1859 (MDCCCLIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.

Evenimente |

Stema Principatelor Unite

"Unirea Principatelor" de Theodor Aman.

• 
  2 ianuarie: Deputații unioniști din Muntenia au hotărât după lungi dezbateri ca, în ziua următoare să propună adunării elective alegerea ca domnitor pe Alexandru Ioan Cuza, alesul moldovenilor de la 5 ianuarie 1859.


• 
  5 ianuarie: În urma alegerilor desfășurate în Moldova, este ales domnitor Alexandru Ioan Cuza, fost ispravnic de Covurlui.


• 
  17 ianuarie: Al. I. Cuza l-a numit prim-ministru al Principatului Moldovei pe Vasile Sturdza.


• 
  24 ianuarie: Adunarea electivă a Țării Românești s-a pronunțat pentru alegerea ca domnitor a aceluiași Alexandru Ioan Cuza, unionist convins, participant la Revoluția de la 1848. Țara Românească și Moldova se unesc sub Alexandru Ioan Cuza iar țara se numește România.


• 
  25 ianuarie: Al. I. Cuza îl numește ca prim-ministru al Țării Românești pe Ioan Al. Filipescu.


• 
  8 februarie: Domnitorului Alexandru Ioan Cuza i se face o primire triumfală la București.


• 
  7 aprilie-6 septembrie: Conferința de la Paris. Reprezentanții puterilor garante, Franța, Rusia, Anglia, Prusia, Sardinia recunosc oficial îndoita alegere a lui Al.I. Cuza. Austria și Turcia o vor face la 25 august.


• 
  22 mai: Ferdinand al II-lea al celor Două Sicilii este succedat de fiul său în vârstă de 23 de ani, Francisc al II-lea al celor Două Sicilii.


• 
  31 mai: Big Ben, marele clopot al ceasului Palatului Westminster din Londra, a început să funcționeze.


• 
  15 iunie: Așa numitul Războiul Porcului, conflictul dintre americani și britanici pe insula San Juan, începe prin moartea unui porc. Unul dintre fermierii americani a găsit în ograda sa un porc domestic care se hrănea cu cartofi în timp ce proprietarul animalului, un irlandez, asista amuzat la întreaga scenă. Americanul a împușcat porcul, lucru care a declanșat conflictul.


• 
  24 iunie: Bătălia de la Solferino - Regatul Sardiniei și armatele lui Napoleon al III-lea al Franței îl înfrâng pe Franz Joseph I al Austriei, în nordul Italiei; bătălia îl inspiră pe Henry Dunant să fondeze Crucea Roșie.


• 
  30 iunie: Charles Blondin, acrobat francez, a traversat Cascada Niagara pe o frânghie pentru prima dată.


• 
  8 iulie: Carol al XV-lea îi succede tatălui său Oscar I al Suediei și al Norvegiei.


• 
  12 iulie: Alexandru Ioan Cuza înființează Oficiul Central de Statistică Administrativă precursor al actualului Institut Național de Statistică.
  


• 
  30 iulie: Are loc prima ascensiune a vârfului Grand Combin, unul dintre cele mai înalte din Alpi.


• 
  16 august: Adunarea Națională a Toscanei deposedează oficial Casa de Habsburg-Lorena; sfârșitul unei ascensiuni de 109 ani.


• 
  28 august-2 septembrie: Furtuna solară din 1859, cea mai mare furtună solară geomagnetică înregistrată până acum, a afectat rețelele telegrafice din întreaga lume. Potrivit articolelor de la acea vreme, aurora boreală era atât de puternică încât oamenii puteau citi la lumina ei. (Evenimentul Carrington după numele astronomului Richard Carrington care a urmărit fenomenul).


• 
  1 octombrie: Comisia Centrală a Principatelor Unite discută problema fixării capitalei. Mihail Kogălniceanu aduce o serie de argumente în favoarea Bucureștiului. În cele din urmă, s-a aprobat formula propusă de Kogălniceanu: "reședința obicinuită a domnului și a marilor corpuri ale statului este orașul Bucuresci".


• 
  24 noiembrie: Naturalistul britanic Charles Darwin publică "Originea speciilor", o lucrare care susține că speciile evoluează treptat, prin selecție naturală.

