Stat al Statelor Unite ale Americii Cuprins Legalitatea relației | Lista statelor componente ale Uniunii |...
Statele din Statele Unite ale AmericiiRegiuni istorice și teritorii ale Statelor Unite ale AmericiiSubdiviziuni administrative naționale de prim ordinSubdiviziuni teritoriale ale țărilor din America
englezăstateKentuckyMassachusettsPennsylvaniaVirginiaDistrictul ColumbiaStatelor Unite ale Americiistat federalguvernul unui statguvernul federal al Statelor UniteConstituțiaamendamentecentralizareenglezăDeclarației de IndependențăRegatul Marii Britanii4 iulie177613 coloniiTratatului de la Paris, 17833 septembrie1783Congress-ul Statelor Unite14 ianuarie17841777VermontRepublica VermontConstituției SUAnațiunisuveraneArticolele Confederației și ale Perpetuei Uniuniconstituțieconfederațierepublici federale13 state fondatoareindependentăsuverană1783puterilor executiveFounding FathersConstituției Statelor Unite ale Americii17871787Delaware7 decembrie1787Rhode Island29 mai1791articolului patruCongresul Statelor Unite ale Americiiguvernului federalFull Faith and Credit Clausesclaviarepublicăabrevierea lor poștalăabrevierea lor tradiționalăzonelorUraganului KatrinaLouisianaBaton RougeUnited States Census Bureau2000LouisianaApărareAșezăriCapitalaClimăConducătoriCulturăDemografieDrapelEconomieEducațieFaunăFlorăGeografieHidrografieIstorieOrașePoliticăSănătateSportStemăSubdiviziuniCele 13 coloniiCele 13 state originareCele 50 de stateSuprafațăCapitaleCapitale (alfabetic)CapitoliiData intrării în UniuneRegiuni istoriceAltitudine maximăCele mai mari orașeOrașe (alfabetic)InsigniaNiciodată teritoriiEtimologia numeluiPoreclePIBPopulațieDensitatea populațieiCreșterea populațieiAbrevierile poștaleFus orarAbreviereRata șomajuluiFus orar
(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="u003Cdiv class="mw-dismissable-notice"u003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-close"u003E[u003Ca tabindex="0" role="button"u003Eascundeu003C/au003E]u003C/divu003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-body"u003Eu003Cdiv id="localNotice" lang="ro" dir="ltr"u003Eu003Cdiv class="plainlinks" style="border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;"u003Enu003Cdiv class="nomobile" style="float:right"u003Eu003Ca href="/wiki/Wikipedia:Wikimedia_CEE_Spring_2019" title="Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2019"u003Eu003Cimg alt="Logo original-t.png" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Logo_original-t.png/171px-Logo_original-t.png" decoding="async" width="171" height="95" data-file-width="1800" data-file-height="1000" /u003Eu003C/au003Eu003C/divu003Enu003Cdiv style="color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, u0026#39;DejaVu Sans Condensedu0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 16pt; position: relative;"u003EVă invităm să participați la concursul u003Ca href="/wiki/Wikipedia:Wikimedia_CEE_Spring_2019" title="Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2019"u003EWikimedia CEE Springu003C/au003E. Săptămâna aceasta sunt promovate articolele propuse de wikipediștii din u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Latvia" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Latvia"u003ELetoniau003C/au003E, u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Poland" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Poland"u003EPoloniau003C/au003E, u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Greece" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Greece"u003EGreciau003C/au003E.u003C/divu003Enu003Cdiv style="clear: both;"u003Eu003C/divu003Enu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003E";}}());
Stat al Statelor Unite ale Americii
Jump to navigation
Jump to search
Un stat al Statelor Unite ale Americii (în engleză, state of the United States of America, sau, pe scurt, U.S. state) este unul din cele cincizeci de state (deși patru dintre ele: Kentucky, Massachusetts, Pennsylvania și Virginia, preferă numele oficial de commonwealth, "stat prin asociere"), care împreună cu Districtul Columbia formează cele 50 + 1 subdiviziuni naționale ale Statelor Unite ale Americii, considerate ca stat federal și națiune independentă.
