Maghiarii din România Cuprins Viața culturală | Organizare confesională | Organizare politică |...
Grupuri etniceMinorități etniceMaghiarii din România
minoritateetnicăRomâniarecensământul populației din 2011maghiarirecensământul din 1930Televiziunea Maghiară din TransilvaniaFundația Jenő JanovicsRomâniaBéla MarkóPéter Medgyessy14 noiembrie2003Budapesta15 septembrie2008Târgu MureșBiserica Reformată din RomâniaEpiscopia Reformată de Piatra CraiuluiEpiscopia Reformată a ArdealuluiBiserica Romano-Catolică din RomâniaArhiepiscopia Romano-Catolică de Alba IuliaEpiscopia Romano-Catolică de Oradea MareEpiscopia Romano-Catolică de Satu MareEpiscopia Romano-Catolică de TimișoaraBiserica Unitariană din TransilvaniaBiserica Evanghelică-Luterană din RomâniaBiserica Greco-CatolicăEpiscopia greco-catolică de Oradea MareEpiscopia MaramureșuluiBiserica Ortodoxă RomânăBiserica Baptistă din RomâniaUniunea Democrată a Maghiarilor din RomâniaPartidul Civic MaghiarHarghitaCovasnaTârgu MureșOdorheiu Secuiescrecensămintesecui2002
(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="u003Cdiv class="mw-dismissable-notice"u003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-close"u003E[u003Ca tabindex="0" role="button"u003Eascundeu003C/au003E]u003C/divu003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-body"u003Eu003Cdiv id="localNotice" lang="ro" dir="ltr"u003Eu003Cdiv class="plainlinks" style="border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;"u003Enu003Cdiv class="nomobile" style="float:right"u003Eu003Ca href="/wiki/Wikipedia:Wikimedia_CEE_Spring_2019" title="Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2019"u003Eu003Cimg alt="Logo original-t.png" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Logo_original-t.png/171px-Logo_original-t.png" decoding="async" width="171" height="95" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Logo_original-t.png/258px-Logo_original-t.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Logo_original-t.png/342px-Logo_original-t.png 2x" data-file-width="1800" data-file-height="1000" /u003Eu003C/au003Eu003C/divu003Enu003Cdiv style="color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, u0026#39;DejaVu Sans Condensedu0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 16pt; position: relative;"u003EVă invităm să participați la concursul u003Ca href="/wiki/Wikipedia:Wikimedia_CEE_Spring_2019" title="Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2019"u003EWikimedia CEE Springu003C/au003E. Săptămâna aceasta sunt promovate articolele propuse de wikipediștii din u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Albania" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Albania"u003EAlbaniau003C/au003E, u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Hungary" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Hungary"u003EUngariau003C/au003E, u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Erzya" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Erzya"u003EErziau003C/au003E.u003C/divu003Enu003Cdiv style="clear: both;"u003Eu003C/divu003Enu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003E";}}());
Maghiarii din România
Jump to navigation
Jump to search
| Maghiarii din România romániai magyarok | ||||||||||||||||||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
            | ||||||||||||||||||||||||||||||
| Áron Márton · András Sütő · Lili Poór · Kálmán Csiha · Sándor Kányádi · György Bernády · Béla Markó · Iolanda Balaș · László Tőkés · Ladislau Bölöni · Emeric Jenei · Béla Károlyi | ||||||||||||||||||||||||||||||
| Populație totală | ||||||||||||||||||||||||||||||
etnia in 2011: 1.227.623 (6,1%)[1] privind limba maternă declarată in 2011: 1.259.914 (6,09%)[2] | ||||||||||||||||||||||||||||||
| Regiuni cu populație semnificativă | ||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||||||||||
| Limbi vorbite | ||||||||||||||||||||||||||||||
maghiară | ||||||||||||||||||||||||||||||
| Religii | ||||||||||||||||||||||||||||||
Biserica Reformată din România, Biserica Romano-Catolică din România, Biserica Evanghelică-Lutherană din România, Biserica Unitariană din Transilvania, Biserica Greco-Catolică, Convenția Bisericilor Creștine Baptiste Maghiare din România, Federația Comunităților Evreiești din România, Biserica Ortodoxă Română, Secui Sâmbotași | ||||||||||||||||||||||||||||||
| Grupuri înrudite sau legate cultural | ||||||||||||||||||||||||||||||
secui, ceangăi | ||||||||||||||||||||||||||||||
| Note | ||||||||||||||||||||||||||||||
Vezi și: Ținutul Secuiesc, Regiunea Autonomă Maghiară, Maghiari, Regatul Ungariei, Maghiari în SUA |
Harghita:
Covasna:
Mureș:
Satu Mare:
Bihor:
Sălaj:
Cluj:
Arad:
Brașov:
Maramureș:
Timiș:
Bistrița-Năsăud:
Alba:
Hunedoara:
Sibiu:Maghiarii din România reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din România. La recensământul populației din 2011 au fost înregistrați în România 1.227.623 etnici maghiari,[3] reprezentând 6,1% din populația țării.
