Membru titular al Academiei Române

Ion Jalea
Ion Jalea
Date personale
Născut	19 mai 1887 Casimcea, România
Decedat	7 noiembrie 1983, (96 de ani) București, Republica Socialistă România
Naționalitate	România
Cetățenie	România
Ocupație	sculptor[*]
Activitate
Domeniu artistic	sculptură
Studii	Academia de Arte Frumoase din București, Academia Julian
Pregătire	Frederik Storck, Dimitrie Paciurea, Antoine Bourdelle
Profesor pentru	Iosif Fekete
Mișcare artistică	Tinerimea artistică
Opere importante	1. „Arcaș odihnindu-se” 2. Statuia lui George Enescu 3. „Dragoș Vodă și Zimbrul”
Premii	1. Premiul de Stat 2. Artist al Poporului
Modifică date / text

Ion Jalea (n. 19 mai 1887, Casimcea, județul Tulcea - d. 7 noiembrie 1983) a fost un sculptor român, membru titular al Academiei Române. A luptat în Primul Război Mondial și și-a pierdut mâna stângă în luptă, fiind nevoit să sculpteze toată viața doar cu dreapta.^[1]

Biografie |

După ce absolvă în 1908 Școala de Arte și Meserii, urmează studiile Academiei de Arte Frumoase din București, avându-i profesori pe sculptorii Frederik Storck și Dimitrie Paciurea. Își desăvârșește formația artistică la Paris, la Academia Julian, în atelierul lui Antoine Bourdelle. Obține Marele Premiu al Expozițiilor Internaționale de la Paris și de la Barcelona, Premiul național pentru sculptură (1941), Premiul de Stat (1957) și - în același an - titlul de Artist al Poporului. Din 1956 a funcționat ca președinte activ al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Sculptorul Ion Jalea este autor a numeroase monumente, statui, busturi, reliefuri, compoziții alegorice. La baza viziunii lui stă cultul pentru formă ca rezultat al observării realității - în special a figurii umane - și tendința încorporării unor morfologii fantastice evocatoare ale mitologiei antice. Sculpturile sale au un sens idealizant, autorul vizând în permanență glorificarea unor fapte sau personalități semnificative din experiența istorică.

În compozițiile sale, Ion Jalea urmează legile clasice ale echilibrului, ale raporturilor armonice între părți, ale dozajului elementelor dinamice - gesturi, diagonale ascendente sau descendente - într-un ansamblu coerent și static. O sinteză a înzestrării sale, a perfectei îmbinări între nivelul realist și cel alegoric, a științei împăcării tensiunilor dinamice și statice ne oferă compoziția Arcaș odihnindu-se, lucrarea sa cea mai reprezentativă, creată în 1926 .

În data de 19 martie 2009, Președintele României, Traian Băsescu, a efectuat o vizită la Curtea de Justiție a Comunităților Europene, ocazie cu care a avut loc ceremonia de inaugurare a copiei în bronz a operei de artă "Arcaș odihnindu-se", sculptură de Ion Jalea, donație a statului român către Curtea de Justiție din Luxemburg.^[2][3]

Sculpturi |

Lupta lui Hercule cu Centaurul (1925)

Statuia lui Spiru Haret, executată în 1935 de Ion Jalea din marmură de Carrara

Statuia lui George Enescu, instalată pe peluza din fața Operei Naționale București (1971)

Carmen Sylva Regina Elisabeta a României, Constanța

• Compozițiile alegorice „Căderea îngerilor” și „Căderea lui Lucifer”, expuse în 1915 la a XV-a Expoziție a Tinerimii Artistice. ^[4][5]
  


• 
  Monumentul eroilor ceferiști, realizat în 1923 împreună cu Cornel Medrea și amplasat lângă Gara de Nord din București.


• 
  Statuia „Lupta lui Hercule cu Centaurul”, amplasată în Parcul Herăstrău din București și datată 1925.


• 
  Statuia lui Spiru Haret, dezvelită în 1935 în București.


• 
  Statuia lui Dumitru Brezulescu, inaugurată în 1936 în localitatea Novaci și distrusă în 1948. ^[6]
  


• 
  Bustul lui Mihai Eminescu, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor în Parcul Cișmigiu din București.


• 
  Bustul lui Octavian Goga, amplasat în 1943 în Rotonda scriitorilor, în Parcul Cișmigiu din București. ^[7]. După 1944, prezența în spațiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună, astfel că, după ce într-o noapte a fost nedemn mutilat cu ciocanul^[8], bustul a fost înlăturat, soclul rămânând gol un bun număr de ani, până când, în deceniul 6, a fost instalat pe el bustul lui Ion Creangă. ^[9]
  


• 
  Bustul lui Leon Ghelerter, dezvelit în anul 1946, la un an de la moartea acestuia, în curtea spitalului „Iubirea de Oameni” din București.