Responsabilitatea privind suveranitatea națională este împărțită între guvernul unui stat și guvernul federal al Statelor Unite, în sensul că un cetățean american este simultan un cetățean al entității fedrale dar și al statului în care își are reședința. De fapt, cetățeniile statelor federale ale țării sunt foarte flexibile, nefiind nevoie de nici o aprobare pentru ca cineva să se mute dintr-un stat în altul, cu excepția celor condamnați la a nu părăsi statul respectiv (de ex. dacă sunt eliberați condiționat).
Hartă a Statelor Unite ale Americii cu numele tuturor statelor
Constituția Statelor Unite ale Americii desemnează împărțirea puterii între cele două forme de guvernământ în termeni generali. Prin ratificarea Constituției Statelor Unite ale Americii, oricare dintre state:
- transferă anumite puteri suverane statului federal, spre exemplu puterea de a emite monedă;
- acceptă să împartă anumite puteri, spre exemplu puterea de a crea un corp militar al cetățenilor, cunoscut în engleză sub termenul din engleză militia;
- reține restul puterilor pentru guvernarea locală, spre exemplu autoritatea de a reglementa practicarea medicinei și a magistraturii, respectiv a avocaturii.
Educația, sănătatea, transporturile și alte tipuri de domenii legate de infrastructură sunt în general responsabilitatea statelor. Toate statele transferă, împart și mențin exact aceleași puteri.
De-a lungul timpului, pe măsură ce constituției i-au fost aduse amendamente (astăzi existând 27 de amendamente ale Constituției SUA), interpretările și aplicarea articolelor sale în cazuri concrete s-au schimbat. Tendința generală a fost aceea spre centralizare, statului federal revenindu-i un rol mai sporit decât îl avusese inițial. De fapt, există o continuă dezbatere asupra "drepturilor statelor" (în engleză States rights) comparativ cu cele ale statului federal, care se referă la extinderea și natura puterilor pe care statele le-au dat sau cedat guvernului federal.
Cuprins
1 Legalitatea relației
1.1 Statutul legal la sfârșitul Războiului de Independență
1.2 Uniunea într-o singură națiune
1.3 Relația dintre state
1.4 Admiterea statelor întru Uniune
2 Lista statelor componente ale Uniunii
3 Vezi și
4 Bibliografie
5 Legături externe
Legalitatea relației |
Statutul legal la sfârșitul Războiului de Independență |
În momentul adoptării Declarației de Independență față de Regatul Marii Britanii la 4 iulie 1776, cele 13 colonii au devenit juridic 13 state suverane independente, chiar dacă Marea Britanie nu a recunoscut acest fapt decât cu ocazia Tratatului de la Paris, 1783, semnat în ziua de 3 septembrie 1783 și ratificat de Congress-ul Statelor Unite pe 14 ianuarie 1784. Aceste 13 state suverane au devenit 14 în 1777, odată cu organizarea teritoriului ce cuprinde statul Vermont de azi ca Republica Vermont. Pentru o scurtă perioadă de timp, mai exact până la adoptarea Constituției SUA, aceste 13, apoi 14 entități politice au fost cu adevărat națiuni suverane.
Uniunea într-o singură națiune |
După adoptarea Articolele Confederației și ale Perpetuei Uniuni, prima constituție a celor treisprezece foste colonii britanice din America de Nord, care s-au răsculat contra Regatului Marii Britanii în 1776, aceste foste 13 colonii au devenit o confederație, o singură entitate politică, constituind de fapt prima încercare juridică, administrativă și politică a viitoarei republici federale, Statele Unite ale Americii.
Statele Statelor Unite ale Americii după data admiterii în Uniune.
Deși conform legilor internaționale existente atunci, cele 13 state fondatoare erau o entitate politică distinctă, devenită independentă și suverană după recunoașterea sa de către Marea Britanie în 1783, aceasta era slabă și ineficace. Articolele Confederației alcătuiau o constituție neclară și lipsită de majoritatea puterilor executive la nivel central cerute de conducerea unei entități formate din state independente, statele fondatoare înseși fuseseră secătuite de război și structura confederală însăși era vag definită, aproape inactivă și slab prezentă.
