Skip to main content

Andromeda (galaxie) Cuprins Descoperire | Informații generale | Observare | Grupul Local | Note |...


GalaxiiConstelația AndromedaObiecte MessierObiecte NGCGrupul LocalGalaxii spiraleObiecte UGCObiecte PGCObiecte GCObiecte Flamsteed


nebuloasăgalaxieani-luminăPământGrupul LocalCalea Lacteegalaxia Triangulummaterie întunecatăCalea Lacteeobiectele Messierdiametrul său unghiularLunii961AzophiCharles MessierCatalogul Messiergalacticăanii 1920Calea LacteeGrupul LocalsteleSoareSistemului SolarCăii Lacteegalaxie elipticăI-SBFvariabilei cefeidematerie întunecatănovelortelescopSimon Marius16121887Isaac RobertsCrowboroughSussexanii 1920variabile cefeideEdwin Hubblerelației perioadă-luminozitate1912Henrietta Leavitt1885novămagnitudinea sa aparentăsupernovă1943Los AngelesWalter Baadetelescopul Hooker de la Mont WilsonsteleAllan Sandagestele variabilevariabilele luminoase albastreGalaxia Triunghiuluigalaxie spiralăM110NGC 205galaxie elipticăM32galaxii pitice sferoidalecoordonatele cartezienecoordonatele polareSoareCalea Lacteeani luminǎGalaxiiCele mai apropiate galaxii










(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="u003Cdiv class="mw-dismissable-notice"u003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-close"u003E[u003Ca tabindex="0" role="button"u003Eascundeu003C/au003E]u003C/divu003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-body"u003Eu003Cdiv id="localNotice" lang="ro" dir="ltr"u003Eu003Cdiv align="center" class="plainlinks"u003Enu003Cpu003EPe 9 septembrie are loc o întâlnire a wikipediștilor la Cluj-Napoca. Detalii și înscrieri în u003Cbu003Eu003Ca href="/wiki/Wikipedia:%C3%8Ent%C3%A2lniri/Cluj-2019-09-09" title="Wikipedia:Întâlniri/Cluj-2019-09-09"u003Epagina întâlniriiu003C/au003Eu003C/bu003E.nu003C/pu003Enu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003E";}}());




Andromeda (galaxie)




De la Wikipedia, enciclopedia liberă

(Redirecționat de la Messier 31)





Jump to navigation
Jump to search


Pentru alte sensuri, vedeți Andromeda (dezambiguizare).











































Andromeda
Andromeda Galaxy (with h-alpha).jpg
Date de observație
Constelație
Andromeda[1]  Modificați la Wikidata
Deplasare spre roșu -0,001004[2]  Modificați la Wikidata
Distanță 2.520.000 al[3]  Modificați la Wikidata
Grup sau cluster
Grupul Local  Modificați la Wikidata

Magnitudine aparentă (V)
3,44[4]  Modificați la Wikidata

Magnitudine absolută (V)
-21,5  Modificați la Wikidata
Caracteristici
Tip SA(s)b  Modificați la Wikidata
Masă 800.000.000.000 Masă solară  Modificați la Wikidata

Rază efectivă (fizică)
110.000 al  Modificați la Wikidata

Andromeda, cunoscută și ca Messier 31, M31 sau NGC 224 (în textele mai vechi denumită „Marea nebuloasă Andromeda”) este o galaxie spirală care se află la aproximativ 2,5 milioane de ani-lumină depărtare de Pământ.


Andromeda este cea mai mare galaxie din Grupul Local, constituit din galaxia Andromeda, Calea Lactee, galaxia Triangulum și alte 30 de galaxii mai mici. Deși este cea mai mare (ca întindere), s-ar putea ca galaxia Andromeda să nu fie și cea mai masivă, cercetările recente susținând că cea mai multă materie întunecată o conține Calea Lactee, care prin urmare este cea mai masivă galaxie.


La o magnitudine aparentă de 4,4, galaxia Andromeda este notabilă ca fiind unul dintre obiectele Messier cele mai luminoase, fiind ușor vizibilă cu ochiul liber. Totuși, fără un telescop ea pare destul de mică, deoarece partea ei centrală este mai întunecată; diametrul său unghiular este de 7 ori mai mare decât cel al Lunii.




Cuprins






  • 1 Descoperire


  • 2 Informații generale


    • 2.1 Estimația recentă a distanței


    • 2.2 Estimarea masei




  • 3 Observare


    • 3.1 Natura galactică




  • 4 Grupul Local


    • 4.1 Galaxii satelite ale Galaxiei Andromeda


    • 4.2 Viitoarea coliziune cu Calea Lactee




  • 5 Note


  • 6 Bibliografie


  • 7 Legături externe





Descoperire |


Cea mai timpurie referință existentă la acest corp ceresc datează de prin anul 961, în lucrarea astronomului de origine persană Azophi / Al-Sufi, Cartea stelelor fixe.[5] Astronomul Charles Messier a inclus-o sub numărul 31 în catalogul său, Catalogul Messier.



Informații generale |


Denumită Marea Nebuloasă din Andromeda până când natura sa galactică a fost recunoscută în anii 1920, Galaxia Andromeda este galaxia spirală cea mai apropiată de Calea Lactee[6] și cea mai mare galaxie din Grupul Local din care fac parte ambele galaxii. Cu un diametru de aproximativ 140.000 de ani-lumină, ea ar conține circa o mie de miliarde de stele.[7]




Imagine în raze ultraviolete a galaxiei Andromeda și satelitului său M 110


Galaxia Andromeda se apropie de Soare cu o viteză de aproximativ 300 de kilometri pe secundă. Cunoscând mișcarea Sistemului Solar în cadrul Căii Lactee, galaxia Andromeda și Calea Lactee se apropie una de alta cu o viteză de 100 până la 400 de kilometri pe secundă. Calculele arată că ele se vor ciocni peste aproximativ 2,5 miliarde de ani. În urma coliziunii, galaxiile se vor unifica, formând o galaxie eliptică gigantă. Aceste evenimente sunt obișnuite printre galaxii.



Estimația recentă a distanței |


În anul 2003, folosind infraroșul I-SBF și ajustând valoarea noului punct de luminozitate al lui Freedman descoperit în 2001 și, în plus, folosind o corecție metalică de −0,2 mag dex−1 în (O/H), a fost derivată o estimație a distanței până la Andromeda de 2,57 ± 0,06 milioane de ani lumină.


Folosind metoda variabilei cefeide, în 2004 a fost obținută o estimație de 2,51 ± 0,13 milioane de ani lumină.


Toate aceste măsurători produc o medie de 2,54 ± 0,06 milioane de ani lumină. Bazat pe informația de mai sus, diametrul maxim al lui M31 este estimat la 141 ± 3 mii de ani lumină.



Estimarea masei |


Estimarea greutății pentru haloul Andromedei (inclusiv materie întunecată) dă o valoare de aproximativ 1,23 × 10¹² M☉, asemănându-se bine cu Calea Lactee care are circa 1,9 × 10¹² M☉. Chiar dacă M31 ar putea fi mai puțin masivă decât Calea Lactee, eroarea metodei de estimare este încă prea mare pentru a putea avea exactitate. M31 nu conține mai multe stele decât Calea Lactee, dar se întinde mai mult spațial.


În particular, M31 pare să aibă mult mai multe stele comune decât Calea Lactee, iar luminozitatea sa estimată este aproape dublă decât a celei din urmă. Totuși, rata de formare a stelelor în Calea Lactee este mult mai ridicată, M31 producând aproape numai o masă solară pe an — în comparație cu 3-5 mase solare anual pentru Calea Lactee. Rata novelor din Calea Lactee este și ea dublă pe lângă rata lui M31. Aceasta sugerează că în trecut M31 a suferit o mare fază de formare a stelelor, pe când Calea Lactee tocmai se află în mijlocul unei astfel de faze. Asta ar putea însemna că în viitor numărul stelelor din Calea Lactee va egala numărul de stelelor observate din M31.



Observare |




Localizarea galaxiei în constelația Andromeda.


Prima descriere a galaxiei cu ajutorul unui telescop este realizată de Simon Marius în 1612 (adesea descris ca fiind descoperitorul galaxiei). Ea a fost fotografiată pentru prima oară în 1887 de către astronomul Isaac Roberts, în observatorul său din Crowborough în Sussex.



Natura galactică |



În anii 1920, stelele variabile cefeide sunt identificate de către Edwin Hubble pe fotografiile astronomice ale nebuloasei. Mulțumită relației perioadă-luminozitate stabilită în 1912 de Henrietta Leavitt, Edwin Hubble a stabilit distanța stelelor și a confirmat natura extragalactică a obiectului. A permis și să se reinterpreteze un eveniment din 1885 care fusese considerat ca fiind o novă. Prin magnitudinea sa aparentă relativ slabă și distanța galaxiei, acest eveniment era în realitate extrem de luminos la scara unei galaxii. De fapt era vorba de o supernovă (o explozie a unei stele), denumită în continuare SN 1885A. Este prima supernovă văzută de la inventarea telescopului, și singura cunoscută în galaxia Andromeda.