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.425.507 de maghiari, reprezentând 7,8% din populația României interbelice.
Cuprins
1 Viața culturală
1.1 Etnografie și folclor
1.2 Învățământ
1.3 Mass-media
1.4 Instituții culturale
1.4.1 Instituții teatrale și de operă
1.4.2 Muzee
1.4.3 Instituții de dans
1.4.4 Case memoriale
2 Organizare confesională
3 Organizare politică
4 Demografie
4.1 Recensământ 2011
4.2 Cele mai mari comunități maghiare din România (Recensământ 2002)
5 Note
6 Lectură suplimentară
7 Legături externe
Viața culturală |
Arthur Coulin, Femeie din Secuime (1904)
Etnografie și folclor |
Ceramică de Corund
Biserica reformată din Mănăstireni, județul Cluj
Învățământ |
Mass-media |
Televiziunea Maghiară din Transilvania, fondată de Fundația Jenő Janovics, este prima televiziune din România dedicată comunității maghiare. Hotărârea pentru lansarea postului a fost luată de Béla Markó și Péter Medgyessy în 14 noiembrie 2003, la Budapesta. ETV a fost lansată în 15 septembrie 2008 cu sediul în Târgu Mureș, și poate fi recepționată în multe localități din România.
Instituții culturale |
Instituții teatrale și de operă |
- Opera Maghiară din Cluj
- Teatrul Maghiar de Stat din Cluj
Teatrul Național din Târgu Mureș, Trupa Tompa Miklós (fostul Teatrul Secuiesc de Stat)
Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” (Timișoara)
Teatrul Maghiar de Stat Szigligeti Ede, Oradea
Teatrul de Nord (Satu Mare), Trupa Harag György
Teatrul Tamási Áron (Sfântu Gheorghe)
Teatrul Tomcsa Sándor (Odorheiu Secuiesc)- Teatrul Municipal, Miercurea Ciuc
Teatrul Figura Studio (Gheorgheni)
Compania de Teatru "Aradi Kamaraszínház" (Arad)- Teatrul Municipal din Târgu Secuiesc
Teatrul Studio (Târgu Mureș), secția maghiară
Yorick Studio (Târgu Mureș)
M Studio (Sfântu Gheorghe)
Teatrul de Păpuși și de Tineret Ariel (Târgu Mureș), secția maghiară
Teatrul de Păpuși Puck din Cluj, secția maghiară
Scena Partium, Oradea
Kiss Studio, Oradea
Muzee |
Muzeul Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe
Muzeul Secuiesc al Ciucului din Miercurea Ciuc
- Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu Mureș
Instituții de dans |
Ansamblul de Dansuri "Mureș" (Maros Táncegyüttes) - Târgu Mureș)
Ansamblul de Dansuri "Trei Scaune" (Háromszék Táncegyüttes) - Sfântu Gheorghe
Ansamblul Național-Popular Secuiesc "Harghita" (Hargita Nemzeti Székely Népi Együttes) - Miercurea Ciuc
Ansamblul Naționalităților Sătmărene (Szatmári Nemzetiségek Népi Együttese) - Satu Mare
Case memoriale |
Casa memorială Ady Endre, Ady Endre, Satu Mare
Casa memorială Tamási Áron, Lupeni, Harghita
Casa memorială Áprily Lajos, Praid, Harghita
- Casa memorială Petöfi Sándor din Turda
Organizare confesională |
Sub aspect confesional, conform datelor recensământului din 2002, dintre maghiarii din România 665.343 de cetățeni s-au declarat reformați, 587.033 romano-catolici, 64.984 unitarieni etc.[4][5]
Principalele organisme ecleziastice care îi grupează pe maghiarii din România sunt Biserica Reformată din România (cu Episcopia Reformată de Piatra Craiului și Episcopia Reformată a Ardealului), Biserica Romano-Catolică din România (mai ales: Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia, Episcopia Romano-Catolică de Oradea Mare, Episcopia Romano-Catolică de Satu Mare și Episcopia Romano-Catolică de Timișoara), Biserica Unitariană din Transilvania (Episcopia Unitariană din Cluj), Biserica Evanghelică-Luterană din România (Episcopia Evanghelică-Luterană din Cluj) și Biserica Greco-Catolică (mai ales Episcopia greco-catolică de Oradea Mare și Episcopia Maramureșului). Alte biserici care întrunesc mai mult de 10.000 de credincioși maghiari: Biserica Ortodoxă Română, Biserica Baptistă din România.
