Sărmașu
Nagysármás
—  Oraș  —
Biserica de lemn din Sărmașu
Stemă
Sărmașu Sărmașu (România) Localizarea orașului pe harta României
Sărmașu Sărmașu (Județul Mureș) Localizarea orașului pe harta județului Mureș
Coordonate: 46°45′3″N 24°9′47″E46°45′3″N 24°9′47″E
Țară	România
Județ	Mureș
SIRUTA	119242
Atestare documentară	1329
Reședință	Sărmașu[*]
Componență	Sărmașu[*] Balda Larga Moruț Sărmășel Sărmășel-Gară Titiana Vișinelu
Guvernare
- Primar
Populație (2011)[1][2]
- Total	▼ 6942 locuitori
- Recensământul anterior, 2002	7.493 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	547515
Prezență online
site web oficial GeoNames
Localizare în cadrul județului
Modifică date / text

Sărmașu (în maghiară Nagysármás) este un oraș în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Balda, Larga, Moruț, Sărmașu (reședința), Sărmășel, Sărmășel-Gară, Titiana și Vișinelu.

În perioada interbelică, după 1929, comuna de atunci Sărmașu a devenit reședința plășii omonime din județul Cluj interbelic.

Localizare |

Orașul Sărmașu este situat in Câmpia Transilvaniei, la intersecția paralelei 45°45' latitudine nordică cu meridianul 24°10' longitudine estică, în zona centrală a țării, la întretăierea limitelor administrative ale județelor Mureș, Cluj și Bistrița Năsăud. Teritoriul orașului este străbătut de râul Pârâul de Câmpie, drumul județean DJ151 Luduș - Sărmaș - Cluj-Napoca sau Dej, drumul național DN16 Reghin-Cluj.

Sărmașu se învecinează la nord cu comuna Budești din județul Bistrița Năsaud, la est cu comuna Sânpetru de Câmpie, la sud-est cu comuna Miheșu de Câmpie din județul Mureș, la vest cu comuna Cămărașu și la nord-vest cu comuna Mociu din județul Cluj.

Geografie |

Ca relief, orașul se integrează în zona de coline joase cu înălțimi medii de 380m, înălțimea maximă fiind în jur de 500m. Compoziția geologică este reprezentată în cea mai mare parte de cernoziomuri și soluri brun-roșcate, ce permit o intensă activitate agricolă. Hidrografia este slab reprezentată, Pârâul de Câmpie neavând un debit considerabil, fiind în perioada verilor toride aproape secat. Dintre bogățiile naturale cele mai semnificative sunt domurile gazeifere din zonă.^[3]

Istoric |

Sărmașu în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Localitatea este pentru prima dată atestată documentar la data de 10 aprilie 1329, când Sărmașu este menționat sub numele de Willa Sarmas ca fiind una dintre moșiile regelui maghiar Carol Robert de Anjou. Totuși, orașul prezintă dovezi de locuire încă din perioada de tranziție la neolitic (2500-1800 î.e.n.), materializate în ceramică de tip Coțofeni. În anul 1348, regele maghiar Ludovic I donează această moșie familiei Swk, așezarea fiind pomenită în următorul context:"Terra nobilium de Swk Sarmas vocata".

Localitatea Sărmașu a fost martora multor evenimente importante din istoria Transilvaniei și a țării, locuitorii fiind prezenți la marile evenimente ale istoriei și în mod special la Revoluția de la 1848 când s-au remarcat Alexandru Bătrâneanu și Vasile Simonis, primul în calitate de prefect al Câmpiei Transilvaniei și al doilea ca tribun al aceleiași zone în cadrul administrației lui Avram Iancu.^[3]

