Făgăraș
—  Municipiu  —
Făgăraș
Stemă
Făgăraș Făgăraș (România) Localizarea orașului pe harta României
Făgăraș Făgăraș (Județul Brașov) Localizarea orașului pe harta județului Brașov
Coordonate: 45°50′41″N 24°58′27″E45°50′41″N 24°58′27″E
Țară	România
Județ	Brașov
SIRUTA	40278
Atestare documentară	1291
Reședință	Făgăraș[*]
Componență	Făgăraș[*]
Guvernare
- Primar
Populație (2011)[1][2]
- Total	▼ 30714 locuitori
- Densitate	778,08 loc./km²
- Recensământul anterior, 2002	36.121 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	505200
Prezență online
site web oficial GeoNames facebook
Localizarea în cadrul județului
Făgăraș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73. (Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text

Făgăraș (în maghiară Fogaras, în germană Fogarasch) este un municipiu în județul Brașov, Transilvania, România. Are o populație de 30.714 locuitori.^[3]

Înainte de Unirea Transilvaniei cu România orașul a fost centrul administrativ al comitatului Făgăraș, iar între 1920 și 1950 a fost reședința județului Făgăraș.

La ieșirea din Făgăraș spre Brașov se află centrul geografic al României. Coordonatele exacte ale punctului respectiv sunt 45º50’ latitudine nordică și 24º59’ longitudine estică.

Geografie |

Localizare |

Coordonatele geografice: longitudinea estică 24º58’17”, latitudinea nordică 45º50’32”.

Municipiul Făgăraș se află situat pe traseul șoselei DN1, la 66 km de orașul Brașov și 76 km de orașul Sibiu, pe malul râului Olt, la poalele Munților Făgăraș.
Din punct de vedere geografic orașul Făgăraș este situat în zona numită Țara Făgărașului, una dintre cele mai vechi și importante zone geografice și etno-culturale din România. Această zonă se mai numește Țara Oltului și se învecinează cu Țara Loviștei, Țara Bârsei și Țara Amlașului.

Hidrografie |

Râurile care trec prin municipiul Făgăraș sunt:

• Râul Făgărășel


• 
  Râul Berivoi (care alimenta platforma chimică)


• Râul Olt


• Râul Galați

Demografie |

Componența etnică a municipiului Făgăraș

     Români (84,17%)

     Maghiari (3,43%)

     Romi (3,48%)

     Necunoscută (8,19%)

     Altă etnie (0,71%)

Componența confesională a municipiului Făgăraș

     Ortodocși (83,11%)

     Romano-catolici (1,36%)

     Reformați (1,84%)

     Necunoscută (8,53%)

     Altă religie (5,13%)

Conform recensământului efectuat în 2011 populația municipiului Făgăraș se ridica la 30.714 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 36.121 de locuitori.^[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,17%). Principalele minorități sunt cele de romi (3,48%) și maghiari (3,44%). Pentru 8,19% din populație nu este cunoscută apartenența etnică.^[2]
Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,12%), dar există și minorități de reformați (1,85%) și romano-catolici (1,37%). Pentru 8,53% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.^[4]

Evoluție istorică |

În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a decis organizarea în Ardeal a unei conscripțiuni (recensământ), la Făgăraș au fost recenzați doi preoți: Toma (ortodox) și Petru (greco-catolic). Funcționa o biserică românească (greco-catolică) (Sf. Nicolae), iar populația românească a localității era formată din 183 de familii, adică un număr de circa 915 persoane.^[5]

Conform datelor recensământului din 1930 populația orașului era de 11.841 locuitori, dintre care 7.094 români (54,2%), 4.246 maghiari (26,7%), 969 germani (12,4%), 388 evrei (4,9%) ș.a.

Din punct de vedere confesional populația era alcătuită în 1930 din 2.734 ortodocși (34,9%), 1.551 greco-catolici (19,7%), 1.131 reformați (14,4%), 1.055 romano-catolici (13,5%), 779 luterani (9,9%), 180 unitarieni (2,3%) ș.a.

Conform recensământului din 2002 în Făgăraș locuiau 36.121 de persoane, dintre care 93,23% de etnie română, 4,54% etnici maghiari și 1,17% romi, restul etniilor având sub 1% fiecare în parte.

