Palau Cuprins Istorie | Grupuri etnice și religia | Economia | Referințe | Bibliografie |...
PalauState insulare
țară insularăPacific800estFilipine1994IndoneziaInsulele FilipineFernando MagellanPapa Leon al XIII-leaInsulelor Carolinedizenterieal Doilea Război MondialNațiunilor UniteSUApolinezienemalaezienemelanezienecocoscopracassavaturismulmineraleaurAustraliaFijiIndoneziaKiribatiPapua Noua GuineeNauruPalauSamoaTongaTuvaluVanuatuNiueTokelauGuamHawaiiInsulele Minore Îndepărtate ale Statelor Unite
Palau
Jump to navigation
Jump to search
Palau | |||||
Republica Palau Beluu er a Belau | |||||
| |||||
Imnul național: Belau rekid Palaul nostru | |||||
Geografie | |||||
---|---|---|---|---|---|
Suprafață | |||||
- totală | 46.555 km² (locul 196) | ||||
Apă (%) | neglijabil | ||||
Cel mai înalt punct | Mount Ngerchelchuus[*] (242 m) | ||||
Cel mai jos punct | Oceanul Pacific (0 m) | ||||
Cel mai mare oraș | Koror | ||||
Vecini | Micronezia Indonezia Filipine | ||||
Fus orar | UTC+9 | ||||
Populație | |||||
Populație | |||||
- Recensământ 2013 | 20,918 | ||||
Densitate | 38,6 loc/km² | ||||
- Estimare 2015 | 17.948[1] (locul 224) | ||||
Limbi oficiale |
| ||||
Etnonim | Palauan | ||||
Grupuri etnice | 72,5% palauani 16,3% filipinezi 1,6% chinezi 1,6% vietnamezi 0,9% albi | ||||
Guvernare | |||||
Sistem politic | Republică prezidențială unitară | ||||
Președinte | Tommy Remengesau | ||||
Vicepreședinte | Antonio Bells | ||||
Președintele Senatului | Elias Camsek Chin | ||||
Legislativ | Olbiil era Kelulau | ||||
Camera superioară | Senatul | ||||
Camera inferioară | Camera Delegaților | ||||
Capitala | Ngerulmud | ||||
Istorie | |||||
Independența față de Statele Unite | 1 octombrie 1994 | ||||
Economie | |||||
PIB (PPC) | 2014 | ||||
- Total | 288 milioane $[2] | ||||
- Pe cap de locuitor | 16.300 $[2] (locul 81) | ||||
PIB (nominal) | 2014 | ||||
- Total | 291.544.300 dolari americani[4] | ||||
- Pe cap de locuitor | 13.338 dolari americani[5] | ||||
IDU (2014) | 0,780[3] (ridicat) (locul 60) | ||||
Monedă | Dolar american (USD) | ||||
Coduri și identificatori | |||||
Cod CIO | PLW | ||||
Cod mobil | 552 | ||||
Prefix telefonic | +680 | ||||
ISO 3166-2 | PW | ||||
Domeniu Internet | .pw | ||||
Prezență online | |||||
site web oficial | |||||
Modifică date / text |
Palau, după numele său oficial Republica Palau, este o țară insulară aflată în Oceanul Pacific, la 800 km est de Filipine. Câștigându-și independența în anul 1994, Palau este una dintre cele mai mici și mai tinere țări. Palau este constituită din 16 state: Aimeliik, Airai, Angaur, Hatohobei, Kayangel, Koror, Melekeok, Ngaraard, Ngarchelong, Ngardmau, Ngaremlengui, Ngatpang, Ngchesar, Ngiwal, Peleliu și Sonsorol.
Palau este unul din cele mai mari puncte de atracție pentru scufundătorii din întreaga lume.[necesită citare] Blue Corner, Turtle Cove și Drop Off sunt numai câteva dintre locurile renumite pentru scufundători.[6][7]
Cuprins
1 Istorie
2 Grupuri etnice și religia
3 Economia
4 Referințe
5 Bibliografie
6 Legături externe
Istorie |
Primii locuitori au sosit probabil din Indonezia și Insulele Filipine. Primul european care a vizitat aceste meleaguri a fost Fernando Magellan, în anul 1521. Dar britanicii au fost cei care au dominat comerțul până în anul 1885, când Papa Leon al XIII-lea a recunoscut revendicările Spaniei asupra Insulelor Caroline. Spania a controlat teritoriul până în 1899, când l-a vândut Germaniei. Germanii au introdus producția de nuci de cocos și mineritul de fosfați, și au ajutat la eradicarea epidemiilor de dizenterie și gripă, care reduseseră populația de la circa 40.000 la circa 4.000.