În perioada celui de-al doilea Război Mondial așezarea a fost martora mai multor evenimente. După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, NV Transilvaniei intră sub ocupație maghiară. Sărmașu rămâne în cadrul României, aflându-se la mai puțin de o oră de mers pe jos de granița cu Ungaria.^[4] La începutul războiului, localitatea avea o populație de aproximativ 3200 de oameni, împărțită pe etnii aproape egal între români și maghiari și existând circa 200 de evrei.^[5] Pe data de 23 august 1944, România trece de partea Aliaților, armatele germane și ungare trecând la o puternică ofensivă contra noului inamic și pătrunzând în Câmpia Transilvaniei pe o adâncime de circa 30–60 km peste linia de frontieră existentă atunci. La 5 septembrie 1944 armata maghiară ocupă comuna. Din acest moment începe opresiunea împotriva evreilor și românilor de aici. Populația maghiară din zonă ce sprijinea cauza Ungariei, în dorința recâștigării întregii Transilvanii împreună cu garda maghiară încep să jefuiască casele evreilor și românilor.^[6] Pe data de 9 septembrie 1944, echipa de jandarmi maghiari ridică din casele lor pe toți evreii din Sărmaș, în numar de 126. Ei au fost duși într-un lagăr improvizat din localitate, alături de alți câțiva români ce îndepliniseră funcții importante în administrarea comunei. Timp de mai multe zile cu toții au fost supuși unui tratament ostil din partea ocupatorilor. În ziua de 15 septembrie 1944, unii dintre români au fost eliberați, iar alți 18 au fost deportați în Ungaria. Deportații au fost duși cu camionul în Cluj, iar aici au fost încolonați pe jos, sub escortă de polițiști civili, pe drumul spre Jibou și apoi la Budapesta.^[6] Unul dintre cei deportați și apoi declarați morți a fost și Iuliu Moldovan, tatăl artistului Ovidiu Iuliu Moldovan. Pe data de 16 septembrie 1944, cei 126 de evrei sunt scoși din Sărmașu și uciși pe dealul Suscut, din apropierea localității Cămărașu.^[5] Acest tragic eveniment este cunoscut sub numele de masacrul de la Sărmașu.

În perioada interbelică a fost reședința plasei Sărmaș din județul Cluj (interbelic). În anul 1952, Sărmașu devine sediul raionului cu același nume din cadrul județului Cluj până în 1960 când comuna este arondată raionului Luduș. La reforma administrativă din anul 1968 localitatea a fost alipită județului Mureș.^[3]

Începând cu 30 septembrie 2003, prin legea nr. 382, fosta comună Sărmașu a fost ridicată la rangul de oraș.

Demografie |

Componența etnică a orașului Sărmașu

     Români (65,52%)

     Maghiari (21,66%)

     Romi (10,01%)

     Necunoscută (2,75%)

     Altă etnie (0,04%)

Componența confesională a orașului Sărmașu

     Ortodocși (71,49%)

     Reformați (17,01%)

     Greco-catolici (1,22%)

     Adventiști de ziua a șaptea (5,56%)

     Necunoscută (2,93%)

     Altă religie (1,77%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sărmașu se ridică la 6.942 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.493 de locuitori.^[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (65,53%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (21,67%) și romi (10,01%). Pentru 2,75% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.^[2]
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,49%), dar există și minorități de reformați (17,01%), adventiști de ziua a șaptea (5,56%) și greco-catolici (1,22%). Pentru 2,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.^[7]

Sărmașu - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Politică și administrație |

Orașul Sărmașu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ioan Mocean[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în 2004. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[8]

Economie |

Sărmașu are o economie agro-industrială, zonele înconjurătoare ale orașului fiind folosite pentru cultivarea plantelor și pașunat. Industria este bazată in special pe exploatarea gazului metan si prelucrarea lemnului. Domurile gazeifere pe care este așezată localitatea au oferit zonei o bogăție inestimabilă – gazul metan. Fiind, după aprecierea specialiștilor, cel mai curat din punct de vedere calitativ și al conținutului de metan, acesta a situat Sărmașu rândul primelor localități din Europa în care s-a început exploatarea industrială a gazului metan, în 3 aprilie 1914. Prima sondă de foraj datează din 6 februarie 1908, fiind în prezent declarată obiectiv cu valoare muzeală.

Obiective turistice |

• 
  Biserica de lemn din Sărmașu (muzeu de artă religioasă).


• 
  Biserica muzeu Vișinelu.


• Sonda Muzeu (prima sonda de foraj a gazului metan din România).

Obiectiv memorial |

Groapa comună a Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial este amplasată în marginea nordică a cimitirului reformat-calvin din localitate. A fost amenajată în anul 1944 și are o suprafață de 200 mp. În această groapă comună sunt înhumați 40 de eroi români.

Personalități |

• 
  Alexandru Bătrâneanu - prefect al Câmpiei Transilvaniei, erou al revoluției transilvănene de la 1848
  


• 
  Vasile Simonis - tribun al Câmpiei Transilvaniei în cadrul administrației lui Avram Iancu
  


• 
  Liviu Rusu - psiholog, estetician, cercetător și istoric literar


• 
  Ovidiu Iuliu Moldovan - actor


• 
  Anton Doboș - fotbalist


• 
  Lajos Csögör (1904 - 2003), profesor universitar, deputat în Marea Adunare Națională

Note |

Bibliografie recomandată |

• Burian, Dinuca, Sărmașu - file de monografie, Editura Nico, Târgu-Mureș, 2006 ISBN 973-88014-3-5
  