Făgăraș - evoluția demografică

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

Originea denumirii și istorie |

Districtul Făgăraș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Așezarea este atestată documentar din anul 1291 sub numele Fogros. Etimologia acestuia poate fi:

1. 
   maghiară: 1.) de la numele propriu Fogor, 2.) sau din cuvântul maghiar fogor, variantă a fogoly „potârniche”, fogros, fogoros însemnând „loc cu multe potârnichi”. Oricare etimologie ar fi adevărată, forma românească și germană sunt adaptări ale denumirii maghiare. ^[6]
   


2. 
   peceneagă, de la combinația Fagar šu, „apa frasinului”.


3. 
   română, derivat al substantivului românesc fag, moștenit din latină fagus, „fag”.

Construcția Cetății Făgărașului a început în 1310,^[7]de voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor (Opor)^{[necesită citare]}, pe locul unei mai vechi fortificații de pământ și lemn din secolul al XII-lea.

„Amurg în Cetatea Făgărașului”, peisaj de Valeriu Pantazi

Cetatea Făgărașului, împreună cu Amlașul, au fost acordate în Evul Mediu de regii Ungariei ca feude domnilor munteni care se puneau sub protecția lor. Între aceștia s-au numărat Vladislav Vlaicu (1364-1377), intitulat «Vajvoda Transalpinus et banus Zeverino necnon dux de Fogaras», și Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești, (1386-1394 și 1397-1418), care a purtat și titulatura de «Amlașului și Făgărașului herțeg».^[8]

Cetatea Făgărașului a trecut, în decursul timpului, pe rând în posesia unor boierii făgărășeni și voievoizi.

În timp orașul a devenit un important centru politic, mai ales datorită găzduirii dietelor, ca reședință princiară, precum și pentru faptul că în secolele al XVI-lea - al XVII-lea, a fost scaun superior de judecată.

În 1721 Făgărașul a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică), reședința episcopului fiind la etajul întâi al aripii de sud a cetății. Însă episcopul Ioan Giurgiu Patachi a preferat să stea la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos. La Făgăraș, episcopul Giurgiu a ridicat la rang de catedrală episcopală Biserica „Sf. Nicolae”, ctitorită de Constantin Brâncoveanu. De atunci titulatura episcopiei a fost schimbată în „Episcopia de Făgăraș și Alba Iulia”. La Făgăraș, episcopul Inocențiu Micu-Klein a locuit într-o casă construită în 1727, iar în 1737 și-a mutat reședința episcopală, printr-un schimb de proprietăți, la Blaj, pentru a se afla în centrul teritoriului episcopiei.

Arhitectura istorică a orașului trimite cu gândul la meșteșugarii care s-au așezat în Târgul Făgărașului. Acesta aduna toate satele din zonă pentru vânzarea produselor agricole și ale micilor meșteșugari. Stilul arhitectural este puternic influențat de cel al coloniștilor saxoni, îmbinat începând cu secolul al XVIII-lea, cu barocul austriac.

Biserica Sfântul Nicolae din Făgăraș

În Țara Făgărașului se regăsesc numeroase vestigii istorice, culturale și edificii religioase care atestă vechimea acestor meleaguri, cum ar fi:

• Cetatea Făgărașului


• 
  Biserica fortificată din Cincu - (secolul al XII-lea);


• 
  Mănăstirea Cârța, care aparținea ordinului monastic catolic cistercian, din satul Cârța (1202);


• Bazilica, din satul Hălmeag (secolul al XIII-lea);


• 
  Biserica fortificată din Cincșor - (secolul al XIV-lea);


• 
  Mănăstirea Sâmbăta de Sus, din satul Sâmbăta de Sus, construită în 1657;


• Castelul Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus, din secolul al XVIII-lea
  


• 
  Biserica „Sf. Nicolae”, construită în 1697 de Constantin Brâncoveanu;


• 
  Biserica reformată, construită în 1712;


• 
  Biserica Franciscană, cunoscută de localnici sub numele de Biserica Paterilor (1737), situată pe strada Vasile Alecsandri;


• Biserica „Sf. Treime”, construită în 1783, cu picturi murale din 1791;


• Casa Memorială „Badea Cârțan”, din satul Cârțișoara
  

Administrație și politică |

Municipiul Făgăraș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Gheorghe Sucaciu[*], politician independent, a fost ales în 2016. Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[9]

La alegerile din 2012, Constantin Mănduc a fost ales primar al Făgărașului, pentru a doua oară consecutiv, din partea PNL. În urma alegerilor locale din 2012, din totalul de 17 de consilieri, 10 au fost aleși din partea PNL, 5 din partea PSD și doi din partea PC.