În 1943, când Los Angeles era sub camuflaj, Walter Baade a utilizat telescopul Hooker de la Mont Wilson și, pentru prima oară, a rezolvat stele în regiunea centrală a galaxiei.[8]


În 1953, studiul obiectului astronomic M31 de către Edwin Hubble și Allan Sandage a pus în evidență o nouă clasă de stele variabile, variabilele luminoase albastre (sau LBV).[9]



Grupul Local |



Galaxii satelite ale Galaxiei Andromeda |


Vreo douăzeci de galaxii pitice orbitează în jurul Galaxiei Andromeda. Cea mai masivă dintre acestea este Galaxia Triunghiului, o galaxie spirală bine desenată, ușor de recunoscut, dar și M110 / NGC 205 este foarte cunoscută, fiind foarte vizibilă pe clișeele de ansamblu ale Galaxiei Andromeda ca o mică galaxie eliptică orientată oblic în raport cu marea sa vecină. M32, o galaxie eliptică pitică „compactă”, este mai discretă, însă totuși vizibilă ca un mic disc cu contururi ușor flu la marginea discului Galaxiei Andromeda; M32 se află foarte probabil la originea unor anumite perturbări morfologice în interiorul discului Galaxiei Andromeda, în urma traversării cvasiortogonale de către aceasta acum vreo 210 de milioane de ani. Celelalte formațiuni galactice satelitare sunt galaxii eliptice pitice sau galaxii pitice sferoidale.




Tabelul de mai jos rezumă formațiunile galactice identificate ca fiind satelite ale galaxiei Andromeda și principalii lor parametri potrivit lui Koch și Greb; coordonatele carteziene (XM31, YM31, ZM31) centrate pe Galaxia Andromeda sunt deduse din coordonatele polare (α, δ, D) uzuale centrate pe Soare:















































































































































































































































































Sateliți ai Galaxiei Andromeda[10]
Nume

Tipologie

α
(J2000.0)

δ
(J2000.0)
Distanța până la
Soare (kpc)

XM31
(kpc)

YM31
(kpc)

ZM31
(kpc)
Anul
descoperirii

Galaxia Triunghiului (M33)

SA(s)cd
01h 33m 51s
+30° 39′ 37″
847 ± 60
87,4
49,8
196,7
1654 ?

M32

cE2
00h 42m 42s
+40° 51′ 55″
770 ± 40
4,7
4,0
0,1
1749

M110 (NGC 205)

dE6
00h 40m 22s
+41° 41′ 07″
830 ± 35
3,8
-55,3
16,0
1773

NGC 185

dE5
00h 38m 58s
+48° 20′ 12″
620 ± 25
-89,3
121,6
-89,4
1787

NGC 147

dE5
00h 33m 12s
+48° 30′ 29″
755 ± 35
-85,5
-8,7
-52,4
1829

IC 10

dIrr
00h 20m 17s
+59° 18′ 14″
660 ± 65
-200,0
70,7
-140,7
1887

IC 1613

dIrr
01h 04m 47s
+02° 07′ 02″
715 ± 35
369,2
334,5
84,8
1906

Galaxia Pitică Neregulată din Pegas (PegDIG)

dIrr/dSph
23h 28m 36s
+14° 44′ 35″
760 ± 100
355,5
106,5
-174,5
~ 1955

Andromeda I

dSph
00h 45m 40s
+38° 02′ 28″
790 ± 30
41,0
-0,5
24,7
1970

Andromeda II

dSph
01h 16m 30s
+33° 25′ 09″
680 ± 25
42,2
144,9
53,5
1970

Andromeda III

dSph
00h 35m 34s
+36° 29′ 52″
760 ± 70
63,2
23,2
-7,2
1970

LGS 3

dIrr/dSph
01h 03m 53s
+21° 53′ 05″
620 ± 20
149,1
240,6
21,4
1976

Andromeda V

dSph
01h 10m 17s
+47° 37′ 41″
810 ± 45
-104,2
-26,3
45,8
1998

Andromeda VI (Galaxia Pitică Sferoidală din Pegas)

dSph
23h 51m 46s
+24° 34′ 57″
775 ± 35
243,1
37,6
-100,5
1998

Andromeda VII (Pitica din Cassiopeia)

dSph
23h 26m 31s
+50° 41′ 31″
760 ± 70
-86,3
-50,5
-191,5
1998

Andromeda IX

dSph
00h 52m 53s
+43° 12′ 00″
790 ± 70
-31,6
-12,4
22,0
2004

Andromeda XI[11]







2006

Andromeda XII[11]







2006

Andromeda XIII[11]







2006
Curent de maree nord-vest (curenți E și F)[12]







2009
Curent de maree sud-est[12]







2009
Andromeda XXVIII[13]







2011
Andromeda XXIX[13]







2011


Viitoarea coliziune cu Calea Lactee |



Este cunoscut faptul că galaxia Andromeda se deplasează cu o viteză de 140 km/s, adică de 504.000 km/h. Se crede cǎ galaxiile Andromeda și Calea Lactee se vor ciocni peste 3 miliarde de ani; acum distanța dintre acestea este de 2,5 milioane de ani luminǎ.