• 
  Statuia lui George Enescu, dezvelită în 1971 și amplasată în fața Operei Naționale București.


• 
  Statuia ecvestră a lui Mircea cel Bătrân, din Tulcea, turnată în bronz, dezvelită în Piața Republicii la data de 1 decembrie 1972. ^[10] Domnitorul este reprezentat călare, în armură de cavaler-oștean, într-o poziție statică și cu privirea spre interiorul țării.^[11]
  


• 
  Statuia „Aruncătorul de ciocan”, dezvelită în anul 1977 în Parcul Universității din Suceava. ^[12]
  


• 
  Grupul statuar „Mama și școlarul”, dezvelit în anul 1977 în curtea Școlii Gimnaziale nr. 3 din Suceava. ^[13]
  


• 
  Statuia ecvestră a lui Decebal din Deva, realizată în anul 1978 și amplasată în Piața Victoriei, în fața Casei de Cultură. ^[14]
  


• 
  Grupul statuar „Dragoș Vodă și Zimbrul”, dezvelit în anul 1978 în Piața Arboroasa din Câmpulung Moldovenesc.


• 
  Bustul lui Miguel de Cervantes amplasat în Piața Spania din București, lângă Bulevardul Dacia.


• Reliefurile Împărat și Proletar.


• Reliefurile de la Obeliscul Unirii din 1859, componentă a Monumentului Unirii din Focșani, amplasat în Piața Unirii. Înscris în Lista monumentelor istorice din județul Vrancea, cu codul cod LMI VN-III-m-B-06579. ^[15]
  

Muzeul Memorial „Ion Jalea”, Constanța

Un mare număr din sculpturile lui Ion Jalea se găsesc în Muzeul Memorial „Ion Jalea”, o secție a Muzeului de Artă din Constanța, care cuprinde Colecția „Ion Jalea”. Colecția a fost inaugurată în august 1968 și s-a constituit pe baza donației sculptorului Ion Jalea. Ea grupează 227 lucrări, din care 119 intrate în patrimoniu, în anul 1985. ^[16]

Distincții |

În 1921, Direcția generală a Artelor din Ministerul Cultelor și Artelor, a înaintat tabele cu funcționari ai săi, propuși spre decorare cu ocazia încoronării proiectate pentru acel an. La poziția 110 era înscris sculptorul Ion Jalea cu propunerea „comandor al Stelei”.^[17]

Decorații |

• titlul de Erou al Muncii Socialiste (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii”^[18]
  


• medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii”^[18]
  

Note |

Bibliografie |

• Petru Comarnescu - Ion Jalea (București, 1962)