În urma alegerilor locale din 2016, în funcția de primar al municipiului Făgăraș a fost ales Gheorghe Sucaciu (independent).

Calamități abătute asupra Făgărașului |

• 
  Cutremure: în anii 1473, 1590, 1662, 1738, 1802, 1916, 1919, 1940, 1977, 1986, 1990


• 
  Furtuni:


• 
  Incendii:


• 
  Inundații:


• 
  Invazii:


• 
  Ciumă și alte boli mortale:

Unități de învățământ |

• 
  Colegiul Național „Radu Negru”, școală-pilot a învățământului făgărășan;


• 
  Colegiul Național „Doamna Stanca”, instituție ce oferă predare atât în limba germană cât și în cea română. Este singurul colegiu din județul Brașov care oferă bursă guvernamentală elevilor, dându-le șansa de a studia în străinătate;


• Colegiul Tehnic „Aurel Vijoli”;


• Liceul Agro-industrial „Dr. Ioan Șenchea”;


• Liceul Teologic Ortodox „Constantin Brâncoveanu” (din septembrie 2010, prin transferarea claselor Seminarului teologic ortodox, existente la Colegiul Național „Doamna Stanca”, și fuzionare cu o școală generală);


• Scoala Gimnaziala Ovid Densusianu Făgăras institutie de elită la nivelul jud. Brasov


• Grădinițe.

Instituții de cultură |

• Casa de Cultură


• Fundația „Negru Vodă”


• 
  Muzeul Țării Făgărașului „Valeriu Literat”^[10]
  

Obiective turistice |

Hartă turistică a Făgărașului

Hartă turistică a Făgărașului

Cetatea Făgărașului

• Construcția Cetății Făgărașului a început la sfârșitul secolului al XIV-lea, pe locul unei cetăți de pământ din secolul al XII-lea. A fost transformată în castel fortificat în secolul al XVI-lea, devenind reședință princiară din secolul al XVII-lea. În prezent, Cetatea Făgărașului adăpostește Muzeul „Țării Făgărașului”, Biblioteca Municipală Făgăraș.


• 
  Statuia Doamnei Stanca (bust) a fost realizată în anul 1938 de către sculptorul Spiridon Georgescu (1887-1974) și este așezată în fața cetății. Monumentul a fost realizat la propunerea lui Nicolae Iorga adresată «Grupării Femeilor Române» filiala Făgăras, care a luat inițiativa ridicării unui bust al Doamnei Stanca.

Casa episcopului unit Ioan Inocențiu Micu Klein din Făgăraș, construită în 1727^[11]

• Casa în care a locuit episcopul român unit Inocențiu Micu-Klein între anii 1729 și 1737.


• 
  Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Monumentul a fost ridicat în anul 1931 din inițiativa și prin contribuția „Societății de ajutor și cultură” din Galați-Făgăraș. Autorul este sculptorul Dănilă Scheneider. Obeliscul se află amplasat pe strada Gheorghe Doja nr.70 și cinstește memoria ostașilor români căzuți în Primul Război Mondial. Obeliscul este susținut de un soclu în trepte și este realizat din gresie. La bază se află un vultur din bronz, cu aripile desfășurate, cu o cruce în cioc, așezat pe o cască militară. În partea superioară este fixată o cruce într-o coroană din lauri. În plan frontal, pe o placă, este o inscripție comemorativă.


• 
  Statuia lui Badea Cârțan, în fața Casei de Cultură


• Municipiul Făgăraș poate fi un excelent punct de plecare pentru turistul care dorește să facă ascensiuni, de diferite grade de dificultate, în Munții Făgăraș.


• Complexul Turistic Sâmbăta de Sus (la 690 m altitudine), unde există o mulțime de locuri de cazare la hoteluri, vile și cabane, și unde se pot vizita obiective istorice și de artă religioasă: Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” (Mănăstirea Sâmbăta de Sus), Academia Ecumenică de la Sâmbăta... De aici, vara sau iarna, călătorul poate porni, pe Valea Sâmbetei, pe un traseu destul de ușor, care duce, în 2 - 3 ore, la cabana cu același nume, aflată în Munții Făgăraș, la altitudinea de 1401 metri. Cabana Valea Sâmbetei are circa 50 de locuri de cazare, la prici. De la cabana Valea Sâmbetei, turistul poate face o ascensiune până la Fereastra Mare a Sâmbetei (2180 metri altitudine), iar de acolo poate porni, dacă este antrenat și bine echipat, spre vârfurile Viștea Mare (2527 m), Moldoveanu (2544 m), ș.a.m.d.^[12][13][14]
  


• În fiecare an, în a doua parte a lunii august^[15], la Făgăraș sunt organizate Zilele Făgărașului. În program participă ansambluri folclorice, formații muzicale, formații de cavaleri, mânuitori de steaguri medievale, formații de dansuri medievale, etc. Sunt prezentate filme, precum și programe speciale pentru copii.
  

