Sânpetru
—  Sat  —
Sânpetru
Stemă
Sânpetru Sânpetru (România) Localizarea satului pe harta României
Sânpetru Sânpetru (Județul Brașov) Localizarea satului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°42′22″N 25°37′56″E45°42′22″N 25°37′56″E
Țară	România
Județ	Brașov
Comună	Sânpetru
SIRUTA	41934
Atestare documentară	1240
Altitudine[2]	526 m.d.m.
Populație (2011)
- Total	4.819 locuitori
- Densitate	110,63 loc./km²
Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	507190
Prefix telefonic	+40 x59 [1]
Prezență online
GeoNames
Sânpetru în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73 (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Sânpetru, mai demult Sânt Petru (în dialectul săsesc Pittersbarch, Pitersbarχ, în germană Petersberg, Petersdorf, Petersburg, în maghiară Barcaszentpéter, colocvial Szentpéter) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România.

Așezare și zone |

Localitatea Sânpetru este situată la poalele dealului Lempeș (704 m) și face parte din regiunea istorică Țara Bârsei. Înspre Hărman, cresc lalele pestrițe (Fritillaria meleagris), declarate monument al naturii. Este străbătută de râul Durbav, afluent al Ghimbășelului.

Istoric |

Localitatea este atestată documentar din 1240, cu numele Mons Sancti Petri. A fost înființată însă mai devreme, în timpul stăpânirii Ordinului cavalerilor teutoni, și anume de „grupul celor o sută” de prejmereni. Tot din secolul al XIII-lea datează biserica în stil romanic de pe dealul Sânpetrului, dărâmată în mare parte în 1794. Urmele unei picturi pe unul dintre pereții cetății fortificate i-a determinat pe experți să presupună că, în acel loc, călugării cistercieni construiseră o mănăstire în jurul anului 1240.

În timpul năvălirii turcești din 1432, Sânpetrul a fost distrus parțial, în același secol fiind ridicate zidurile fortificației țărănești la înălțimea de opt metri. Într-o etapă ulterioară (1610), au fost construite și încăperi pe două etaje și cinci turnuri de apărare. Puternicul incendiu din 1625 a distrus arhiva satului. Cele mai vechi acte din arhivă datează din 1750. O nouă năvălire a turcilor în Țara Bârsei, în 1658, a stârnit în Sâmpetru un nou incendiu devastator și o serie de victime, omorâte și înmormântate chiar în biserică.

În 1713 s-a prăbușit turnul clopotniței, iar în 1760 un nou incendiu a distrus până la temelie casele a 30 de proprietari de pământuri, 48 rămânând fără hambare și grajduri. Anul 1769 este marcat și el de un incendiu devastator. Între 1778 și 1782 a fost construită noua clopotniță, care s-a prăbușit totuși, provocând mari pagube. La un an după dărâmarea parțială a bisericii vechi, în 1794, a început construcția celei noi și a clopotniței din partea de est. În 1825 a fost construită clădirea noii primării, lângă vechea poartă a cetății.

Anii 1823 și 1855 au adus din nou incendii în sat. În ultimul, Sânpetrul a ars de cinci ori.

La 25 august 1937 ia ființă prima școală de instructori planoriști din România, pe aerodromul de la Sânpetru, avându-l ca instructor pe pilotul german Ernst Philipp. Până la 15 noiembrie, în același an, au fost realizate 1.730 zboruri, totalizând 141 ore de zbor, cu 5 zboruri de peste 5 ore și stabilirea a două recorduri naționale. Au fost realizate 57 de brevete, clasele A, B, C, și au fost brevetați 30 de instructori de zbor fără motor.

Demografie |

În 1900, în Sânpetru trăiau 2.173 de locuitori, dintre care 1.183 sași, 942 români și 47 unguri.

După cel de-al Doilea Război Mondial, în 1945, 224 de sași au fost deportați în Uniunea Sovietică în cadrul trimiterii la muncă forțată. Dintre aceștia, 55 au murit acolo, restul s-a întors acasă ori a emigrat direct în Germania. În perioada imediat următoare (anii '50-'60) autoritățile comuniste au adus în Sânpetru țărani din diverse zone ale țării. După emigrarea, în 1958 - 1970, a unui număr însemnat de sași în RFG, în localitate au mai rămas circa 700 de sași; în prezent, numărul lor este sub 100.

