Modernism Țelurile modernismului | Mișcări artistice din cadrul modernismului | Bibliografie | Meniu...
Generația 1927Geração de OrpheuBraquede Vlaminckde La FresnayeDelaunayDerainGleizesKandinskiKirchnerKleeKokoschkaLe FauconnierLégerMackeMarcManetMatisseMetzingerRedonPicassoSeuratWrightAranhaBancquartBaudelaireBlochBrandesCercle et CarréCehovColletCorselČapekDostoievskiEdadesFlaubertGrodenHasenflugHeapHedayatHullHyde-LeesHarmsJamesJoyceKislingKlossowskiLönnbergLovinescuMarangopoulosMcCabeMorrenNorthPaalenPoundProbber]RichardsonQuillianSingerSlaterStradomskiStrindbergvan CollenprijsVarelaVennbergVillanuevaWalserWeinerWhitmanWoolfA patra dimensiune în literaturăAmerican Union of Decorative Artists and CraftsmenArt ConcretArt manifestoAtomic Age (design)Avant-gardeB&B ItaliaBernhardt DesignBlack Mountain CollegeBolșevism culturalCraig FirstCinisism contemporanConexiunea RietveldDans modernDesert XDesign scandinavExistence precedes essenceExpoziția de la Stockholm (1930)FlexformFluxul conștiințeiFormalesqueFundația Bauhaus DessauGaleria Peter BrayGlossolalia debateHamlet and the New PoeticHanshinkan ModernismHigh modernismHorror VictorianorumKlingenLeeds Arts ClubLegenda NovgoroduluiLigne RosetMenno ter BraakMobilă modernăModern BreakthroughModernismModernismeModernitateModernism buddhistModernist Journals ProjectNeomodernNew SensationistsNew York School (artă)On the hills - virgin forestOrnament and CrimePoezie modernistăPostmodernismProto-CubismRadicalism culturalIluminismuluiRelația dintre avant-garde și cultura pop americanăRetorică modernăScaunul 40/4Scaunul DjinnScaunul Eames LoungeScaunul laleaScaunul WassilySeeing Like a StateVorticismWe Have Never Been ModernWhen Washington Was in VogueWiener ModerneWiener WerkstätteAscottBaudrillardBrusseauBuci-GlucksmannDaviesDeleuze și Guattaride DuveEttingerFlyntFoucaultGuattariHassanIrigarayJamesonJoyceKlüverKosteraKrokerLacanLandowLebelLévyLotringerLyotardVan MaanenOwensParikkaPerniolaPerretPopperPosterRaudRottenburgSollersSolliŠuvakovićVirilioWildenAntropologieArheologieArhitecturăArtăCriminologieDansDiscontinuitate (postmodernism)FeminismFilmFilozofieAnarchism (postmodern)Construcția socială a naturiiMarxism (postmodern)Pozitivism (postmodern)LiteraturăCărți ilustrateMuzicăPsihologieȘtiințe politiceTeatruTeologieTransmodernism
ModernismArtă contemporanăCurente artisticeMișcări și genuri artisticeSecolul al XX-lea
19101914secolului al XIV-leasecolului al 19-leaistorici ai arteisecolul al XX-leaanii 1970postmodernismArnold Schoenbergprimul război mondialPaul CézanneEdvard MunchWassily KandinskyPiet MondrianKazimir Malevich
(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="u003Cdiv class="mw-dismissable-notice"u003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-close"u003E[u003Ca tabindex="0" role="button"u003Eascundeu003C/au003E]u003C/divu003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-body"u003Eu003Cdiv id="localNotice" lang="ro" dir="ltr"u003Eu003Cdiv class="plainlinks" style="border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;"u003Enu003Cdiv class="nomobile" style="float:right"u003Eu003Ca href="/wiki/Wikipedia:Wikimedia_CEE_Spring_2019" title="Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2019"u003Eu003Cimg alt="Logo original-t.png" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Logo_original-t.png/171px-Logo_original-t.png" decoding="async" width="171" height="95" data-file-width="1800" data-file-height="1000" /u003Eu003C/au003Eu003C/divu003Enu003Cdiv style="color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, u0026#39;DejaVu Sans Condensedu0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 16pt; position: relative;"u003EVă invităm să participați la concursul u003Ca href="/wiki/Wikipedia:Wikimedia_CEE_Spring_2019" title="Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2019"u003EWikimedia CEE Springu003C/au003E. Săptămâna aceasta sunt promovate articolele propuse de wikipediștii din u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Lithuania" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Lithuania"u003ELituaniau003C/au003E, u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Armenia" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Armenia"u003EArmeniau003C/au003E, u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Esperanto" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Esperanto"u003Emișcarea esperantistău003C/au003E.u003C/divu003Enu003Cdiv style="clear: both;"u003Eu003C/divu003Enu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003E";}}());
Modernism
Jump to navigation
Jump to search
Modernism este o mișcare culturală, artistică și ideatică ce include artele vizuale, arhitectura, muzica și literatura progresivă care s-a conturat în circa trei decenii înainte de anii 1910 - 1914, când artiștii s-au revoltat tradițiilor academice și istorice impuse și considerate standard ale secolelor anterioare, începând cu cele ale secolului al XIV-lea și culminând cu rigiditatea și "osificarea" academismului secolului al 19-lea.
