC−8 la −5
Ora de vară
UTC−7 la −5
Populație
Densitate 57 loc/km²
 - Estimare 2015 121.736.809 (locul 11)
 - Estimare 2017 130.526.945
Limbi oficiale spaniolă
Etnonim Mexican
Guvernare
Sistem politic
Republică prezidențială

Președinte⁠(d)

Andrés Manuel López Obrador[*] Modificați la Wikidata
Legislativ
Congresul Uniunii Modificați la Wikidata
Capitala
Ciudad de México () Modificați la Wikidata
Istorie

Formare Independență față de Spania
declarată 16 septembrie 1810
recunoscută 28 decembrie 1836
Constituția actuală 5 februarie 1917
Economie

PIB (PPC)
2014
 - Total 2.157.817.248.941,5 dolar Geary-Khamis[4]Modificați la Wikidata
 - Pe cap de locuitor 17.315 dolar Geary-Khamis[6]Modificați la Wikidata

PIB (nominal)
2017
 - Total 1.149.918.794.765,7 dolari americani[3]Modificați la Wikidata
 - Pe cap de locuitor 9.005,02 dolari americani[5]Modificați la Wikidata

Gini (2010)
47.2 (ridicat)

IDU (2013)

0.756 (ridicat) (locul 71)
Monedă
Pesos (MXN)
Coduri și identificatori
Cod CIO
MEX Modificați la Wikidata
Cod mobil 334 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic +52
ISO 3166-2 MX Modificați la Wikidata
Domeniu Internet .mx
Prezență online

site web oficial
Twitter
Foursquare Labs, Inc.

Mexic (México în spaniolă) este o țară situată în America de Nord, mărginită de Statele Unite ale Americii la nord și Belize și Guatemala la sud. Este cea mai nordică țară hispanică din America Latină și cea mai populată țară vorbitoare de spaniolă din lume. Întrucât Mexic este de fapt o republică federală, numele oficial complet este Statele Unite Mexicane (Estados Unidos Mexicanos). Țara este frecvent numită Republica Mexicană (República Mexicana), deși acesta nu este titlul recunoscut oficial.




Cuprins






  • 1 Toponimia


  • 2 Istorie


    • 2.1 Epoca precolumbiană


    • 2.2 Cucerirea Mexicului




  • 3 Geografie


  • 4 Politică


  • 5 Diviziuni politice


  • 6 Economie


  • 7 Patrimoniu mondial UNESCO


  • 8 Note


  • 9 Vezi și





Toponimia |



Etnonimul mexican a fost folosit în limba spaniolă de la contactul dintre europeni și americani în moduri diferite. Pentru Spania secolului al XVI-lea, mexicanii au fost locuitorii din Mexic-Tenochtitlan, vorbitori ai limbii náhuatl. În perioada colonială unii creoli și spanioli rezidenți în Noua Spanie au folosit etnonimul pentru a se referi la ei înșiși.[7]
Liderii Războiului de Independență ezitau ca numele țării să fie ca și numele locuitorilor săi. Conform Planului de la Iguala, țara va adopta în cele din urmă numele de Mexic și a locuitorilor săi mexicani.
México este un toponim de origine náhuatl a cărei semnificație este discutabilă.
Toponimul derivă din cuvântul náhuatl Mēxihco [me:ʃiʔko], care desemna capitala mexicanilor. După Bernardino de Sahagún, cuvântul semnifică Ombilicul lunii[8], ipoteză care apoi a fost îndată preluată de Cecilio Robelo, Alfonso Caso și Gutierre Tibón și devenit popular prin cărți gratuite.



Istorie |




Epoca precolumbiană |


Pe teritoriul actual al Mexicului s-a descoperit că în urmă cu 30 000 de ani locuiau grupuri de oameni care se ocupau cu vânatul și cultivarea plantelor. În jurul anilor 9000 î.Hr. au avut loc niște procese de dezvoltare, care au condus la cultivarea unor soiuri de dovleci (cum ar fi de exemplu soiurile cucurbita pepo și lagenaria siceraria)[9] în regiuni, cum ar fi valea Tehuacán și Sierra de Tamaulipas. Cultivarea porumbului a avut loc în cel de-al cincilea mileniu înainte de era noastră și a fost o etapă importantă care apoi a condus la apariția satelor sedentare în Mezoamerica.[10]


Locuitorii din regiunea cunoscută sub numele de Aridoamérica și-au continuat cultura lor nomadă, dar au menținut contactul cu mesoamericanii. Unele situri arheologice ne arată că ocupația a continuat din cele mai vechi timpuri, cum ar fi Cueva de la Perra (12000 Î. Hr.)[11]Peștera Candelaria (8000 Î. Hr.),[12]El Conchalito[13] și câteva picturi din munții Sierra de San Francisco (Baja California Sur).