Vezi și |

• Biserica de lemn din Sărmașu


• Biserica de lemn din Sărmășel-Gară


• Biserica de lemn din Vișinelu


• Biserica de lemn din Țăgșoru


• Lista monumentelor istorice din județul Mureș


• Masacrul de la Sărmașu

Legături externe |

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sărmașu

• Situl primăriei orașului Sărmașu


• Muzeul de Arta religioasa al orașului Sărmașu


• Pagina de Facebook a orașului Sărmașu

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Mureș Reședința Târgu Mureș (134.290 loc.) Municipii Reghin (33.281 loc.) · Sighișoara (28.102 loc.) · Târnăveni (22.075 loc.) Orașe Iernut (8.705 loc.) · Luduș (15.328 loc.) · Miercurea Nirajului (5.554 loc.) · Sărmașu (6.942 loc.) · Sovata (10.385 loc.) · Sângeorgiu de Pădure (5.166 loc.) · Ungheni (6.945 loc.) Comune Acățari · Adămuș · Albești · Aluniș · Apold · Ațintiș · Bahnea · Band · Batoș · Băgaciu · Băla · Bălăușeri · Beica de Jos · Bereni · Bichiș · Bogata · Brâncovenești · Breaza · Chibed · Ceuașu de Câmpie · Chețani · Chiheru de Jos · Coroisânmărtin · Corunca · Cozma · Crăciunești · Crăiești · Cristești · Cucerdea · Cuci · Daneș · Deda · Eremitu · Ernei · Fântânele · Fărăgău · Gălești · Gănești · Gheorghe Doja · Ghindari · Glodeni · Gornești · Grebenișu de Câmpie · Gurghiu · Hodac · Hodoșa · Ibănești · Iclănzel · Ideciu de Jos · Livezeni · Lunca · Lunca Bradului · Mădăraș · Măgherani · Mica · Miheșu de Câmpie · Nadeș · Neaua · Ogra · Papiu Ilarian · Pănet · Păsăreni · Petelea · Pogăceaua · Râciu · Răstolița · Rușii-Munți · Sâncraiu de Mureș · Sângeorgiu de Mureș · Sânger · Sânpaul · Sânpetru de Câmpie · Sântana de Mureș · Saschiz · Sărățeni · Solovăstru · Stânceni · Suplac · Suseni · Șăulia · Șincai · Tăureni · Valea Largă · Vânători · Vărgata · Vătava · Vețca · Viișoara · Voivodeni · Zagăr · Zau de Câmpie Sate Categorie:Localități în județul Mureș

v • d • m Județele interbelice ale Regatului României Banat Caraș • Severin • Timiș-Torontal • Caraș-Severin Basarabia Bălți • Cahul • Cetatea Albă • Hotin • Ismail • Lăpușna • Orhei • Soroca • Tighina Bucovina Câmpulung • Cernăuți • Rădăuți • Storojineț • Suceava • Zastavna Crișana- Maramureș Arad • Bihor • Maramureș • Satu Mare Dobrogea Caliacra • Constanța • Durostor • Tulcea Moldova Bacău • Baia • Botoșani • Covurlui • Dorohoi • Fălciu • Iași • Neamț • Putna • Roman • Tecuci • Tutova • Vaslui Muntenia Argeș • Brăila • Buzău • Dâmbovița • Ialomița • Ilfov • Muscel • Olt • Prahova • Râmnicu Sărat • Teleorman • Vlașca Oltenia Dolj • Gorj • Mehedinți • Romanați • Vâlcea Transilvania Alba • Brașov • Ciuc • Cluj • Făgăraș • Hunedoara • Mureș • Năsăud • Odorhei • Sălaj • Sibiu • Someș • Târnava Mare • Târnava Mică • Trei Scaune • Turda

v • d • m România interbelică — Români — Limba română —  • Apărare • Capitala • Conducători • Constituție • Cultură • Demografie • Drapel •  • Economie • Educație • Istorie • Legi • Orașe • Politică • Stemă • Subdiviziuni • Turism  • •  • Cioturi • Formate • Imagini • Portal  • •

v • d • m Județul Cluj al României interbelice -- Transilvania  • Demografie • Economie • Educație • Fauna • Floră • Geografie • Istorie  • •  • • Cluj • • Plășile județului  • Plasă (Reședință) •  • Aghireșu (Aghireșu) • Almaș (Hida) • Borșa (Borșa) • Călata (Călata) • Câmpia (Sărmașu) •  • Cluj (Apahida) • Criș (Ciucea) • Gilău (Gilău) • Hida (Hida) • Huedin (Huedin) • Mociu (Mociu) •  • Moților (Gilău) • Nădășel (Baciu) • Someș (Răscruci) • Sărmașu (Sărmașu) • Vlaha (Vlaha) • •