Toate aceste cauze au determinat din partea acelor oameni extraordinari, participanți în toate fazele creării Statelor Unite, supranumiți Founding Fathers, să ia măsuri excepționale de adunare a forțelor, a minților creatoare și de punere în comun a experienței și gândirii lor colective. Rezultatul a fost crearea Constituției Statelor Unite ale Americii între februarie și septembrie 1787, un act normativ puternic care corecta majoritatea deficiențelor constatate anterior.
Astfel prin procesul de redactare și finalizare al Constituției Statelor Unite ale Americii în decursul anului 1787, respectiv prin ratificarea sa progresivă, începând cu statul Delaware la 7 decembrie 1787 și terminând cu cea a statului Rhode Island la 29 mai 1791, cele treisprezece state originare s-au alăturat treptat Uniunii moderne.
Relația dintre state |
Statele Unite ale Americii aranjate după data obţinerii statului de Stat al SUA
Conform articolului patru al Constituției Statelor Unite, care definește relațiile dintre state, Congresul Statelor Unite ale Americii este singura entitate a guvernului federal care puterea de a accepta noi state în Uniune. Statelor li se cere să dea "totală recunoaștere și credit" (conform originalului în engleză, "Full Faith and Credit Clause") tuturor actelor emise de legislaturile și curțile de justiție ale celorlalte state componente, incluzând contracte legale, judecăți în cazuri civile și penale ale statelor care au fost state care au acceptat sclavia la momentele respective. Statelor le este garantată apărarea, atât civilă cât și militară de către guvernul federal, care este de asemenea mandatat să vegheze asupra statului de republică al fiecăruia din statele componente ale Uniunii.
Admiterea statelor întru Uniune |
Lista statelor componente ale Uniunii |
Statele componente ale Statelor Unite, cu abrevierea lor poștală, abrevierea lor tradițională, capitalele lor, cele mai mari orașe și steaguri sunt prezentate în următorul tabel. Pentru o listă completă a zonelor ne-statale, teritorii și alte zone aflate sub controlul Uniunii, vedeți lista zonelor dependente de Statele Unite ale Americii.
| Cod poștal | Tradițional | Stat | Capitală | Cel mai mare (cel mai populat) oraș | Steag al statului |
|---|---|---|---|---|---|
| AL | Ala. | Alabama | Montgomery | Birmingham |  |
| AK | Alaska | Alaska | Juneau | Anchorage |  |
| AZ | Ariz. | Arizona | Phoenix | Phoenix |  |
| AR | Ark. | Arkansas | Little Rock | Little Rock |  |
| CA | Cal. sau Calif. | California | Sacramento | Los Angeles |  |
| CO | Colo. | Colorado | Denver | Denver |  |
| CT | Conn. | Connecticut | Hartford | Bridgeport |  |
| DE | Del. | Delaware | Dover | Wilmington |  |
| FL | Fla. | Florida | Tallahassee | Jacksonville |  |
| GA | Ga. | Georgia | Atlanta | Atlanta |  |
| HI | Hawaii | Hawaii | Honolulu | Honolulu |  |
| ID | Idaho | Idaho | Boise | Boise |  |
| IL | Ill. | Illinois | Springfield | Chicago |  |
| IN | Ind. | Indiana | Indianapolis | Indianapolis |  |
| IA | Iowa | Iowa | Des Moines | Des Moines |  |
| KS | Kan. ori Kans. | Kansas | Topeka | Wichita |  |
| KY | Ky. | Kentucky | Frankfort | Louisville |  |
| LA | La. | Louisiana | Baton Rouge | New Orleans * |  |
| ME | Maine | Maine | Augusta | Portland |  |
| MD | Md. | Maryland | Annapolis | Baltimore |  |
| MA | Mass. | Massachusetts | Boston | Boston |  |
| MI | Mich. | Michigan | Lansing | Detroit |  |
| MN | Minn. | Minnesota | Saint Paul | Minneapolis |  |
| MS | Miss. | Mississippi | Jackson | Jackson |  |
| MO | Mo. | Missouri | Jefferson City | Kansas City |  |
| MT | Mont. | Montana | Helena | Billings |  |
| NE | Neb. | Nebraska | Lincoln | Omaha |  |
| NV | Nev. | Nevada | Carson City | Las Vegas |  |