Civilizației Mesoamericană a apărut în jurul anului 2500 Î. Hr., în anul 1500 Î. Hr. era folosită ceramica și satele de acolo erau agricole.[14][15] În timpul Preclasicii Mijlocii (sec. XIV-IV Î. Hr.) cultura olmecilor s-a răspândit în întreaga Mezoamerica.[16]



Cucerirea Mexicului |


După expedițiile lui Francisco Hernandez de Córdoba (1517)[17]:115-128 și Juan de Grijalva (1518),[18]:15-27Hernan Cortes și oamenii lui au ajuns în Cozumel și au atins coasta Tabasco, unde în Centla a fost bătălia cu maiașii.[17]:193-210 În această regiune s-a fondat Santa Maria de la Victoria și a fost primită drept cadou Malinche, care a jucat un rol important pentru străini în cucerirea Mexicului.[18]:145-148


Spaniolii au mers până la coasta Veracruz, unde au intrat în Mezoamerica. Acolo au fost stabilite parteneriate cu unele popoare indigene și s-au mutat în Mexic-Tenochtitlan. Pe drum, aliații au învins aztecii, ca și în Cholula. Montezuma al II-lea (Moctezuma Xocoyotzin) i-a primit pașnic pe spanioli,[19]:702-703 dar uciderea Toxcatl i-a pus pe azteci pe picior de război.[17]:427-438



Geografie |


Din punct de vedere geografic, Mexic face parte din America centrală. Forma teritoriului este aproximativ triunghiulară, având peste 3000 km de la extremitatea nord-vestică la cea sud-estică. Țara are granițe cu Statele Unite ale Americii la nord și cu Belize și Guatemala la sud. Peninsula Baja California, cu o lungime de 1250 km, este situată în vestul țării și formează Golful Californiei. În estul țării este situat Golful Mexicului, format de cealaltă peninsulă mexicană, Yucatán.


Cel mai mare oraș este capitala, Ciudad de Mexico, care are peste 19 milioane de locuitori și este printre cele mai mari aglomerații urbane din lume. Alte orașe cu peste un milion de locuitori sunt Guadalajara, Monterrey, Toluca, Puebla, Tijuana, Chihuahua, Ciudad Juárez, León și Torreón.


Deși Mexicul este frecvent asociat cu teren deșertos, părțile de sud ale țării au o climă tropicală, fiind situate sub Tropicul Racului. Râurile principale sunt Rio Grande, în extremitatea nordică și Usumacinta în sud, plus Grijalva, Balsas, Pánuco și Yaqui în interior. Se mai poate aminti aici vulcanul activ Popocatepetl.



Politică |


De la Constituția din 1917, Mexicul este o republică federală prezidențială, unde președintele, ales prin vot public, este și șeful statului și șeful guvernului. Executivul este format din președintele și miniștrii săi. Legislativul, care este ales democratic, este cunoscut ca și Congresul Uniunii, și este bicameral, compus din Camera Deputaților și Senatul. Sistemul judiciar este independent de ramura executivă și legislativă. Felipe de Jesús Calderón Hinojosa (nascut la 18 august 1962 in Morelia, Michoacán) de la Partidul Acțiunea Națională, este președinte din 1 decembrie 2006.



Diviziuni politice |



Republica federală Mexic este împărțită în 31 de state (estados) și un district federal. Fiecare stat are constituția și legislativul propriu. Districtul federal conține capitala Mexicului, Ciudad de Mexico, și are statul special, cu puteri reduse în comparație cu cele 31 de state.


Statele Mexicului (fără insule)







  • 1.Aguascalientes

  • 2.Baja California

  • 3.Baja California Sur

  • 4.Campeche

  • 5.Chiapas

  • 6.Chihuahua

  • 7.Coahuila

  • 8.Colima

  • 9.Durango

  • 10.Guanajuato

  • 11.Guerrero




  • 12.Hidalgo

  • 13.Jalisco

  • 14.México

  • 15.Michoacán

  • 16.Morelos

  • 17.Nayarit

  • 18.Nuevo León

  • 19.Oaxaca

  • 20.Puebla

  • 21.Querétaro

  • 22.Quintana Roo




  • 23.San Luis Potosí

  • 24.Sinaloa

  • 25.Sonora

  • 26.Tabasco

  • 27.Tamaulipas

  • 28.Tlaxcala

  • 29.Veracruz

  • 30.Yucatán

  • 31.Zacatecas

  • Districtul Federal




Economie |





Zgârie-nori în capitala țării, Ciudad de Mexico.


Mexicul are a XIV-a cea mai mare economie din lume, cu un PIB de peste un trilion(1000 de miliarde) de dolari SUA. Este clasificată ca și economie cu venit mediu-ridicat, având al patrulea cel mai mare PIB pe cap de locuitor din America Latină. De la criza economică din 1994-1995, țara a trecut printr-o revenire economică seminificativă, cu o rată de creștere economică de 3-5% care a dus la scăderi în rata de sărăcie, de la 24,2% în 2000 la 17,6% în 2004. Rata sărăciei în mediul rural a fost de 42% in 2000 , redusă de la nivelul de 27,9% in 2004.