Astăzi Sânpetru numără în jur de 3.401 locuitori.

Economie |

În Sânpetru, activitățile economice de bază sunt agricultura și zootehnia. În localitate își au sediile și câteva firme de construcții, de produse din material plastic, de piese pentru autovehicule (amortizoare și suspensii) și de produse alimentare.

Turism |

În Sânpetru pot fi vizitate biserica evanghelică, biserica ortodoxă, rezervația naturală „Dealul Lempeș” și se poate practica planorismul la Aeroclubul Iosif Șilimon. Curenții ascendenți ce se formează în jurul dealului Lempeș oferă condiții prielnice acestui sport.

• 
  Cetatea țărănească ce datează din secolul al XV-lea diferă puțin față de construcțiile tipice acestui gen din Țara Bârsei, prin spațiul mare lăsat între cele două rânduri de ziduri (destinat adăpostirii vitelor) și prin forma gurilor de tragere din rândul inferior, făcute pentru arcași. Capela funerară a cetății păstrează un ansamblu pictural în stil gotic de la sfârșitul secolului al XIV-lea.


• Biserica evanghelică fortificată


• 
  Biserica ortodoxă datează din secolul al XVIII-lea și are interiorul ornat cu fresce realizate în stilul brâncovenesc.


• Rezervația naturală Dealul Cetății - Lempeș
  


• Magazinul de suveniruri Tradiții.ro

Învățământ |

În Sânpetru se află o școală generală cu clasele I-VII și o grădiniță modernizată recent.

Personalități |

Zaharia Bârsan (n. 11 ianuarie 1878, Sânpetru, Brașov - d. 13 decembrie 1948) a fost un dramaturg român. A fost fondatorul Teatrului Național din Cluj și primul său director
Andrei Potcoavă - senator

Imagini |

• 
  

  

  
  

  
  

  1826 - Danga pentru vitele din Sânpetru
  

  
  

  
  


• 
  

  

  
  

  
  

  Biserica fortificată
  

  
  

  
  


• 
  

  

  
  

  
  

  Vedere generală
  

  
  

  
  


• 
  

  

  
  

  
  

  Biserica fortificată
  

  
  

  
  

Note |

Bibliografie |

• 
  Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele si cetati din Transilvania: judetul Brasov. Bucuresti. ISBN 978-973-0-11186-6. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
  