Nedatate |

• A început construirea Canalului Suez. Lucrarea s–a încheiat la 17 noiembrie 1869.


• La București începe construcția Cimitirului "Șerban Vodă" (Bellu).


• 
  Big Ben. Ceas proiectat de Sir Edmund Beckett instalat în turnul din extremitatea estică a Parlamentului din Marea Britanie, renumit pentru precizia lui. Cele patru clopote cântăreau 13 tone.


• 
  Țările de Jos abolesc sclavia.

Arte, științe, literatură și filosofie |

• 
  Richard Wagner compune Tristan și Isolda
  


• 
  Charles Gounod compune opera Faust
  


• 
  Charles Dickens publică A Tale of Two Cities (Poveste despre două orașe)

Nașteri |

• 
  27 ianuarie: Wilhelm al II-lea, împărat al Germaniei, rege al Prusiei (d. 1941)


• 
  19 februarie: Svante Arrhenius, fizician și chimist suedez (d. 1927)


• 
  9 martie: Alexandru Averescu, mareșal, comandant al armatei române în Primul Război Mondial (d. 1938)


• 
  8 aprilie: Edmund Husserl, filosof austriac (d. 1938)


• 
  9 aprilie: Alexandru Bădărău, om politic și publicist român (d. 1927)


• 
  26 aprilie: Marele Duce Nicolai Mihailovici al Rusiei (d. 1919)


• 
  1 mai: Alexandru Philippide, lingvist și filolog român (d. 1933)


• 
  2 mai: Jerome K. Jerome, eseist, romancier și umorist englez (d. 1927)


• 
  11 mai: Aurel Stodola, inginer, fizician și inventator slovac (d. 1942)


• 
  15 mai: Pierre Curie, fizician francez (d. 1906)


• 
  22 mai: Sir Arthur Conan Doyle, scriitor scoțian (d. 1930)


• 
  5 iunie: Constantin I. Nottara, actor român (d. 1935)


• 
  6 iulie: Verner von Heidenstam, poet și prozator suedez (d. 1940)


• 
  4 august: Knut Hamsun, scriitor norvegian, laureat al Premiul Nobel (d. 1952)


• 
  9 octombrie: Alfred Dreyfus, ofițer francez (d. 1935)


• 
  18 octombrie: Henri Bergson, filosof francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (d. 1941)


• 
  23 noiembrie: Billy the Kid (n. William Henry Bonney, jr. sau Henry McCarty), infractor american (d. 1881)


• 
  2 decembrie: Georges Seurat, pictor francez (d. 1891)

Decese |

• 
  20 ianuarie: Bettina von Arnim (n. Elisabeth Catharina Ludovica Magdalena Brentano), 73 ani, prozatoare, cântăreață și artistă germană (n. 1785)


• 
  28 ianuarie: Frederick John Robinson, 76 ani, prim-ministru al Marii Britanii (n. 1782)


• 
  5 februarie: Alecu Russo, 39 ani, poet, prozator, eseist, memorialist, critic literar, ideolog al generației de la 1848 (n. 1819)


• 
  6 aprilie: Teodor Aaron (Teodor Aron), 64 ani, 56 ani, cleric, pedagog și cărturar român (n. 1803)


• 
  16 aprilie: Alexis de Tocqueville (n. Alexis-Charles-Henri Clérel de Tocqueville), 53 ani, istoric francez (n. 1805)


• 
  6 mai: Alexander von Humboldt (n. Friedrich Wilhelm Heinrich Alexander von Humboldt), 89 ani, naturalist și geograf german (n. 1769)


• 
  22 mai: Regele Ferdinand al II-lea al Celor Două Sicilii (n. Ferdinando Carlo), 49 ani (n. 1810)


• 
  23 iunie: Marea Ducesă Maria Pavlovna a Rusiei, 73 ani (n. 1786)


• 
  8 iulie: Oscar I al Suediei (n. Joseph François Oscar Bernadotte), 60 ani, rege al Suediei și Norvegiei (n. 1799)


• 
  17 iulie: Stephanie de Hohenzollern-Sigmaringen (n. Stephanie Josepha Friederike Wilhelmine Antonia), 22 ani, sora mai mare a regelui Carol I al României (n. 1837)


• 
  24 august: Alexandru Grigore Suțu, 58 ani, nepotul domnitorului Alexandru Suțu (n. 1837)