Personalități |

• 
  Negru Vodă - Radu Negru, voievod legendar al Țării Românești (cca 1290-1300);


• 
  Ștefan Mailat, voievod și principe al Transilvaniei (1534-1540). « Stephanus Maylad liber dominus terre Fogaras Wayvoda Transylvaniae et Siculorum Comes »;^[16]
  


• 
  Gabriel Bethlen (1580-1629), principe al Transilvaniei între anii 1613–1629;


• 
  Zsuzsanna Lorántffy (1600-1660), principesă a Transilvaniei, soția principelui Transilvaniei Gheorghe Rákóczi I, cea care a înființat prima școală (de nivel mediu) cu predare în limba română din Făgăraș, în 1657;


• 
  Mihai Apafi I (1632-1690), nobil maghiar, principe al Transilvaniei între 1661-1690.


• 
  Ioan Inocențiu Micu Klein, (n. 1692, Sadu - d. 1768, Roma) episcop român unit (greco-catolic) de Alba Iulia și Făgăraș (1728-1751), a avut reședința episcopală la Făgăraș între anii 1732-1737;^[17]
  


• Ioan Pușcariu, căpitan de Făgăraș;


• 
  David Urs de Margina (1816-1897), Baron de Marginea, înalt ofițer român în armata imperială austriacă;


• 
  Ion Codru-Drăgușanu (1818-1884), călător, memorialist, vice-căpitan al Comitatului Făgăraș;


• 
  Aron Pumnul (1818-1866), cărturar, lingvist, filolog, istoric literar, profesor al lui Mihai Eminescu, fruntaș al Revoluției de la 1848 din Transilvania;


• 
  Nicolae Densușianu (1846–1911), istoric, membru corespondent al Academiei Române;


• 
  Aron Densușianu (1837–1900), poet și critic literar, membru corespondent al Academiei Române;


• 
  Ovid Densusianu (1873-1939), fiul lui Aron Densușianu, filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet, academician, profesor la Universitatea din București.


• 
  Alexandru Ciurcu (n. 29 ianuarie 1854, Șercaia, comitatul Făgăraș - d. 22 ianuarie 1922, București), inventator și publicist;


• 
  Fritz Schullerus (n. 1866, Făgăraș - d. 1898, Cincu Mare) pictor sas.


• 
  Vasile Suciu (1873-1935), mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, arhiepiscop de Făgăraș și Alba Iulia (1920-1935), membru de onoare al Academiei Române.


• 
  Emil Pușcariu (n. 8 martie 1859, Veneția de Jos, comitatul Făgăraș - d. 3 octombrie 1928, la Iași), cunoscut vremurilor ca Emil Ion Cavaler de Pușcariu, a fost medic, om de știință și șoțul Elenei Densușianu-Pușcariu
  


• 
  Ioan Boeriu, baron de Polichna (10 octombrie 1859, Vaida-Recea, Comitatul Făgăraș - 2 aprilie 1949, Sibiu), Feldmarschalleutnant în Armata Comună a Austro-Ungariei, apoi general de corp de armată în România Mare;


• 
  Elena Densușianu-Pușcariu (1875-1966), fiica lui Aron Densușianu, soția lui Emil Pușcariu, medic oftalmolog, șef al Clinicii de Oftalmologie de la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași și profesor la Facultatea de Medicină din Iași.


• 
  Badea Cârțan (Gheorghe Cârțan) (n. 24 ianuarie 1848 – d. 7 august 1911), luptător pentru eliberarea românilor din Transilvania;


• Comșa Popa Valeriu (1864–1922), preot vicar, conducător al delegatiei făgărașene la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918;


• 
  Ioan Șenchea, (n. 7 iulie 1864, Zărneși - d. 1916), conducător al românilor din Făgăraș (Partidul Național Român din Transilvania), (1900–1916) ^[18];


• Comșa Gheorghe Grigorie (1889-1911), al doilea făgărașean ales episcop de Arad, luptător pentru apărarea credinței ortodoxe;


• 
  Virgil Fulicea (1906–1979), sculptor;


• 
  Horia Sima (1906-1993), președintele partidului Garda de Fier, comandantul Legiunii Arhanghelului Mihail (Mișcarea Legionară);


• Eugen Rațiu (născut la Mândra), profesor, fratele vitreg al lui Horia Sima care este rugat de acesta să-i redacteze memoriile.