| Biserica | Numărul credincioșilor maghiari[4] | Procentul maghiarilor (în biserică) | Procentul credincioșilor în comunitatea maghiară | Numărul total al credincioșilor[4] | Liderul bisericii | Titlul liderului |
|---|---|---|---|---|---|---|
Biserica Reformată din România* | 665.443 | 95% | 46,5% | 701.077 | Géza Pap István Csűry | episcop, președintele pastoral al sinodului |
Biserica Romano-Catolică din România* | 587.033 | 57,2% | 41% | 1.026.429 | György Jakubinyi Eugen Schönberger László Böcskei Martin Roos | arhiepiscop de Alba Iulia episcop de Satu Mare episcop de Oradea episcop de Timișoara |
Biserica Unitariană din Transilvania* | 64.987 | 97% | 4,5% | 66.944 | Ferenc Bálint-Benczédi | episcop, președintele pastoral al sinodului |
Biserica Ortodoxă Română | 28.287 | 0,2% | 2% | 18.817.975 | Patriarhul Daniel | Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române |
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică | 19.645 | 10,3% | 1,4% | 191.556 | Lucian Mureșan | Arhiepiscop major |
Biserica Evanghelică-Luterană din România* | 15.205 | 56% | 1,1% | 27.112 | Dezső Zoltán Adorjáni | episcop, președintele pastoral al sinodului |
Biserica Baptistă din România (Uniunea Comunităților Baptiste Maghiare din România) | 12.961 | 10,2% | 0,9% | 126.639 | Otniel Buncaciu | președintele Uniunii Baptiste |
* "Bisericile istorice": cele patru biserici acceptate la Dieta de la Turda (1568), adică cea reformată, catolică (inclusiv bisericile greco-catolice și armeno-catolice), unitariană și evanghelică (inclusiv cea augustană a sașilor) se numesc "biserici istorice" în terminologia maghiară. La acestea s-au adăugat bisericile ortodoxe (Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă Sârbă), apoi și cele evreiești (ortodoxă, neologă și Status Quo Ante - cu excepția curentelor reformiste din secolul XX.), acceptate mai târziu, în secolul XVIII. și XIX. Ca urmare bisericile istorice (în terminologia maghiară de azi) sunt cele catolice (romano-catolice, greco-catolice și armeno-catolice), protestante (calviniste, lutherane sau unitariene), ortodoxe și mozaice tradiționale.[6][7]
Organizare politică |
Principala organizație care îi grupează pe maghiarii din România sub aspect politic este Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Există de asemenea organizații politice de mai mică anvergură ale maghiarilor din România, precum Partidul Civic Maghiar.
Demografie |
Ponderile cele mai mari de populație maghiară se înregistrează în județele Harghita (84,61%) și Covasna (73,81%). În cifre absolute, orașul din România cu cel mai mare număr de etnici maghiari este municipiul Târgu Mureș, cu peste 57.000 de maghiari (2011). În procente, orașul cu cea mai mare pondere de maghiari este municipiul Odorheiu Secuiesc, cu o pondere a comunității maghiare de 92,43% dintr-un total de 34.257 de locuitori (2011).