• 
  15 septembrie: Isambard Kingdom Brunel, inginer englez, membru al Royal Society (n. 1806)

Suverani, conducători |

Europa |

• Anglia: Victoria (regină din dinastia de Hanovra, 1837-1901)


• Austria: Francisc Iosif (împărat din dinastia de Habsburg-Lorena, 1848-1916; totodată, rege al Cehiei, 1848-1916; totodată, rege al Ungariei, 1848/1867-1916)


• Bavaria: Maximilian al II-lea Josef (rege din dinastia de Wittelsbach, 1848-1864)


• Belgia: Leopold I (rege din dinastia de Saxa-Coburg, 1831-1865)


• Cehia: Francisc Iosif (rege din dinastia de Habsburg-Lorena, 1848-1916; totodată, împărat al Austriei, 1848-1916; totodată, rege al Ungariei, 1848/1867-1916)


• Danemarca: Frederik al VII-lea (rege din dinastia de Oldenburg, 1848-1863)


• Elveția: Jakob Stampfli (președinte, 1856, 1859, 1862)


• Franța: Ludovic Napoleon Bonaparte (Napoleon al III-lea) (președinte, 1848-1870; împărat, din 1852)


• Grecia: Otto (Friedrich Ludwig) (rege din dinastia de Bavaria, 1833-1862)


• Imperiul otoman: Abdul-Medjid I (sultan din dinastia Osmană, 1839-1861)


• Liechtenstein: Johannes al II-lea cel Bun (principe, 1858-1929)


• Luxemburg: Wilhelm al III-lea (mare duce din dinastia de Orania-Nassau, 1849-1890; totodată, rege al Olandei, 1849-1890)


• Modena: Francesco al V-lea (duce din dinastia de Habsburg-Lorena, 1846-1859) și Luigi Carlo Farini (dictator, 1859-1860; totodată, dictator în Parma, 1859-1860)


• Monaco: Carol al III-lea (principe, 1856-1889)


• Muntenegru: Danilo al II-lea (vlădică din dinastia Petrovic-Njegos, 1851-1860; principe, din 1852)


• Olanda: Wilhelm al III-lea (rege din dinastia de Orania-Nassau, 1849-1890; totodată, mare duce de Luxemburg, 1849-1890)


• Parma: Robert I (duce din dinastia de Bourbon, 1854-1859) și Carlo Luigi Farini (dictator, 1859-1860; totodată, dictator în Modena, 1859-1860)


• Portugalia: Pedro al V-lea (rege din dinastia de Braganca-Saxa-Coburg-Gotha-Kohary, 1853-1861)


• Prusia: Frederic Wilhelm al IV-lea (rege din dinastia de Hohenzollern, 1840-1861)


• 
  România: Alexandru Ioan Cuza (domnitor, 1859-1866)


• Rusia: Alexandru al II-lea Nikolaievici (împărat din dinastia Romanov-Holstein-Gottorp, 1855-1881)


• Sardinia: Vittorio Emmanuele al II-lea (rege din casa de Savoia, ramura Carignan, 1849-1861; ulterior, rege al Italiei, 1861-1878)


• Saxonia: Johann (Nepomuk Marie Josef Anton Xaver Vinzenz Ludwig Franz de Paula Stanislaus Bernhard Paul Felix Damasus) (rege din dinastia de Wettin, 1854-1873)


• Serbia: Miloș (principe din dinastia Obrenovic, 1815-1839, 1858-1860)


• Sicilia: Ferdinand al II-lea Bomba (rege din dinastia de Bourbon, 1830-1859) și Francisc al II-lea (rege din dinastia de Bourbon, 1859-1860)


• Spania: Isabela a II-lea (regină din dinastia de Bourbon, 1833-1868)


• Statul papal: Pius al IX-lea (papă, 1846-1878)


• Suedia: Oskar I (rege din dinastia Bernadotte, 1844-1859) și Carol al XV-lea (rege din dinastia Bernadotte, 1859-1872)


• Toscana: Leopold al II-lea (mare duce din dinastia de Habsburg-Lorena, 1824-1859)


• Transilvania: Friedrich Liechtenstein (guvernator, 1858-1861)