În ultimii ani, Mexicul a devenit o economie din ce în ce mai "privatizată", cu companiile de stat având un rol mai restrâns în activitatea economică. Economia mixtă este bazată pe industrie și servicii, deși există un sector agricol puternic. De asemenea, republica este al patrulea cel mai mare producător de țiței din lume.


Datorită înțelegerii NAFTA, comerțul cu Canada și SUA s-a triplat din 1994. Din anii 1990, Mexicul s-a angajat în comerț din ce în ce mai liber, introducând agremente de comerț liber cu peste 40 de țări, inclusiv țările Uniunii Europene și Japonia. Guvernul este în discuții cu blocul Mercosur pentru aranjamente de comerț liber.


Deși economia mexicană s-a modernizat semnificativ în ultimul deceniu, încă mai există diverse probleme structurale. Problemele țării includ salarii mici, o distribuție neuniformă a veniturilor (20% din populație câștigă 55% din venitul național) și oportunități reduse pentru statele din sud, care au o populație amerindiană numeroasă. Inegalitățile geografice sunt de asemenea o problemă principală: părți ale districtului federal au un nivel de trai similar cu cel al Italiei. Corupția și evaziunea rămân probleme cronice.



Patrimoniu mondial UNESCO |


Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 31 obiective din această țară.



Note |





  1. ^ en „Human Development Report 2011 - Human development statistical annex” (PDF). HDRO (Oficiul RaportulUI Dezvoltării Umane Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. pp. 127–130. Accesat în 2 noiembrie 2011. .mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"""""""'""'"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}


  2. ^ en World Bank (ed.). „Gini Index”. Accesat în 2 martie 2011. 


  3. ^ World Bank database, accesat în 18 octombrie 2018 


  4. ^ World Bank database 


  5. ^ http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.PCAP.CD  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)


  6. ^ http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.PCAP.PP.CD  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)


  7. ^ es Por ejemplo, Francisco Xavier Clavijero comienza su Historia antigua de México y de su conquista hablando del país del Anáhuac en el primer capítulo, pero a lo largo de él se referirá indistintamente al territorio mexicano o reino de los mexicanos a una amplia porción de Nueva España que incluía no sólo los dominios de los mexicas, sino también territorios mayas y purépechas.


  8. ^ es De Metzxico: metz(tli) (luna), xic(tli) (ombligo, centro) y -co (locativo). Sahagún, Historia general....


  9. ^ Casas y Caballero, 1995: 38.


  10. ^ Márquez Morfín y Hernández Espinoza, 2005: 14.


  11. ^ MacNeish, 1968: t. II.


  12. ^ Aveleyra, 1956.


  13. ^ Fujita, 2006: 82-98.


  14. ^ López Austin y López Luján, 2001.


  15. ^ Christian Duverger, 2007.


  16. ^ Las fechas son de Pool, 2007: 10.

  17. ^ abcThomas, 1993

  18. ^ abDíaz del Castillo, 2007


  19. ^ Sahagún, 1999




Vezi și |


  • Locuri din Patrimoniul Mondial UNESCO



















Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mexic&oldid=12722209










Meniu de navigare



























(window.RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"1.116","walltime":"1.863","ppvisitednodes":{"value":4077,"limit":1000000},"ppgeneratednodes":{"value":0,"limit":1500000},"postexpandincludesize":{"value":171458,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":81784,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":20,"limit":40},"expensivefunctioncount":{"value":19,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":21787,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":14,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 1672.630 1 -total"," 84.00% 1405.033 1 Format:Infocaseta_Țară"," 6.17% 103.283 6 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 4.03% 67.371 1 Format:Informații_bibliotecare"," 3.33% 55.699 1 Format:Subiecte_Mexic"," 2.98% 49.870 1 Format:Listănote"," 1.85% 30.990 1 Format:America_de_Nord"," 0.76% 12.773 3 Format:Articol_principal"," 0.75% 12.463 1 Format:Subiecte_Mezoamerica"," 0.73% 12.253 1 Format:Subgrup_casetă_de_navigare"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.784","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":12933519,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw1266","timestamp":"20190422143649","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});{"@context":"https://schema.org","@type":"Article","name":"Mexic","url":"https://ro.wikipedia.org/wiki/Mexic","sameAs":"http://www.wikidata.org/entity/Q96","mainEntity":"http://www.wikidata.org/entity/Q96","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https://www.wikimedia.org/static/images/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2005-02-07T22:23:03Z","dateModified":"2019-04-11T08:43:42Z","image":"https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/fc/Flag_of_Mexico.svg","headline":"u021baru0103 din America de Nord"}(window.RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgBackendResponseTime":232,"wgHostname":"mw1325"});});

Popular posts from this blog

Taj Mahal Inhaltsverzeichnis Aufbau | Geschichte | 350-Jahr-Feier | Heutige Bedeutung | Siehe auch |...

Baia Sprie Cuprins Etimologie | Istorie | Demografie | Politică și administrație | Arii naturale...

Nicolae Petrescu-Găină Cuprins Biografie | Opera | In memoriam | Varia | Controverse, incertitudini...