Teoreticianul acestui curent este Eugen Lovinescu, care afirmă despre existența unui "spirit al epocii", care influențează literaturile mai puțin dezvoltate să se raporteze la altele mai evoluate.Astfel, el preia "teoria formelor fără fond" a lui Titu Maiorescu, cu precizarea că "formele trebuie să-și creeze un fond propriu".
Unii istorici ai artei împart secolul al XX-lea în perioada modernă și cea postmodernă, pe când alții le văd ca două perioade ale aceleiași ere artistice. Prezentul articol prezintă mișcarea care a început la finele secolului al XIX-lea; pentru arta după anii 1970, vedeți articolul despre postmodernism.
Țelurile modernismului |
Moderniștii au crezut că prin refuzarea tradiției ar fi putut descoperi noi și radicale feluri de a crea "un altfel de artă". Arnold Schoenberg a crezut în ignorarea armoniei tonale, tradiționale – sistemul ierarhic de organizare a muzicii care a ghidat acest domeniu pentru mai bine de două secole și jumătate – întrucât a descoperit un mod nou de a organiza sunetul, bazat pe gruparea notelor în rânduri de câte douăsprezece. Această tehnică a rezultat în crearea muzicii seriale a perioadei de după primul război mondial. Artiștii abstracți, inspirați de mișcarea impresionistă și de lucrările lui Paul Cézanne și Edvard Munch, au pornit conceptual de la presupunerea că atât culoarea cât și forma - nu reprezentarea lumii naturale - sunt elementele esențiale ale artei vizuale. Astfel, Wassily Kandinsky, Piet Mondrian și Kazimir Malevich au încercat să redefinească arta ca și aranjamentul culorii pure. Dezvoltarea fotografiei a afectat puternic acest aspect al modernismului, fiindcă nu mai era nevoie de funcția pur descriptivă ale niciuneia din artele vizuale. Acești artiști moderniști au crezut cu tărie că prin refuzarea reprezentărilor reale și materiale, arta va trece de faza materialistă și va intra într-una spirituală.
Mișcări artistice din cadrul modernismului |
- Bauhaus
- Brücke, Die
- Constructivism (artă)
- Cubism
- Dadaism
- Ermetism
- Expresionism
- Expresionism abstract
- Fauvism
- Funcționalism
- Orfism
- Simbolism
- Stoeanism
- Suprarealism
- Suprematism
- Stijl, De
Bibliografie |
Modernismul românesc, Dumitru Micu, București, Editura Minerva, 1984 - 1985
| ||||||||||||||||
Categorii:
- Modernism
- Artă contemporană
- Curente artistice
- Mișcări și genuri artistice
- Secolul al XX-lea
(window.RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.188","walltime":"0.230","ppvisitednodes":{"value":824,"limit":1000000},"ppgeneratednodes":{"value":0,"limit":1500000},"postexpandincludesize":{"value":77148,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":21507,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":10,"limit":40},"expensivefunctioncount":{"value":0,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":0,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":0,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 108.158 1 -total"," 46.50% 50.291 2 Format:Navbox"," 46.03% 49.780 1 Format:Mișcările_artistice_occidentale"," 43.91% 47.497 1 Format:Modernism"," 42.60% 46.077 1 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 9.87% 10.674 1 Format:Postmodernism_orizontal"," 4.93% 5.330 55 Format:·w"," 4.51% 4.876 2 Format:!)"," 3.82% 4.135 1 Format:Tnavbar"," 3.32% 3.586 4 Format:Nowrap_end"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.014","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":826824,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw1330","timestamp":"20190514154832","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});{"@context":"https://schema.org","@type":"Article","name":"Modernism","url":"https://ro.wikipedia.org/wiki/Modernism","sameAs":"http://www.wikidata.org/entity/Q878985","mainEntity":"http://www.wikidata.org/entity/Q878985","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https://www.wikimedia.org/static/images/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2006-01-28T07:56:59Z","dateModified":"2019-04-21T13:51:14Z"}(window.RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgBackendResponseTime":120,"wgHostname":"mw1248"});});