• Ungaria: Francisc Iosif (rege din dinastia de Habsburg-Lorena, 1848/1867-1916; totodată, împărat al Austriei, 1848-1916; totodată, rege al Cehiei, 1848-1916)

Africa |

• Așanti: Kwaku Dua I (așantehene, 1834-1867)


• Bagirmi: Abu-Sekkin Muhammad (mbang, 1858-1871)


• Barotse: Sekeletu (litunga, 1851-1863)


• Benin: Adolo (obba, cca. 1850-1888)


• Buganda: Mutesa I (Mukabaya) (kabaka, 1856-1884)


• Bunyoro: Kyebambe al IV-lea (Kamurasi) (mukama, cca. 1852-1869)


• Burundi: Mwezi al IV-lea Gisaabo (mwami din a patra dinastie, 1852-1908)


• Dahomey: Gelele (rege, 1858-1889)


• Darfur: Muhammad Hussain ibn Muhammad Fadl (sultan, 1838/1839-1873)


• Egipt: Muhammad Said Pașa (conducător, 1854-1863)


• Ethiopia: Theodoros al II-lea (împărat, 1855-1868)


• Imerina: Ranavalona I (Ramavo) (regină, 1828-1861)


• Imperiul otoman: Abdul-Medjid I (sultan din dinastia Osmană, 1839-1861)


• Kanem-Bornu: Umar ibn Muhammad (șeic din dinastia Kanembu, 1837-1853, 1854-1880)


• Lesotho: Moshoeshoe I (rege, 1818/1820-1870)


• Liberia: Stephen Allen Benson (președinte, 1856-1864)


• Lunda: Cakasekene (mwato-yamvo, 1857-?) (?)


• Maroc: Moulay Abd ar-Rahman ibn Hișam (sultan din dinastia Alaouită, 1822-1859) și Sidi Mohammed (al IV-lea) ibn Abd ar-Rahman (sultan din dinastia Alaouită, 1859-1873)


• Munhumutapa: Kataruza (rege din dinastia Munhumutapa, 1835-1868)


• Oyo: Atiba (rege, cca. 1836-1859) și Adelu (rege, 1859-1875)


• Rwanda: Yuhi al IV-lea Gahindiro (rege, cca. 1830-cca. 1860)


• Swaziland: Mswati (Mdvuso) (rege din clanul Ngwane, 1840-1868)


• Tunisia: Muhammad al II-lea ibn Hussain (bey din dinastia Husseinizilor, 1855-1859) și Muhammad al III-lea ibn Hussein as-Sadik (bey din dinastia Husseinizilor, 1859-1882)


• Wadai: Ali ibn Muhammad (sultan, 1858-1874)


• Zanzibar: Madjid ibn Said (sultan din dinastia Bu Said, 1856-1870)

Asia (Orientul Apropiat) |

• Afghanistan: Dost Muhammad Khan (suveran din dinastia Barakzay, 1826-1839, 1842-1863)


• Arabia: Faisal I ibn Turki (imam din dinastia Saudiților/Wahhabiților, 1834-1838, 1843-1865)


• Bahrain: Muhammad I ibn al-Khalifah (II) (emir din dinastia al-Khalifah, 1843-1868, 1869)


• Iran: Nasir ad-Din (șah din dinastia Kajarilor, 1848-1896)


• Imperiul otoman: Abdul-Medjid I (sultan din dinastia Osmană, 1839-1861)


• Kuwait: Jabir I ibn Abdallah (emir din dinastia as-Sabbah, 1812-1859) și Sabbah al II-lea ibn Jabir (emir din dinastia as-Sabbah, 1859-1866)


• Oman: Suwaini ibn Said (imam din dinastia Bu Said, 1856-1866)


• Yemen, statul Sanaa: al-Mansur Muhammad (imam, 1853-1890), al-Mutawakkil al-Muhsin (imam, 1855-1878) și al-Mansur Hussayn (imam, 1859-1863)

Asia (Orientul Îndepărat) |

• Atjeh: Mansur Șah (sultan, 1836-1870)


• Birmania, statul Toungoo: Mindon Min (rege din dinastia Alaungpaya, 1853-1878)


• Brunei: Abdul Mumin (sultan, 1852-1885)


• Cambodgea: Preah Ang Duong (Nho Ong Don, Samdech Preah Harirak Reamea Esora Thippadey) (rege, 1842/1845-1859)