Legături externe |

Portal Țara Bârsei

• 
  ro Date despre Sânpetru
  


• 
  ro Pagina Aeroclubului Sânpetru
  


• 
  ro Istoria aeroclubului românesc
  


• 
  de Despre Sânpetru
  


• 
  de Despre Sânpetru
  

Vezi și |

• Biserici fortificate din Transilvania

v • d • m Moștenirea culturală a sașilor - Biserici medievale și biserici fortificate din Transilvania   Județul Alba Abrud • Aiud • Alba Iulia • Bălcaciu • Bărăbanț • Boz • Câlnic (cetate) • Cenade • Cetatea de Baltă • Cricău • Gârbova • Ighiu • Jidvei • Mănărade • Petrisat • Pianu de Jos • Petrești • Rădești • Reciu • Sânmiclăuș • Sântimbru • Șard • Șona • Tătârlaua • Teiuș • Valea Lungă • Veseuș • Vingard • Vințu de Jos • Vurpăr   Județul Bistrița-Năsăud Albeștii Bistriței • Arcalia • Bistrița • Budacu de Jos • Cepari • Chiraleș • Corvinești • Crainimăt • Dipșa • Domnești • Dorolea • Dumitra • Dumitrița • Herina • Jelna • Lechința • Livezile • Monariu • Moruț • Petriș • Posmuș • Satu Nou • Sângeorzu Nou • Slătinița • Șieu Măgheruș • Tărpiu • Teaca • Unirea • Vermeș • Viișoara   Județul Brașov Apața • Bărcuț • Beia • Bod • Brașov • Bunești • Cincșor • Cincu • Cața • Cobor • Codlea • Cristian • Criț • Dacia • Drăușeni • Feldioara • Feldioara (cetate) • Felmer • Fișer • Ghimbav • Hălchiu • Hălmeag • Hărman • Homorod • Ionești • Lovnic • Măieruș • Mercheașa • Meșendorf • Prejmer • Râșnov • Roadeș • Rodbav • Rotbav • Rupea • Rupea (cetate) • Sânpetru • Satu Nou • Seliștat • Șercaia • Șoarș • Ticușu Vechi • Toarcla • Ungra • Viscri • Vulcan   Județul Hunedoara Baia de Criș • Mintia • Orăștie • Rapoltu Mare • Romos   Județul Mureș Apalina • Apold • Archita • Băgaciu • Bahnea • Batoș • Cloașterf • Criș • Cund • Daneș • Daia-Mureș • Domald • Filitelnic • Gornești • Hetiur • Ideciu de Sus • Idiciu • Măgheruș • Petelea • Reghin • Sântioana • Șaeș • Saschiz • Seleuș (Zagăr) • Seleuș (Daneș) • Senereuș • Sighișoara I • Sighișoara II • Stejărenii • Șoard • Vânători • Viișoara • Vulcan • Zagăr   Județul Sibiu Agârbiciu • Agnita • Alma Vii • Alțâna • Apoldu de Sus • Apoș • Ațel • Avrig • Axente Sever • Bazna • Biertan • Boarta • Boian • Brădeni • Brateiu • Bradu • Bruiu • Buia • Buzd • Cârța • Chirpăr • Cisnădie • Cisnădioara (Sf. Mihail) • Copșa Mare • Cristian • Curciu • Daia-Sibiu • Dârlos • Dealu Frumos • Dobârca • Dupuș • Florești • Giacăș • Gusu • Gușterița • Hamba • Hașag • Hoghilag • Hosman • Iacobeni • Ighișu Nou • Laslea • Mălâncrav • Marpod • Mediaș • Merghindeal • Metiș • Micăsasa • Miercurea Sibiului • Mighindoala • Moardăș • Moșna • Movile • Nemșa • Netuș • Nocrich • Noiștat • Nou • Nou Săsesc • Păuca • Pelișor • Proștea Mare (Târnava) • Răvășel • Retiș • Richiș • Roandola • Roșia • Ruja • Rusciori • Ruși • Săcădate • Șaroș pe Târnave • Șeica Mare • Șeica Mică • Șelimbăr • Slimnic • Slimnic (cetate) • Șmig • Șoala • Șomartin • Stejărișu • Șura Mare • Șura Mică • Tălmaciu • Turnișor • Țapu • Valchid • Valea Viilor • Vărd • Velț • Veseud-Agnita • Vurpăr • Zlagna < Localitățile scrise cu text italic (înclinat) au biserici medievale fără fortificații. >

v • d • m Moștenirea culturală a secuilor și maghiarilor - Biserici medievale și biserici fortificate din Transilvania   Județul Bihor Abram • Albiș • Balc • Buduslău • Cacuciu Nou • Cetariu I • Cetariu II • Fughiu • Hodoș • Marghita I • Marghita II • Mișca • Oradea I • Oradea II • Parhida • Palota • Poșoloaca • Remetea • Salonta I • Salonta II • Săcueni I • Săcueni II • Sălacea • Sălard • Șimian • Șișterea • Tămașda • Tăuteu • Tileagd   Județul Bistrița-Năsăud Beclean • Comlod • Matei • Nușeni • Reteag • Strugureni • Șieu • Șieu Odorhei • Șintereag • Șirioara • Tonciu • Țigău • Vița   Județul Covasna Aita Mare • Aita Medie • Aita Seacă • Albiș • Araci • Arcuș • Baraolt • Bățanii Mari I • Bățanii Mari II • Belani • Belin I • Belin II • Biborțeni • Bicfalău • Bodoc • Brateș • Calnic I • Calnic II • Catalina • Căpeni • Cernat • Chichiș • Chilieni I • Chilieni II • Dalnic • Dobolii de Sus • Estelnic • Ghelința • Ghidfalău • Hăghig • Hătuica • Herculian • Ilieni • Lemnia • Lisnău • Lunga • Mărcușa • Mărtineni • Ozun • Pădureni • Petriceni • Poian • Racoșul de Sus • Reci • Saciova • Sâncraiu • Sântionlunca • Sânzieni • Sfântu Gheorghe • Târgu Secuiesc I • Târgu Secuiesc II • Turia • Valea Crișului • Zăbala • Zălan • Zoltan   Județul Harghita Armășeni • Cârța • Ciucsângeorgiu • Cozmeni • Dârjiu • Delnița • Ditrău • Filiaș • Inlăceni • Leliceni • Lăzarea I • Lăzarea II • Mihăileni • Misentea • Păltiniș • Plăieșii de Jos • Racu • Satu Mic • Satu Nou • Sânmartin • Șimonești • Tărcești • Ulieș • Valea Strâmbă   Județul Mureș Albești • Adămuș • Apalina • Bâra • Bordoșiu • Breaza • Călușeri • Ceuașu de Câmpie • Chinari • Cipău • Cuci • Cuieșd • Deaj • Ercea • Eremieni • Eremitu • Fântânele • Filpișu Mare • Gălățeni • Gogan-Varolea • Goreni • Hărțău • Hodoșa • Isla • Leordeni • Maiad • Mitrești • Păcureni • Periș • Rigmani • Roua • Sărățeni • Sâncraiu de Mureș • Sângeorgiu de Pădure • Sânpaul • Sântana Nirajului • Sânvăsii • Seuca • Suplac • Târgu Mureș • Târnăveni • Trei Sate • Vălenii de Mureș • Vețca • Voivodeni   Județul Sibiu Copșa Mică • Micăsasa • Ocna Sibiului (Vizocna) • Săcădate

v • d • m Localități săsești care au aparținut de Districtul Brașov, care a fost înglobat din 1486 în Universitatea Săsească. Târguri Brașov • Codlea • Feldioara • Prejmer • Râșnov Sate libere săsești Bod • Cristian • Ghimbav • Hălchiu • Hărman • Măieruș • Rotbav • Sânpetru • Vulcan Domeniul Branului și posesiuni ale Brașovului Apața • Baciu • Bran • Cernatu • Crizbav • Dumbrăvița • Fundata • Măgura • Moieciu de Jos • Moieciu de Sus • Peștera • Predeluț • Purcăreni • Satulung • Satu Nou • Sohodol • Șimon • Șirnea • Tărlungeni • Tohanu Nou • Tohanu Vechi • Turcheș • Vlădeni • Zărnești • Zizin Sursa 1 - Domeniul Branului și posesiuni ale Brașovului Sursa 2 -Date preluate din Th.Nägler, „Așezarea sașilor în Transilvania” — București, Editura Kriterion, 1992, pg. 227, ISBN -973-26-0229-5.

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Brașov Reședința Brașov (253.200 loc.) Municipii Codlea (21.708 loc.) · Făgăraș (30.714 loc.) · Săcele (30.798 loc.) Orașe Ghimbav (4.698 loc.) · Predeal (4.755 loc.) · Râșnov (15.022 loc.) · Rupea (5.269 loc.) · Victoria (7.386 loc.) · Zărnești (23.476 loc.) Comune Apața · Augustin · Beclean · Bod · Bran · Budila  · Bunești · Cața · Cincu · Comăna · Cristian · Crizbav · Drăguș · Dumbrăvița · Feldioara · Fundata · Hălchiu · Hărman · Hârseni · Hoghiz · Holbav · Homorod · Jibert · Lisa · Mândra · Măieruș · Moieciu · Ormeniș · Părău · Poiana Mărului · Prejmer · Racoș · Recea · Sâmbăta de Sus · Sânpetru · Șercaia · Șinca · Șinca Nouă · Șoarș · Tărlungeni · Teliu · Ticușu · Ucea · Ungra · Vama Buzăului · Viștea · Voila · Vulcan Sate Categorie:Localități în județul Brașov