Recensământ 2011 |
Distribuția etnicilor maghiari în România în 2011
Distribuția etnicilor maghiari în România în 2011.
| Județul | Maghiari | Procentul |
|---|---|---|
Harghita | 276.038 | 84,61% |
Covasna | 164.158 | 73,81% |
Mureș | 228.275 | 39,26% |
Satu Mare | 129.258 | 35,22% |
Bihor | 155.829 | 25,92% |
Sălaj | 57.167 | 23,07% |
Cluj | 122.301 | 17,37% |
Arad | 49.291 | 10,70% |
Maramureș | 46.300 | 9,06% |
Brașov | 50.956 | 8,75% |
Timiș | 50.556 | 7,59% |
Bistrița-Năsăud | 18.349 | 5,89% |
Alba | 20.684 | 5,40% |
Hunedoara | 25.388 | 5,20% |
Sibiu | 15.344 | 3,67% |
Caraș-Severin | 5.824 | 1,76% |
Bacău | 4.528 | 0,64% |
București | 5.834 | 0,31% |
Numărul secuilor a fost estimat la circa 670.000 de persoane, reprezentând peste 45% din totalul maghiarilor din România.[8]
La recensăminte numărul celor care se declară secui este foarte mic — s-au înregistrat 831 persoane în 1992, respectiv 532 persoane în 2002.[9] Această nepotrivire flagrantă arată că din punct de vedere etnic secuii se consideră maghiari.
Cele mai mari comunități maghiare din România (Recensământ 2002) |
Cele mai mari comunități maghiare din România[10] (peste 10 000 de locuitori de naționalitate maghiară) sunt:
Loc | Oraș | Județ | Regiune de dezvoltare | Comunitatea maghiară | Procentaj | Populația orașului | Denumirea maghiară |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Târgu Mureș | Mureș | Centru | 70.108 | 46,72% | 150.041 | Marosvásárhely |
| 2 | Cluj Napoca | Cluj | Nord-Vest | 60.287 | 18,96% | 317.953 | Kolozsvár |
| 3 | Oradea | Bihor | Nord-Vest | 56.985 | 27,58% | 206.614 | Nagyvárad |
| 4 | Sfântu Gheorghe | Covasna | Centru | 46.113 | 74,92% | 61.543 | Sepsiszentgyörgy |
| 5 | Satu Mare | Satu Mare | Nord-Vest | 45.298 | 39,34% | 115.142 | Szatmárnémeti |
| 6 | Odorheiu Secuiesc | Harghita | Centru | 35.357 | 95,69% | 36.948 | Székelyudvarhely |
| 7 | Miercurea Ciuc | Harghita | Centru | 34.359 | 81,75% | 42.029 | Csíkszereda |
| 8 | Timișoara | Timiș | Vest | 24.287 | 7,64% | 317.660 | Temesvár |
| 9 | Brașov | Brașov | Centru | 23.176 | 8,14% | 284.596 | Brassó |
| 10 | Arad | Arad | Vest | 22.492 | 13,01% | 172.827 | Arad |
| 11 | Baia Mare | Maramureș | Nord-Vest | 20.466 | 14,83% | 137.921 | Nagybánya |
| 12 | Târgu Secuiesc | Covasna | Centru | 18.633 | 90,94% | 20.488 | Kézdivásárhely |
| 13 | Gheorgheni | Harghita | Centru | 17.524 | 87,54% | 20.018 | Gyergyószentmiklós |
| 14 | Carei | Satu Mare | Nord-Vest | 12.596 | 54,33% | 23.182 | Nagykároly |
| 15 | Zalău | Sălaj | Nord-Vest | 11.016 | 17,50% | 62.927 | Zilah |
| 16 | Sovata | Mureș | Centru | 10.465 | 90,10% | 11.614 | Szováta |
| 17 | Reghin | Mureș | Centru | 10.396 | 28,77% | 36.126 | Szászrégen |
| 18 | Salonta | Bihor | Nord-Vest | 10.335 | 57,18% | 18.074 | Nagyszalonta |
Note |
^ http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2011: Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune
^ http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_11.xls Recensamantul Populatiei si Locuintelor 2011: Populația stabilă după etnie și limba maternă, pe categorii de localități
^ Institutul Național de Statistică (București, iulie 2013). „Recensământul populației și locuințelor - 2011” (PDF). insse.ro. Accesat în 13 noiembrie 2016. Verificați datele pentru:|date=(ajutor).mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"""""""'""'"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}
- ^ abchttp://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol4/tabele/t5.pdf
^ Structura populației după principalele etnii
^ http://www.hunsor.se/dosszie/emtetarsadalmiszerepe.pdf
^ Keresztény történelmi egyházak hittan oldalai. A legjobb válaszok profiktól
^ The Romanian Institute of Human Rights (ed.), Human Rights in Romania. Protection of the Rights of the Persons Belonging to the National Minorities, Bucharest 1993, pag. 51., cit. după: Brigitte Mihok, Vergleichende Studie zur Situation der Minderheiten in Ungarn und Rumänien (1989-1996), Frankfurt am Main 1999, pag. 79.