• China: Wenzong (Yizhu) (împărat din dinastia manciuriană Qing, 1851-1861)


• Coreea, statul Choson: Ch'oljong (Yi Chung) (rege din dinastia Yi, 1849-1863)


• India: Charles John Canning (guvernator general, 1856-1862; vicerege, din 1858)


• Japonia: Komei (împărat, 1847-1866) și Iemochi (principe imperial din familia Tokugaua, 1858-1866)


• Laos, statul Champassak: interregnum (1858-1863)


• Laosul superior: Tiantharat (Chantha Kuman) (rege, 1851-1870)


• Maldive: Imad ad-Din Muhammad al III-lea (sultan, 1834-1882)


• Mataram (Jogjakarta): Abd ar-Rahman Amangkubowono al VI-lea (Mangku-bumi Gatot) (sultan, 1855-1877)


• Mataram (Surakarta): Pakubowono al VIII-lea (Angabehi) (sultan, 1858-1861)


• Nepal, statul Gurkha: Surendra Bikram Șah Bahadur Șamșir Jang (rege, 1847-1881)


• Rusia: Alexandru al II-lea Nikolaievici (împărat din dinastia Romanov-Holstein-Gottorp, 1855-1881)


• Thailanda, statul Ayutthaya: Pra Chomklao Chaoyuhua (Mongkut, Rama al IV-lea) (rege din dinastia Chakri, 1851-1868)


• Tibet: nGag-dbang bLo-bzang Phrin-las rgya-mtsho (dalai lama, 1858-1875)


• Tibet: Panchen dPal-ldan Ch'os-kyi gRags-pa (Chokye Trakpa) (panchen lama, 1857-1882)


• Vietnam: Tu Duc (Nguyen Duc-Tong) (împărat din dinastia Nguyen, 1848-1883)

America |

• Argentina: Justo Jose de Urquiza (director, 1852-1860; președinte, din 1854)


• Bolivia: Jose Maria Linares (președinte, 1857-1861; dictator, din 1858)


• Brazilia: Pedro al II-lea (împărat din dinastia de Braganca, 1831-1889)


• Chile: Manuel Montt (președinte, 1851-1861)


• Columbia: Mariano Ospina Rodriguez (președinte, 1857-1861)


• Costa Rica: Juan Rafael Mora Porras (președinte, 1849-1859) și Jose Maria Montealegre Fernandez (președinte, 1859-1863)


• Republica Dominicană: Pedro Santana (președinte, 1844-1848, 1853-1856, 1859-1861)


• Ecuador: Gabriel Garcia Moreno (președinte, 1859-1865, 1869-1875)


• El Salvador: Miguel Santin del Castillo (președinte, 1858-1859), Joaquin Eufrasio Guzman (președinte, 1859), Jose Maria Peralta (președinte, 1859, 1860-1861) și Gerardo Barrios Espinosa (președinte, 1859-1860, 1861-1863)


• Guatemala: Rafael Carrera (președinte, 1844-1848, 1851-1865)


• Haiti: Faustin Soulouque (Faustin I) (președinte, 1847-1859; împărat, din 1849) și Nicholas Fabre Geffrard (președinte, 1859-1867)


• Honduras: Santos Guardiola (președinte, 1856-1862)


• Mexic: Benito Pablo Juarez (președinte, 1858-1872), Felix Maria Zuloaga (președinte, 1858-1859) și Miguel Miramon (președinte, 1859-1860)


• Paraguay: Carlos Antonio Lopez (consul, 1841-1862; dictator, din 1844)


• Peru: Ramon Castilla y Marquesado (președinte, 1845-1851, 1855-1862)


• Statele Unite ale Americii: James Buchanan (președinte, 1857-1861)


• Uruguay: Gabriel Antonio Pereira (președinte, 1856-1860)


• Venezuela: Julian Castro (președinte, 1858-1859) și Manuel Felipe de Tovar (președinte, 1859-1861)

Oceania |

• Hawaii: Kamehameha al IV-lea (Alexander Liholiho) (rege, 1854-1863)


• Noua Zeelandă: Thomas Gore Browne (guvernator, 1855-1861)


• Tonga: George Tupou I (rege, 1845-1893)