Vezi și |

• Listă de desenatori, caricaturiști și graficieni

Legături externe |

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – J


• 
  Vă mai amintiți de...Ion Jalea, 20 aprilie 2010, Eliza Zdru, Adevărul
  

v • d • m Membrii Societății Tinerimea artistică Președinți Regina Maria a României (de onoare) • Arthur Verona • Jean Alexandru Steriadi • Kimon Loghi Fondatori Constantin Artachino • Kimon Loghi • Ștefan Luchian • Dimitrie D. Mirea • Gheorghe Petrașcu • Ștefan Popescu • Frederic Storck • Ipolit Strâmbu • Nicolae Vermont • Arthur Verona Membri și participanți Sigla din anul 1926 Gheorghe D. Anghel • Octavian Angheluță • Petre Antonescu • Nina Arbore • Constantin Aricescu • Max W. Arnold • Hrandt Avakian • Aurel Băeșu • Zoe Băicoianu • Adam Bălțatu • Ion Bărbulescu (B'Arg) • Ion Dimitriu-Bârlad • Apcar Baltazar • Ludovic Bassarab • Constantin Baraschi • Ignat Bednarik • Emil Wilhelm Becker • Dimitrie Belisarie • Dimitrie Berea • Catul Bogdan • Leon Biju • Constantin Brâncuși • Nicolae Brana • Petre Bulgăraș • Marius Bunescu • Sever Burada • Alexandru Călinescu • Richard Canisius • Boris Caragea • Arnold Chencinski • Alexandru Ciucurencu • Alexandru Clavel • Aurel Cojan • Mac Constantinescu • Traian Cornescu • Rudolf Schweitzer–Cumpăna • Nicolae Dărăscu • Dumitru Pavelescu-Dimo • Ernest Doneaud • Vasile Dobrian • Nicu Enea • Micaela Eleutheriade • Ion Schmidt-Faur • Iosif Fekete • Marin Haralambie Georgescu • Spiridon Georgescu • Dumitru Ghiață • Nicolae Grant • Olga Greceanu • Lucian Grigorescu • Nicolae Grigorescu • Oscar Han • Wladimir Hegel • Alexandru Henția • Marcel Iancu • Vasile Ionescu-Varo • Ion Irimescu • Iosif Iser • Ion Jalea • Iosif Keber • Emilian Lăzărescu • Laetiția Lucasievici • Dumitru Mățăoanu • Apostol Mănciulescu • George Mărculescu • Alexis Macedonski • Mihai Onofrei • Rodica Maniu • Duiliu Marcu • Filip Marin • Arthur Mendel • Emil Mereanu • Cornel Medrea • Claudia Millian • Paul Miracovici • Ioan Mirea • George Demetrescu Mirea • G. Mossa • Ary Murnu • Samuel Mutzner • Natalia Negru • Jean Neylies • Oscar Obedeanu • Mihai Onofrei • Dimitrie Paciurea • Theodor Pallady • Tache Papatriandafil • Constantin Pascali • Costin Petrescu • Nicolae Petrescu-Găină • Alexandru Phoebus • Elena Popea • Gabriel Popescu • Vasile Popescu • Stelian Popescu Ghimpați • Camil Ressu • Alexandru Satmari • Eduard Săulescu • Alexandru Poitevin-Scheletti • Arthur Segal • Dimitrie Serafim • Alexandru Severin • Ion Theodorescu-Sion • Menelas Michel Simonidy • Gheorghe Simotta • Toma T. Socolescu • Oscar Späthe • Nora Steriadi • Eustațiu Stoenescu • Cecilia Cuțescu-Storck • Carol Storck • Romeo Storck • Francisc Șirato • Nicolae Tonitza • Petru Remus Troteanu • Paul Verona • Ion Vlasiu • Lascăr L. Vorel • Petre Iorgulescu-Yor Vezi Lista completă a artiștilor participanți la expozițiile Tinerimii artistice.

v • d • m Participarea României la Primul Război Mondial reflectată în cultură Literatură 1916 • Arhiepiscop în România: jurnal de rǎzboi 1914-1918 • Amintiri din luptele de la Turtucaia. Pirin Planina (episoduri tragice și comice din captivitate) • Căpitanul Conan • Cruciați, tirani și bandiți • De pe o zi pe alta. Carnet intim 1913-1918 • Douăzeci de luni în Rusia și Siberia • Drumuri și răscruci. Memorii • Fata moartă • În spatele frontului. Marele Război așa cum l-am văzut eu: decembrie 1916 – iunie 1918. Însemnările unui soldat german în România ocupată • Între două fronturi (1914-1918) • Întunecare • Jocul cu moartea • Jurnal de război. Misiune în România • Maria Regina României. Jurnal de război • Memorii (I. G. Duca) • Mușchetarii în Balcani • Parlamentul în pribegie (1916-1918): amintiri, note și impresii • Pădurea spânzuraților • Pentru cei de mâine amintiri din vremea celor de ieri • România în lumini și umbre (1909-1919) • Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război • Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război – 1908–1918 • Zile de lazaret – Jurnal de captivitate și spital • Film Baladă pentru Măriuca • Capcana mercenarilor • Căpitanul Conan • Ecaterina Teodoroiu • Întoarcerea din iad • Întunecare • Nepoții gornistului • Pădurea spânzuraților • Prin cenușa imperiului • Triunghiul morții • Ultima noapte de dragoste • Pictură și grafică Albert Reich • Aurel Popp • Camil Ressu • Constantin Petrescu-Dragoe • Costin Petrescu • Emilian Lăzărescu • Francisc Șirato • Gheorghe Ionescu Doru • Horia Boambă • Ion Theodorescu-Sion • Nicolae Tonitza • Petru Remus Troteanu • Ștefan Dimitrescu • Toma Gheorghe Tomescu • Sculptură Anghel Chiciu • Constantin Brâncuși • Cornel Medrea • Dumitru Mățăoanu • Ioan Iordănescu • Ion Jalea • Oscar Han • Richard Hette • Fotografie Samoilă Mârza • Ioan Oliva • Muzică Treceți batalioane române Carpații • Expoziția de artă de la Iași din septembrie 1917 • Expoziția de artă de la Iași din martie 1918 • Listă de artiști români mobilizați în spatele frontului • Reflectarea Primului Război Mondial în literatură • Reflectarea Primului Război Mondial în cinematografie • Reflectarea Primului Război Mondial în artele plastice • Serviciul Fotografic și Cinematografic al Armatei •