• 
  Traian Herseni (n. 18 februarie 1907 sat Iasi – d. 1980), sociolog, antropolog, etnolog și profesor universitar;


• 
  Traian Lăscuț-Făgărășanu (1909 - 1981), clarinetist, compozitor;


• 
  Ștefan Câlția, pictor (n. 1942, Brașov);


• 
  Ion Gavrilă Ogoranu (1923-2006) luptător anticomunist, în grupul din Munții Făgăraș, fost elev al actualului Colegiu Național „Radu Negru”;


• 
  Octavian Paler (1926-2007), publicist, fost elev actualului Colegiu Național „Radu Negru”, promoția 1945;


• 
  Alexandru Leluțiu (n. 8 septembrie 1943 - d. 2007, Cluj), profesor doctor inginer la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, fost elev la Colegiul Național „Doamna Stanca”, șef promoție;


• 
  Ioan Victor Pica (n. 22 martie 1933, Râușor - d. 2 aprilie 2004, Brașov), deputat în Parlamentul României, din partea PNȚCD, în legislatura 1992-1996;


• 
  Victor Roșca (n.17 decembrie 1926, Râușor), luptător anticomunist


• 
  Maria Agata Iliescu (n. 1940), actor, deputat


• 
  Laurențiu (Liviu) Streza, (n. 12 octombrie 1947), arhiepiscop și mitropolit ortodox al Ardealului, fost elev al actualului Colegiu Național „Radu Negru”, promoția 1965;


• 
  Radu Anton Roman (n. 19 august 1948, Făgăraș - d. 29 august 2005, București), jurnalist, scriitor și realizator TV;


• 
  Serafim (Romul) Joantă (n. 4 septembrie 1948), arhiepiscop și mitropolit ales pentru românii ortodocși din Europa Centrală și de Nord;


• 
  Mircea Florin Șandru (n. 1949, Făgăraș), poet și jurnalist;


• 
  Carmen Daniela (n. 1951), pianista


• 
  Ștefan Borbély (n. 1953), critic literar, profesor la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca.

Galerie de imagini |

Primari |

Primarii municipiului Făgăraș, după evenimentele din 1989 |

Note |

Bibliografie |

În ordinea cronologică a publicării:

1. 
   Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Blaj, 1900, pp. 303, 409.


2. Ovidiu Manițiu, Făgărașul, Călăuza Turistului, Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, București, 1963.


3. 
   Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri și pînă azi, Editura Albatros, București, 1971.


4. Gheorghe Anghel, Cetăți medievale din Transilvania, Editura Meridiane, București, 1972.


5. 
   Nicolae Iorga, Pagini alese din însemnările de călătorie prin Ardeal și Banat, vol.II, Editura Minerva, București, 1977.


6. Ioan Ciupea, Făgăraș, Mic îndreptar turistic, Editura Sport-Turism, București, 1983.


7. Valentin Bălăceanu, Hedda Cristea, Munții Făgărașului, Ghid turistic, Editura Sport-Turism, București, 1984.


8. 
   Vlad Georgescu, Istoria românilor de la origini pînă în zilele noastre, Ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 1992.


9. 
   Pr. dr. Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Casa de Editură „Viața Creștină”, Cluj-Napoca, 1994.


10. Florina Grecu, Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Robert Dobre, Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Edit. Universității din București, 2008.


11. 
    Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele și cetăți din Transilvania: județul Brașov. București. ISBN 978-973-0-11186-6. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
    


12. Iulian Marius Șchiopu (editor), Muzeul Țării Făgărașului „Valter Literat”, 720 de ani de istorie a Făgărașului, Alba Iulia, 2011, ISBN 9789731173375
    

Legături externe |

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Făgăraș

• Primăria Făgăras


• Siteul oficial al Colegiului Național Radu Negru


• http://radunegru.licee.edu.ro/


• Colegiul Național "Doamna Stanca" din Făgăraș


• Starea vremii la Făgăraș


• România în imagini - Orașul Făgăraș


• Dicționar de localități din Transilvania


• 
  Anuarul „Socec” al României Mari, 1924-1926 (pp.401-404), Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii


• 
  O calatorie la poalele istoriei, 10 iulie 2007, Lucian Vasilescu, Descoperă
  

v • d • m Subdiviziunile administrative ale județului Brașov Reședința Brașov (253.200 loc.) Municipii Codlea (21.708 loc.) · Făgăraș (30.714 loc.) · Săcele (30.798 loc.) Orașe Ghimbav (4.698 loc.) · Predeal (4.755 loc.) · Râșnov (15.022 loc.) · Rupea (5.269 loc.) · Victoria (7.386 loc.) · Zărnești (23.476 loc.) Comune Apața · Augustin · Beclean · Bod · Bran · Budila  · Bunești · Cața · Cincu · Comăna · Cristian · Crizbav · Drăguș · Dumbrăvița · Feldioara · Fundata · Hălchiu · Hărman · Hârseni · Hoghiz · Holbav · Homorod · Jibert · Lisa · Mândra · Măieruș · Moieciu · Ormeniș · Părău · Poiana Mărului · Prejmer · Racoș · Recea · Sâmbăta de Sus · Sânpetru · Șercaia · Șinca · Șinca Nouă · Șoarș · Tărlungeni · Teliu · Ticușu · Ucea · Ungra · Vama Buzăului · Viștea · Voila · Vulcan Sate Categorie:Localități în județul Brașov

v • d • m Localități care fac parte din Țara Făgărașului denumită și Țara Oltului Municipii și orașe Avrig • Victoria• Făgăraș Comune (aldin) și sate Arpașu de Jos• Arpașu de Sus• Beclean • Berivoi • Bogata Olteană •Boholț• Breaza • Bucium •Calbor• Cârța • Cârțișoara • Cincșor • Colun • Comăna de Jos • Comăna de Sus • Copăcel• Corbi • Cuciulata • Dejani • Dopca • Drăguș • Dridif • Fântâna • Feldioara • Grid • Gura Văii • Hălmeag • Hârseni • Hoghiz • Hurez • Iași • Ileni • Lisa • Ludișor • Lupșa • Luța • Măliniș • Mărgineni • Mândra • Nou Român• Ohaba • Olteț • Paltin • Părău • Perșani • Poienița • Pojorta • Porumbacu de Jos • Racovița • Râușor • Recea • Rucăr • Sărata • Săsciori • Săvăstreni • Sâmbăta de Jos • Sâmbăta de Sus • Sebeș • Sebeșu de Jos • Sebeșu de Sus • Scoreiu • Stațiunea Climaterică Sâmbăta • Șercaia • Șercăița • Șinca • Șinca Nouă • Șona • Toderița • Turnu Roșu • Ucea de Jos • Ucea de Sus • Vad • Vâlcea • Veneția de Jos • Veneția de Sus • Viștea de Jos • Viștea de Sus • Viștișoara • Voila• Voivodeni

v • d • m Localități de pe DN1 Terminus București (Șoseaua București–Ploiești) Județul Ilfov Otopeni  • Balotești  • Săftica  • Tâncăbești  • Ciolpani Județul Prahova Potigrafu  • Puchenii Mari  • Puchenii Moșneni  • Românești  • Bărcănești  • Bănești  • Nistorești  • Comarnic  • Posada  • Sinaia  • Poiana Țapului  • Bușteni  • Azuga Județul Brașov Predeal  • Timișu de Sus  • Timișu de Jos  • Săcele  • Brașov  • Ghimbav  • Codlea  • Vlădeni  • Perșani  • Șercaia  • Mândra  • Făgăraș  • Beclean  • Voila  • Sâmbăta de Jos  • Olteț  • Viștea de Jos  • Ucea de Jos Județul Sibiu Arpașu de Jos  • Scoreiu  • Porumbacu de Jos  • Avrig  • Bradu  • Sibiu  • Cristian  • Săcel  • Săliște  • Apoldu de Sus  • Miercurea Sibiului Județul Alba Sebeș  • Alba Iulia  • Sântimbru  • Teiuș  • Țifra  • Aiud  • Mirăslău  • Decea  • Inoc  • Unirea Județul Cluj Câmpia Turzii  • Turda  • Copăceni  • Tureni  • Feleacu  • Cluj-Napoca  • Florești  • Gilău  • Căpușu Mare  • Păniceni  • Izvoru Crișului  • Șaula  • Huedin  • Poieni  • Ciucea  • Negreni  • Bucea Județul Bihor Cornițel  • Topa de Criș  • Aușeu  • Aleșd  • Lugașu de Jos  • Urvind  • Uileacu de Criș  • Tileagd  • Oșorhei  • Oradea  • Borș