Japonia a ocupat teritoriul în 1914, dezvoltând industria mineritului, a pescuitului și agricultura. În 1938, a devenit un teritoriu militar închis. A fost locul unor lupte crâncene în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
La 18 iulie 1947, Consiliul de Tutelă al Națiunilor Unite a pus Teritoriul de tutelă al Insulelor Pacifice, inclusiv Palau, sub admninistrația SUA. Tutela a luat sfârșit la 1 octombrie 1994, când Acordul Liberii Asocieri cu Statele Unite al Americii (aprobat de către alegătorii palaueni) a intrat în vigoare, făcând ca Palau să devină o țară independentă, în asociație cu SUA. SUA răspunde de apărarea teritoriului și îi dă ajutor economic. În schimb, SUA are dreptul să aibă vase militare (inclusiv cu propulsie nucleară) în Palau timp de 50 de ani.
Grupuri etnice și religia |
Populația este formată dintr-un amestec de rase polineziene, malaeziene și melaneziene. Circa 65% din populație sunt creștini (49% dintre ei fiind romano-catolici), iar 8,8% sunt modekngei (religie autohtonă).[7]
Economia |
Culturile principale sunt nucile de cocos, copra, cassava, cartofi dulci.
Industria principală este turismul.
Resurse naturale: păduri, minerale (în special aur), produse de mare.
Referințe |
^ „SPC-SDD_Pop2000-2018 by 1 and 5 year age groups June2013”. Secretariat of the Pacific Community Official Website. Secretariat of the Pacific Community. Accesat în 26 aprilie 2015. .mw-parser-output cite.citation{font-style:inherit}.mw-parser-output .citation q{quotes:"""""""'""'"}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-free a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/65/Lock-green.svg/9px-Lock-green.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-limited a,.mw-parser-output .citation .cs1-lock-registration a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d6/Lock-gray-alt-2.svg/9px-Lock-gray-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .citation .cs1-lock-subscription a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/a/aa/Lock-red-alt-2.svg/9px-Lock-red-alt-2.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration{color:#555}.mw-parser-output .cs1-subscription span,.mw-parser-output .cs1-registration span{border-bottom:1px dotted;cursor:help}.mw-parser-output .cs1-ws-icon a{background:url("//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4c/Wikisource-logo.svg/12px-Wikisource-logo.svg.png")no-repeat;background-position:right .1em center}.mw-parser-output code.cs1-code{color:inherit;background:inherit;border:inherit;padding:inherit}.mw-parser-output .cs1-hidden-error{display:none;font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-visible-error{font-size:100%}.mw-parser-output .cs1-maint{display:none;color:#33aa33;margin-left:0.3em}.mw-parser-output .cs1-subscription,.mw-parser-output .cs1-registration,.mw-parser-output .cs1-format{font-size:95%}.mw-parser-output .cs1-kern-left,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-left{padding-left:0.2em}.mw-parser-output .cs1-kern-right,.mw-parser-output .cs1-kern-wl-right{padding-right:0.2em}
- ^ ab„Palau”. The World Factbook. CIA.
^ „2015 Human Development Report” (PDF). United Nations Development Programme. 2015. Accesat în 15 decembrie 2015.
^ World Bank database, accesat în 20 octombrie 2018
^ World Bank database, accesat în 27 mai 2019
^ http://travel.state.gov/travel/cis_pa_tw/cis/cis_993.html
- ^ abThe New York Times 2011 Almanac, ed. John W. Wright, Penguin Reference, New York, 2010, p. 655
Bibliografie |
The New York Times 2011 Almanac, ed. John W. Wright, Penguin Reference, New York, 2010, p. 655
Legături externe |
- Site-ul web ofical al Republicii Palau
Palau - arhipelagul sporturilor acvatice, 15 aprilie 2008, Georgiana Fefea, Descoperă
|
Categorii:
- Palau
- State insulare
(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.772","walltime":"1.281","ppvisitednodes":{"value":2165,"limit":1000000},"ppgeneratednodes":{"value":0,"limit":1500000},"postexpandincludesize":{"value":117761,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":65402,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":22,"limit":40},"expensivefunctioncount":{"value":12,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":1,"limit":20},"unstrip-size":{"value":15572,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":10,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 1128.061 1 -total"," 82.81% 934.191 1 Format:Infocaseta_Țară"," 8.37% 94.401 2 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 7.46% 84.130 1 Format:Oceania"," 4.98% 56.174 1 Format:Informații_bibliotecare"," 2.63% 29.627 3 Format:Cite_web"," 1.85% 20.892 1 Format:Subgrup_casetă_de_navigare"," 1.09% 12.245 1 Format:Hlist"," 0.60% 6.800 1 Format:Nc"," 0.49% 5.477 3 Format:!)"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.511","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":6720699,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw1252","timestamp":"20190730172125","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});{"@context":"https://schema.org","@type":"Article","name":"Palau","url":"https://ro.wikipedia.org/wiki/Palau","sameAs":"http://www.wikidata.org/entity/Q695","mainEntity":"http://www.wikidata.org/entity/Q695","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https://www.wikimedia.org/static/images/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2005-02-07T22:23:55Z","dateModified":"2018-07-27T16:46:48Z","image":"https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/48/Flag_of_Palau.svg","headline":"u021baru0103 din Oceania"}(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgBackendResponseTime":128,"wgHostname":"mw1327"});});