Note |




  1. ^ VizieR .mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"""""""'""'"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}


  2. ^ SIMBAD 


  3. ^ http://adsabs.harvard.edu/abs/2005ApJ...635L..37R  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)


  4. ^ The GALEX Ultraviolet Atlas of Nearby Galaxies[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)


  5. ^ Martin Rees, Universul, ghid vizual complet, p.302, 405.


  6. ^ Există galaxii mai apropiate de Calea Lactee, însă de alte clase, ca de exemplu Galaxia Pitică din Câinele Mare


  7. ^
    en « Andromeda galaxy hosts a trillion stars », New Scientist, 6 June 2006.



  8. ^ „The Resolution of Messier 32, NGC 205, and the Central Region of the Andromeda Nebula”, Astrophysical Journal, 100, 1944 .


  9. ^ „The Brightest Variable Stars in Extragalactic Nebulae. Format:I. M31 and M33”, Astrophysical Journal (în engleză), 118, pp. 353–361, 1953 .


  10. ^
    „The Anisotropic Distribution of M31 Satellite Galaxies: A Polar Great Plane of Early-type Companions” (PDF), The Astronomical Journal (în engleză), 131 (3), pp. 1405–1415, 2006, accesat în 21 martie 2012 
    doi:10.1086/499534.


  11. ^ abcDiscovery and analysis of three faint dwarf galaxies and a globular cluster in the outer halo of the Andromeda galaxy, N. F. Martin et.al, 2006.

  12. ^ abNew tidal streams found in Andromeda reveal history of galactic mergers.

  13. ^ ab„Newly found dwarf galaxies could help reveal the nature of dark matter”, R&D Magazine, 2011  |access-date= necesită |url= (ajutor) (reprinted in R&D Magazine).



Bibliografie |


  • Martin Rees, Universul, ghid vizual complet, coordonator [...], Traducere din limba engleză de Ana-Maria Negrilă-Chisega, Liana Stan, Enciclopedia RAO 2008, București, 512 de pagini. (pp. 302-303, p. 352) ISBN 978-973-717-319-5


Legături externe |



  • O noapte cu ANDROMEDA, 9 iunie 2008, Catalin Beldea, Descoperă
















Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Andromeda_(galaxie)&oldid=12982921













Meniu de navigare



























(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.624","walltime":"0.867","ppvisitednodes":{"value":3719,"limit":1000000},"ppgeneratednodes":{"value":0,"limit":1500000},"postexpandincludesize":{"value":113857,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":45454,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":13,"limit":40},"expensivefunctioncount":{"value":4,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":26373,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":8,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 689.997 1 -total"," 59.76% 412.363 1 Format:Infocaseta_Galaxie"," 59.13% 407.983 1 Format:Infocasetă"," 17.09% 117.939 6 Format:Valoare_unică_de_la_Wikidata"," 16.78% 115.760 3 Format:Listă_de_la_Wikidata"," 10.06% 69.409 2 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 7.40% 51.055 1 Format:Catalogul_Messier"," 6.96% 48.052 1 Format:Casetă_de_navigare_cu_coloane"," 6.73% 46.443 4 Format:Article"," 6.41% 44.205 1 Format:Informații_bibliotecare"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.295","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":5937799,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw1294","timestamp":"20190904183452","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});{"@context":"https://schema.org","@type":"Article","name":"Andromeda (galaxie)","url":"https://ro.wikipedia.org/wiki/Andromeda_(galaxie)","sameAs":"http://www.wikidata.org/entity/Q2469","mainEntity":"http://www.wikidata.org/entity/Q2469","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https://www.wikimedia.org/static/images/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2007-06-24T15:21:30Z","dateModified":"2019-07-25T15:00:54Z","image":"https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/9/98/Andromeda_Galaxy_%28with_h-alpha%29.jpg","headline":"galaxie"}(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgBackendResponseTime":128,"wgHostname":"mw1275"});});

Popular posts from this blog

Hudson River Historic District Contents Geography History The district today Aesthetics Cultural...

The number designs the writing. Feandra Aversely Definition: The act of ingrafting a sprig or shoot of one...

Ayherre Geografie Demografie Externe links Navigatiemenu43° 23′ NB, 1° 15′ WL43° 23′ NB, 1°...