| NH | N.H. | New Hampshire | Concord | Manchester |  |
| NJ | N.J. | New Jersey | Trenton | Newark |  |
| NM | N.M. | New Mexico | Santa Fe | Albuquerque |  |
| NY | N.Y. | New York | Albany | New York City |  |
| NC | N.C. | Carolina de Nord | Raleigh | Charlotte |  |
| ND | N.D., N.Dak. ori No. Dak. | Dakota de Nord | Bismarck | Fargo |  |
| OH | Ohio | Ohio | Columbus | Columbus |  |
| OK | Okla. | Oklahoma | Oklahoma City | Oklahoma City |  |
| OR | Ore. sau Oreg. | Oregon | Salem | Portland |  |
| PA | Penn. ori Penna. | Pennsylvania | Harrisburg | Philadelphia |  |
| RI | R.I. | Rhode Island | Providence | Providence |  |
| SC | S.C. | Carolina de Sud | Columbia | Columbia |  |
| SD | S.D. ori S.Dak. | Dakota de Sud | Pierre | Sioux Falls |  |
| TN | Tenn. | Tennessee | Nashville | Memphis |  |
| TX | Tex. sau Texas | Texas | Austin | Houston |  |
| UT | Utah | Utah | Salt Lake City | Salt Lake City |  |
| VT | Vt. | Vermont | Montpelier | Burlington |  |
| VA | Va. | Virginia | Richmond | Virginia Beach |  |
| WA | Wash. | Washington | Olympia | Seattle |  |
| WV | W.Va. | Virginia de Vest | Charleston | Charleston |  |
| WI | Wis. or Wisc. | Wisconsin | Madison | Milwaukee |  |
| WY | Wyo. | Wyoming | Cheyenne | Cheyenne |  |
* Înaintea "Uraganului Katrina", New Orleans era cel mai populat oraș din Louisiana. După "Katrina", populația orașului Baton Rouge a crescut substanțial. Datele bazate pe ultimul recensământ efectuat de United States Census Bureau, în anul 2000 vor indica New Orleans ca fiind cel mai populat oraș al statului Louisiana.
Vezi și |
- Unitățile federative ale Braziliei
Bibliografie |
- Stein, Mark, How the States Got Their Shapes, New York : Smithsonian Books/Collins, 2008. ISBN 978-0-06-143138-8
Legături externe |
Information about All States from UCB Libraries GovPubs
- State Resource Guides, from the Library of Congress
- Tables with areas, populations, densities and more (in order of population)
- Tables with areas, populations, densities and more (alphabetical)
- State and Territorial Governments on USA.gov
- StateMaster – statistical database for U.S. states
- U.S. States: Comparisons, rankings, demographics
| |||||||||||
| |||||||||||
| |||||
| |||||||||||||||||
Categorii:
- Statele din Statele Unite ale Americii
- Regiuni istorice și teritorii ale Statelor Unite ale Americii
- Subdiviziuni administrative naționale de prim ordin
- Subdiviziuni teritoriale ale țărilor din America
(window.RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.340","walltime":"0.479","ppvisitednodes":{"value":1992,"limit":1000000},"ppgeneratednodes":{"value":0,"limit":1500000},"postexpandincludesize":{"value":96043,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":56719,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":8,"limit":40},"expensivefunctioncount":{"value":0,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":1,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":2,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 216.379 1 -total"," 51.37% 111.151 2 Format:En"," 39.89% 86.321 4 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 27.80% 60.158 1 Format:Subiecte_SUA"," 7.72% 16.704 1 Format:Statele_Unite"," 7.62% 16.489 1 Format:Liste_comitate_SUA"," 5.10% 11.037 1 Format:Liste_state_SUA"," 3.11% 6.719 4 Format:Tnavbar"," 2.77% 6.001 159 Format:·"," 2.60% 5.620 8 Format:!)"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.059","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":1328303,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw1324","timestamp":"20190420172754","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});mw.config.set({"wgBackendResponseTime":125,"wgHostname":"mw1250"});});