^ INSSE, Recensământul populației, 2002, http://www.insse.ro/cms/files/RPL2002INS/vol4/notavol4.pdf Notă metodologică, p. 850
^ Structura etno-demografică a României pe arii geografice (2002): Târgu Mureș, Cluj Napoca, Oradea, Sfântu Gheorghe, Satu Mare, Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Timișoara, Brașov, Arad, Baia Mare, Târgu Secuiesc, Gheorgheni, Carei, Zalău, Sovata, Reghin, Salonta sursa: edrc.ro/ (Centrul de resurse pentru diversitate etnoculturală)
Lectură suplimentară |
Maghiarii din România și etica minoritară: (1920-1940), Lucian Nastasă, Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, 2003
Recensementul poporațiunii din Regatul Ungariei la finea anului 1900, în Transilvania, Anul XXXIII, nr. III, 30 iunie 1902, Sibiu, pp. 101-104
Statistica românilor din Transilvania în anul 1762, Dr. Il. Pușcariu, în Transilvania, Anul XXXIII, nr. I, 28 februarie 1902, Sibiu, pp. 40-45
La chestiunea statisticei românilor din Transilvania în 1762, Dr. Il. Pușcariu, în Transilvania, Anul XXXIII, nr. III, 30 iunie 1902, Sibiu, pp. 130-133
Legături externe |
- Istoria și tradițiile minorităților din România
- Organizații ale minorității maghiare
- Secuii și românii
- Monumente etnografice maghiare în muzeele în aer liber din România
Secuii nu sunt maghiari. Ei trebuie să se declare secui la recensământ, nu unguri, Ionuț Țene, condeiulardelean.ro
| |||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||||||
Categorii:
- Grupuri etnice
- Minorități etnice
- Maghiarii din România
(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.380","walltime":"0.483","ppvisitednodes":{"value":2005,"limit":1000000},"ppgeneratednodes":{"value":0,"limit":1500000},"postexpandincludesize":{"value":78927,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":40727,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":11,"limit":40},"expensivefunctioncount":{"value":0,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":10309,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":0,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 228.300 1 -total"," 39.01% 89.066 1 Format:Cite_web"," 23.78% 54.282 2 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 22.94% 52.381 1 Format:Grupuri_etnice_din_România"," 12.52% 28.590 2 Format:Articol_principal"," 12.46% 28.437 1 Format:Infocaseta_Grup_etnic"," 4.00% 9.130 1 Format:Subiecte_Ungaria"," 2.36% 5.398 2 Format:Tnavbar"," 1.72% 3.917 20 Format:·w"," 1.66% 3.781 4 Format:!)"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.068","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":1658979,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw1267","timestamp":"20190516094208","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});{"@context":"https://schema.org","@type":"Article","name":"Maghiarii din Romu00e2nia","url":"https://ro.wikipedia.org/wiki/Maghiarii_din_Rom%C3%A2nia","sameAs":"http://www.wikidata.org/entity/Q518365","mainEntity":"http://www.wikidata.org/entity/Q518365","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https://www.wikimedia.org/static/images/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2007-03-10T17:58:25Z","dateModified":"2018-10-13T12:46:42Z","headline":"minoritate etnicu0103"}(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgBackendResponseTime":111,"wgHostname":"mw1323"});});
