Palatul Crețulescu
Palatul Kretzulescu
Poziționare
Coordonate	44°26′22″N 26°05′19″E44°26′22″N 26°05′19″E
Localitate	București
Țara	România
Adresa	Strada Știrbei Vodă 39, Sector 1
Edificare
Arhitect	Petre Antonescu
Stil artistic	Renaștere franceză
Beneficiar	Familia Crețulescu
Clasificare
Cod LMI	B-II-m-B-19763
Modifică date / text

Palatul Kretzulescu văzut din spate din parcul Cișmigiu

Palatul Crețulescu cunoscut și sub grafia Palatul Kretzulescu este o clădire istorică amplasată lângă Parcul Cișmigiu din București, sector 1, situat în partea dinspre strada Știrbei Vodă, la numărul 39.

Istoric |

Elena Kretulescu (1857-1930), descendentă a două mari familii boieresti, fiica Mariei Filipescu și a vornicului Constantin Kretzulescu, născută în 1857 la Paris, a moștenit terenul și casele din Bucuresti ale tatălui său, construite în 1718. La începutul secolului al XX-lea, în 1902, ea l-a angajat pe ahitectul Petre Antonescu (1873-1965), să realizeze planurile pentru construirea unei clădiri mai mari, în stilul Renașterii franceze cu influențe baroce. Ridicarea palatului s-a desfășurat pe o perioadă de doi ani.

Iubitoare a naturii și florilor, Elena Kretzulescu a construit în aripa dreaptă a palatului o seră. Scara monumentală a palatului ducea într-un parc mare, amenajat după gusturile Elenei Kretzulescu. “În jurul palatului, Elena Kretzulescu a amenajat un parc în suprafață de aproape două hectare, cu terase, fântâni arteziene, bazine, izvoare și poduri.”^[1] (actualul parc Cismigiu) Grajdurile se aflau în partea de vest a palatului, unde se găseau și spălătoria și camerele pentru personalul de serviciu.

În 1927 Primăria Capitalei a cumpărat palatul de la Elena Kretzulescu, în vârstă de 70 ani, care nu mai putea să-l întrețină. În anii urrmători, spațiul a adăpostit Muzeul de Artă Religioasă. Nu se cunosc detalii despre ce s-a intamplat cu Palatul în perioada 1948-1972, în afara mențiunii că ar fi găzduit “diverse instituții”.

Începând cu 21 septembrie 1972, este sediul UNESCO-CEPES, Centrului European de Învățământ Superior al UNESCO (cunoscut drept CEPES după abrevierile din limba franceză, Centre Européen pour l'enseignement supérieur). Palatul a fost renovat în anul 2003. Clădirea aparține astăzi Ministerului Educației și nu este deschisă pentru public.

Referințe |

Bibliografie |

• Silvia Colfescu, București -ghid turistic, istoric, artistic, ed. Vremea, 2006


• Narcis Dorin Ion, Palate din București, Noi Media Print, 2013

Legături externe |

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Palatul Crețulescu

• Sit oficial UNESCO-CEPES


• Harta Monumentelor Istorice din București

v • d • m Palate și castele din România Țara Românească Cotroceni • Peleș • Pelișor • Foișor • Crețulescu • Palatul Regal • Palatul Patriarhiei • Parlament • Victoria • Potlogi • Mogoșoaia • Palatul Snagov • Iulia Hasdeu • Poienari • Elisabeta • CEC • Cantacuzino Moldova Palatul Culturii din Iași • Palatul Braunstein • Palatul Calimachi • Palatul Cantacuzino-Pașcanu • Palatul Cuza • Palatul Mitropolitan • Palatul Neuschotz • Palatul Roznovanu • Palatul Cuza Vodă • Palatul Grigore Sturdza • Palatul Mihai Sturza • Castelul Sturdza de la Miclăușeni • Palatul Ghika din Comănești • Palatul Navigației • Palatul Administrativ din Suceava Transilvania și Banat Alba Iulia • Castelul Huniade • Biblioteca Batthyaneum • Castelul Bánffy de la Bonțida• Castelul Bethlen din Criș • Castelul Bran • Castelul Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus • Castelul Haller din Ogra • Castelul Kemény din Brâncovenești • Brukenthal • Castelul Brukenthal din Sâmbăta de Jos • Castelul Beldy Pál din Budila • Castelul Mikes din Budila • Castelul Sükösd-Bethlen • Palatul Bánffy din Cluj • Dicasterial • Cetatea Făgărașului • Castelul Hunedoarei • Castelul Kornis-Rákóczi-Bethlen • Lăzarea • Magna Curia • Palatul Baroc din Oradea • Castelul Bánffy din Răscruci • Cetatea Sighișoara • Castelul Teleki din Gornești • Castelul Degenfeld din Cuci • Castelul Bánffy din Gheja • Castelul Pekri din Ozd • Castelul Máriaffy din Sângeorgiu de Mureș • Castelul Ugron din Zau de Câmpie • Palatul Princiar din Turda • Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure • Castelul Kornis-Rakoczy-Bethlen din Iernut • Castelul Bethlen din Dragu • Castelul Béldy din Jibou • Castelul Csáky din Almașu • Castelul Haller din Gârbou • Conacul Zsombory din Zimbor • Castelul Báthory din Șimleu Silvaniei • Castelul de vânătoare Zichy • Castelul Bethlen din Arcalia • Castelul Bethlen Pal din Beclean • Castelul Teleki din Comlod • Castelul Apaffi • Castelul Blomberg • Palatul Cultural din Sighetu Marmației •Castelul Brukenthal din Avrig • Castelul Turnu Roșu din Boița • Castelul Martinuzzi • Castelul Mikes din Cisteiu de Mureș • Ansamblul castelului Bethlen din Sânmiclăuș • Ansamblul conacului Teleky din Țelna • Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă • Castelul Teleky din Uioara de Sus • Castelul Eszterhazy • Castelul Bela Fay din Simeria • Castelul contelui Nopcsa din Săcel • Castelul contelui Veress • Castelul Gyulay Ferencz • Castelul Kendeffy • Castelul Nalatzi-Fay din Nălațvad • Castelul Pogány din Păclișa • Conacul Klobosiski din Gurasada • Castelul Salbek din Petriș • Castelul Konopi din Odvoș • Castelul Csernovics din Macea • Castelul Dietrich-Sukowsky din Pâncota • Castelul Purgly din Șofronea • Castelul regal de la Săvârșin • Castelul Teleki din Căpâlnaș • Castelul Nakó