Normal.dotm
0
0
1
1128
5753
Spectre
136
27
7896
12.0






0
false


18 pt
18 pt
0
0

false
false
false












/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ascii-font-family:Cambria;
mso-ascii-theme-font:minor-latin;
mso-fareast-font-family:"Times New Roman";
mso-fareast-theme-font:minor-fareast;
mso-hansi-font-family:Cambria;
mso-hansi-theme-font:minor-latin;}

Septembrie 2012. Cutia metalică a alunecat hodorogind şi vibrând din toate încheieturile de la etajul 36, pe lângă cilindrul albastru de sticlă. O uşă de tablă a fost împinsă cu zgomot şi au coborât vreo cinci muncitori. Cu angarale după ei, saci, găleţi, unelte, scule. Mândri, au ieşit din liftul exterior care-i urcă şi coboară de zeci de ori pe zi din burţile celui mai înalt turn din România. De 15 luni robotesc la un lego imens. Au reuşit să-l coboare la 60 de metri sub pământ şi să-l urce la 137 deasupra.

Şi sunt mândri de asta. Sunt mândri că ei nu sunt murdari de beton, de var şi alte spoieli din cap până-n picioare, sunt mândri că ei lucrează cu tehnologie de contrucţie folosită pentru a doua oară în Europa. 800 de muncitori lucrează în schimburi, zi şi noapte, pe şantierul din Barbu Văcărescu. Noaptea se tranforma în zi cu ajutorul unor instalaţii puternice de iluminare.


Împreună cu ei o mână de ingineri dintre cei mai iscusiţi din toată Europa. Un inginer austriac nu prea înalt, un bărbat între două vârste, cu faţa înnegrită de soare şi asprită de vânt este unul dintre cei care îşi petrec ziua întreagă pe şantier, printre oameni. Tot anul şi-a luat doar cinci zile de concediu.

„Zbor” cu liftul exterior

„Haideţi, haideţi, câţi sunteţi?”, ne-a luat repede la rost unul dintre meşterii din liftul exterior şi ne-a organizat îndată.  „Aici totul este calculat la secundă. Nu trebuie să încurcăm prea mult desfăşurarea normală a lucrurilor”, explică reprezentantul Sky Tower, Mihnea Predeţeanu.

Cum se vede Bucureştiul de pe cea mai înaltă clădire 

Foto


Ne-am înghesuit printre muncitori, vreo doi saci cu ciment şi o măgăoaie ce trebuia să ajungă la etajul 35. Adică etajul maxim până la care urcă liftul exterior. Într-un huruit răguşit am început să urcăm, etaj cu etaj, pe marginea turnului. Distanta de sub noi creştea, iar Bucureştiul ni se dezvăluia cu fiecare emtru urcat.
Încet-încet lumea de jos începea să devină din ce în ce mai mică, până când părea doar o machetă.



Micile lucruri mari din Bucureşti




Copertina Arenei Naţionale strălucea în bătaia soarelui, Casa Presei încerca să împungă cerul parcă ridicându-se pe vârfuri, crezându-se încă cea mai înaltă din Bucureşti, Intercontinentalul se iţea din aburii dimineţii, iar de partea cealaltă, Pasajul Pipera despărţea vilele Piperei de blocurile albe din Aviaţiei. Salba de lacuri din nordul Bucureştiului se întindea ca un şarpe gâtuit printre blocuri şi copaci.

Totul se depărta din ce în ce mai mult, locurile devineau tot mai mici, ca nişte jucării lego.


După vreo două opriri, cu ceva zgâlţâială, am ajuns la destinaţie: etajul 35. În faţa noastră: şantierul. Maşinării moderne, tehnologie unică în Europa. Mirosul uşor de beton ne-a intrat în nări, iar pantofii ni s-au acoperit de un strat alb de praf.

Încă două etaje pe scări şi am ajuns pe acoperişul Capitalei pe terasa Sky Tower. În zilele cele mai senine se poate zări chiar Caraimanul, în rest se vede doar poluarea care înghite Bucureştiul.



37 de etaje pe scări




Sky Tower are 10 lifturi, unele urcă până la etajul 17, iar altele urcă până la etajul 35. Să cobori pe scări din „cer” prin „pântecul” colosului de sticlă şi oţel nu este o misiune chiar atât de grea. Durează cam 5 minute şi câteva sute de trepte.


Liftul comprimă tot acest timp la câteva zeci de secunde, fără să depăşească un minut. Viitoarele birouri vor încercui miezul clădirii, unde se află lifturile şi scările, astfel încât să nu te poţi rătăci.

Clădirea de sub clădire

Aproape jumătate din turn se află sub pământ. Fundaţia clădirii coboară la 60 de metri sub nivelul solului, ceea ce înseamnă aproximativ 40% din înălţime. O placă de beton cu o grosime de 1,2 metri desparte turnul de cele cinci subsoluri a câte 5.393 de metri pătraţi fiecare.

Primii chiriaşi: 2.300 de angajaţi ai Raiffeisen Bank




Sky Tower se află pe ultima sută de metri. La sfârşitul anului vor fi gata şi finisajele, iar în prima parte a anului viitor îşi va putea primi oaspeţii. Primii vor fi cei 2.300 de angajaţi ai Raiffeisen Bank, investitorii. Tot angajaţii Raiffeisen vor ocupa şi clădirea Floreasca Office.




„Am vrut să avem o clădire care are, evident, o calitate foarte bună şi în care să încăpem toţi. Era important să fie o clădire verde care nu consumă multă energie şi să fie eficientă. Sky Tower va avea un consum electric cu 20% mai mic decât o altă clădire similară ca dimensiuni. Am insistat ca această clădire să fie verde pentru că noi suntem implicaţi şi în alte proiecte verzi”, a declarat, la începutul lunii octombrie cu ocazia finalizării lucrărilor de structură, Steven von Groningen, preşedinte şi CEO Raiffeisen România.


De asemenea, von Groningen a spus că speră ca până în 2014 să se ocupe toată clădirea. Mutarea primilor chiriaşi se va finaliza în lunile aprilie – mai ale anului 2013, potrviti oficialului Raiffeisen Bank România.

Karl Maria Pfeffer, CEO Raiffeisen Property Holding (RPH) – proprietarul clădirii Sky Tower -, a susţinut cu acelaşi prilej că turnul din Barbu Văcărescu este cel mai mare proiect de construcţie al RPH.


„Am reuşit să depăşim câteva proiecte. Sky Tower este mai mult decât un turn de oţel şi sticlă. Suntem onoraţi să oferim acest proiect Bucureştiului şi credem că va deveni în scurt timp un punct de atracţie pentru Capitala României”, a declarat Pfeffer. Sunt discuţii pentru închirierea a 20.000 de metri pătraţi din clădire.




Sky Tower va avea o parcare de peste 12.000 de metri pătraţi şi peste 500 de locuri de parcare în subteran, iar dacă s-ar pune cap la cap barele de oţel folosite la construirea colosului, s-ar ajunge la o lungime de 4.453 de kilometri.




“Primul zgârie-nori al ţării” face parte dintr-un complex alături de clădirea de birouri Floreasca Office (şase etaje) şi de Promenada Shopping Center, un centru comercial şi de divertisment de patru etaje şi o suprafaţă de 55.000 de metru pătraţi. Promenada Shopping Center va fi finalizat în ultima parte a anului 2013.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: