Skip to main content

Pagina principală Meniu de navigareActualizațiDonații15 aprilie11 aprilie10 aprilie2 aprilie30...


Pagina principală


Vizitează-ne pe FacebookTK email icon.svgAjutorCum mă înregistrezCum modific o paginăCum creez un articolCafeneaAmbasadă / EmbassyDonațiiPortalCăutareIndexCategoriisatelitplaneteiSaturnPământulsferoidalLuniimasival doilea satelitSistemul SolarGanymedeJupiterMercurAccelerația gravitaționalăChristiaan Huygensapă înghețatăVenusera spațialăCassini-HuygenscraterecriovulcaniAtmosferaazotmetanetantipare meteorologice sezoniereciclul apeiviață extraterestră microbianămediu bioticcele 716 pagini recomandate19 aprilie21 aprilieÎncepeți de aiciViațăBiologieMicrobiologiePlanteNevertebrateCordatePeștiAmfibieniReptilePăsăriMamifereFilozofie religioasăTeismAteismCreștinismIudaismHinduismBudismIslamTexte religioaseCronologieIstorieCivilizațiiPopoare anticeArheologieRăzboiActualitățiGuvernulGeografieEconomieEducațiePoliticăMediu înconjurătorCulturăIstorieRomâniArmatăSport










(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="u003Cdiv class="mw-dismissable-notice"u003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-close"u003E[u003Ca tabindex="0" role="button"u003Eascundeu003C/au003E]u003C/divu003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-body"u003Eu003Cdiv id="localNotice" lang="ro" dir="ltr"u003Eu003Cdiv class="plainlinks" style="border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;"u003Enu003Cdiv class="nomobile" style="float:right"u003Eu003Ca href="/wiki/Wikipedia:Wikimedia_CEE_Spring_2019" title="Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2019"u003Eu003Cimg alt="Logo original-t.png" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Logo_original-t.png/171px-Logo_original-t.png" decoding="async" width="171" height="95" data-file-width="1800" data-file-height="1000" /u003Eu003C/au003Eu003C/divu003Enu003Cdiv style="color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, u0026#39;DejaVu Sans Condensedu0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 16pt; position: relative;"u003EVă invităm să participați la concursul u003Ca href="/wiki/Wikipedia:Wikimedia_CEE_Spring_2019" title="Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2019"u003EWikimedia CEE Springu003C/au003E. Săptămâna aceasta sunt promovate articolele propuse de wikipediștii din u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Belarus" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Belarus"u003EBelarusu003C/au003E, u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/North_Macedonia" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/North Macedonia"u003EMacedonia de Nordu003C/au003E, u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Slovakia" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Slovakia"u003ESlovaciau003C/au003E.u003C/divu003Enu003Cdiv style="clear: both;"u003Eu003C/divu003Enu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003E";}}());




Pagina principală




De la Wikipedia, enciclopedia liberă






Jump to navigation
Jump to search














Articole de calitate

Conținut recomandat


Titan

Titan (sau Saturn VI) este cel mai mare satelit al planetei Saturn. Acesta este singurul satelit natural cunoscut care are o atmosferă densă, și singurul corp ceresc, altul decât Pământul, pentru care există o dovadă clară că are o suprafață lichidă.


Titan este al șaselea satelit sferoidal al planetei Saturn. Adesea descris ca o planetă-satelit, Titan are un diametru cu aproximativ 50% mai mare decât al Lunii, satelitul Pământului, și este cu 80% mai masiv. Acesta este al doilea satelit ca mărime din Sistemul Solar, după Ganymede, satelitul lui Jupiter, și este mai mare ca volum față de cea mai mică planetă din Sistemul Solar, Mercur, deși doar pe jumătate ca masă. Accelerația gravitațională de la suprafață (0,14g) este ceva mai mică decât cea lunară (0,17g). Titan a fost primul satelit cunoscut al lui Saturn, fiind descoperit în 1655 de către astronomul olandez Christiaan Huygens, și a fost al cincea satelit al unei planete în afară de Pământ care a fost descoperit de către oameni.


Titan este format în principal din apă înghețată și rocă. La fel ca și în cazul planetei Venus înainte de era spațială, atmosfera densă și opacă a împiedicat studiul suprafeței lui Titan. În prezent există informații suficiente despre suprafața satelitului odată cu sosirea misiunii Cassini-Huygens în 2004, care a descoperit inclusiv lacuri de hidrocarburi lichide în regiunile polare ale satelitului. Suprafața este tânără din punct de vedere geologic, dar au fost descoperite și câteva cratere de impact. Suprafața conține mai mulți munți și câțiva posibili criovulcani, dar este în general netedă. La ecuator se mai găsesc deșerturi cu dune de nisip, în care „nisipul” este alcătuit din gheață.


Atmosfera lui Titan este compusă în mare parte din azot sub formă gazoasă; alte componente minore ducând la formarea de nori de metan și etan și de smog organic bogat în azot. Schimbările climatice, inclusiv vânt și ploaie, creează caracteristici similare cu cele de la suprafața Pământului, cum ar fi dune de nisip, râuri, lacuri, mări (probabil din metan și etan lichid) și delte, și este dominat de tipare meteorologice sezoniere similare celor de pe Pământ. Cu lichidele sale (atât de suprafață cât și subterane) și atmosfera robustă de azot, ciclul metanului de pe Titan este considerat a fi asemănător cu ciclul apei de pe Pământ, dar la o temperatură mult mai mică.


Se crede că acest satelit ar putea fi o posibila gazdă pentru viață extraterestră microbiană sau, cel puțin, un mediu prebiotic bogat în chimie organică complexă cu un posibil ocean lichid subteran care ar servi ca un mediu biotic.


continuare...


Alte sugestii dintre cele 716 pagini recomandate:



  • Lista hat-trickurilor din Premier League

  • Cuirasatul japonez Hiei

  • Rongorongo




Știați că?

Știați că?



Donaldtrumpi frontal.jpg


  • ... specia de molii Neopalpa donaldtrumpi (foto) a fost denumită astfel datorită solzilor alb-gălbui de pe cap, care amintesc de părul președintelui american Donald Trump?

  • ... Stan Lee, creatorul personajului Omul Păianjen, provenea din evrei emigrați din România?

  • ... cea mai mare exploatare vizitabilă a sării din Europa este Salina Slănic?

  • ... prima traducere a Bibliei în limba maghiară a fost făcută de pastorii husiți Toma Peczy și Valentin Milaky la Târgu Trotuș, Bacău, în 1437?

  • ... în rafinării au existat locomotive cu abur fără focar, ce erau încărcate cu abur de la o centrală externă?

  • ... în cazul cedării unui motor, direcția unui avion este folosită pentru a compensa tendința de rotire în jurul axei verticale?

  • ... muzica filmului Aventurile rabinului Jacob a fost compusă de Vladimir Cosma?

  • ... fizicianul Max Born, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, este bunicul cântăreței Olivia Newton-John?













Știri

Știri


Notre Dame on fire 15042019-1 (cropped).jpg


  • 15 aprilie Un incendiu de proporții a izbucnit la catedrala Notre-Dame din Paris (foto).


  • 11 aprilie Președintele Sudanului, Omar al-Bashir, a fost înlăturat din funcție și arestat în urma unei lovituri de stat a armatei.


  • 10 aprilie Cercetătorii de la Event Horizon Telescope au obținut prima imagine a unei găuri negre.


  • 2 aprilie Președintele Algeriei, Abdelaziz Bouteflika, a demisionat după săptămâni de proteste împotriva regimului său.


  • 30 martie Zuzana Čaputová a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Slovacia cu 58% din voturi.


Ziua de astăzi în istorie

Ziua de astăzi în istorie


20 aprilie: Ziua limbii chineze
Louis Pasteur



  • 1792 — Franța a declarat război Austriei, declanșând Războaiele Revoluției Franceze.


  • 1862 — Louis Pasteur (în imagine) și Claude Bernard au reușit primul test de pasteurizare.


  • 1972 — Misiunea Apollo 16 a aselenizat.


  • Nașteri: Adolf Hitler (1889) – Kai Siegbahn (1918) – Jessica Lange (1949)


  • Decese: Bram Stoker (1912) – Karl Ferdinand Braun (1918) – Monica Lovinescu (2008)


Alte aniversări: 19 aprilie – 20 aprilie – 21 aprilie



Comunitate

Comunitate


Sunteți pentru prima dată la Wikipedia? Începeți de aici.



  • Răsfoiți articolele de calitate și faceți propuneri pentru noi astfel de articole.

  • Consultați politica oficială și eticheta Wikipediei.

  • Apreciați Wikipedia pe Facebook sau promovați-ne pe site-ul dumneavoastră.

  • Există peste 13.800 de localități în România și 1.500 în Republica Moldova. Noi avem câte un articol pentru fiecare dintre ele. Vă invităm să scrieți despre localitatea dumneavoastră preferată.













Wikipedia Română în subiecte



















Științe exacte și matematică

Științe aplicate · Fizică · Chimie · Astronomie · Oameni de știință · Geometrie · Algebră · Matematicieni



Inginerie și tehnologie

Transport · Mașini · Inginerie · Telecomunicații · Informatică și Electronică · Nanotehnologie · Agricultură · Spațiu · Tehnologie militară



Sănătate și medicină

Corpul uman · Boli · Psihologie · Nutriție · Genetică · Tratamente · Urgențe medicale


Biologie

Viață · Biologie · Microbiologie · Plante · Nevertebrate · Cordate · Pești · Amfibieni · Reptile · Păsări · Mamifere











Pământ și geografie

Geologie · Ecologie · Țări · Hărți · Orașe · Mări și oceane · Dealuri · Râuri · Insule · Vreme și climă · Expediții



Societate și științe sociale

Societate · Cultură · Sociologie · Antropologie · Politologie · Guvern · Drept · Politică · Justiție · Educație · Armată



Afaceri și economie

Economie · Industrie · Afaceri · Bănci



Religie și filozofie

Filozofie religioasă · Teism · Ateism · Creștinism · Iudaism · Hinduism · Budism · Islam · Texte religioase











Limbi și literatură

Lingvistică · Familii de limbi · Limbi antice · Limbi dispărute · Gramatică · Scriere · Poezie · Romane · Literatură fantastică · Literatură română


Artă

Arhitectură · Sculptură · Muzică · Dans · Pictură · Fotografie · Film



Sport și divertisment

Competiții sportive · Fotbal · Tenis · Baschet · Handbal · Divertisment


Istorie

Cronologie · Istorie · Civilizații · Popoare antice · Arheologie · Război · Actualități











Femei și feminism

Femei după ocupație · Violența împotriva femeilor · Femei în știință · Filozofi · Scriitoare · Romanciere · Laureate ale Premiului Nobel


Biografie

Scriitori · Oameni de știință · Matematicieni · Cântăreți · Actori · Politicieni · Sportivi


Europa

Uniunea Europeană · Țări · Geografie · Politică · Educație · Economie · Istorie · Mediu înconjurător · Limbi · Cultură · Societate · Europeni · Demografie · Sport


România

Guvernul · Geografie · Economie · Educație · Politică · Mediu înconjurător · Cultură · Istorie · Români · Armată · Sport





Alte proiecte



Wikipedia este administrată de organizația voluntară Fundația Wikimedia, care coordonează și alte proiecte cu conținut liber și gratuit:



























   

wikt:


Wikționar
Dicționar liber


   

n:


Wikiștiri
Sursă de știri


   

q:


Wikicitat
Citate și proverbe


   

b:


Wikimanuale
Manuale și ghiduri libere


   

Wikispecies:Pagina principală


Wikispecii
Director de specii


   

s:Pagina principală


Wikisursă
Bibliotecă liberă


   

voy:


Wikivoyage
Ghiduri de călătorie libere


   

commons:Pagina principală


Commons
Resurse media partajate


   

m:Pagina principală


Meta-Wiki
Coordonarea tuturor proiectelor














Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pagina_principală&oldid=12571137










Meniu de navigare



























(window.RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.504","walltime":"0.622","ppvisitednodes":{"value":432,"limit":1000000},"ppgeneratednodes":{"value":0,"limit":1500000},"postexpandincludesize":{"value":29210,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":859,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":6,"limit":40},"expensivefunctioncount":{"value":30,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":0,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 436.842 1 -total"," 5.02% 21.942 1 Format:Aniversările_zilei"," 4.42% 19.301 1 Format:Aniversările_zilei/20_aprilie"," 3.66% 15.994 1 Format:Aniversările_zilei/core"," 1.92% 8.407 1 Format:Proiecteinrudite"," 1.10% 4.793 9 Format:Click"," 0.92% 3.999 1 Pagina_principală/Categorii"," 0.86% 3.768 1 Wikipedia:Articol_de_calitate/Sus"," 0.71% 3.095 1 Format:Știați_că"," 0.63% 2.733 3 Format:·"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.327","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":22229910,"limit":52428800},"limitreport-logs":"155578268nBefore Refs = "{{Infocaseta Astru\n|nume= Titan \n|nume_alternativ= Saturn VI\n|numit_după=[[Titan (mitologia greacă)|Titani]] ([[mitologia greacă|''mit. gr.'']])\n|imagine= Titan in natural color Cassini.jpg\n|descriere imagine= Imagine făcută de ''[[Cassini–Huygens|Cassini]]'' în 2005.\n|generale={{Infocaseta astru generale \n |descoperire= [[Christiaan Huygens]] u003Cbr /u003E [[25 martie]] [[1655]]\n |nr sateliți= \n |listă sateliți= \n }}\n|orbită={{Infocaseta orbită \n |tip= \n |semiaxa mare= {{val|1221870|u=km}}\n |excentricitate= {{val|0.0288}}\n |distanță periheliu= {{val|1186680|u=km}}\n |distanță afeliu= {{val|1257060|u=km}}\n |perioadă siderală= {{val|15.945|u=zile}}\n |perioadă sinodică=\n |viteză medie= \n |înclinare ecliptică= \n |înclinare ecuator= {{val|0.34854|u=°}} u003Cbr /u003E(față de ecuatorul lui Saturn)\n |longitudine ascendent= \n |argument periheliu= \n }}\n|date fizice={{Infocaseta astru fizice\n |rază medie= {{val|2576|2|u=km}}u003Cbr /u003E({{val|0.404|u=Raza Pământului}})u003Cref name=\"Jacobson 2006\"u003E\n{{cite doi|10.1086/508812 }}u003C/refu003E\n |suprafață= 8,3×10u003Csupu003E7u003C/supu003E kmu003Csupu003E2u003C/supu003E\n |volum= \nt7,16×10u003Csupu003E10u003C/supu003E kmu003Csupu003E3u003C/supu003E\n(0,066 volumul Pământului)\n |masă= {{val|1.3452|0.0002|e=23|u=kg}}u003Cbr /u003E({{val|0.0225|u=Masa Pământului}})u003Cref name=\"Jacobson 2006\"/u003E\n |densitate medie= {{val|1.8798|0.0044|u=g/cmu003Csupu003E3u003C/supu003E}}u003Cref name=\"Jacobson 2006\"/u003E\n |accelerație gravitațională= {{val|1.352|u=m/su003Csupu003E2u003C/supu003E}} ({{val|0.14|u=[[Forța G|''g'']]}})\n |viteză de eliberare= {{val|2.639|u=km/s}}\n |perioadă siderală= \n |înclinare orbită= 0,0 °\n |ascensie dreaptă pol= \n |declinație pol=\n |albedo= 0,22u003Crefu003E{{en icon}}\n{{cite web\n |author=Williams, D. R.\n |date=August 21, 2008\n |title=Saturnian Satellite Fact Sheet\n |publisher=NASA\n |url=http://nssdc.gsfc.nasa.gov/planetary/factsheet/saturniansatfact.html\n |accessdate=2000-04-18\n}}u003C/refu003E\n |temperatură= {{val|93.7|ul=K}} ({{val|-179.5|ul=°C}})u003Cref name=Mitriu003E{{en icon}}\n{{cite journal\n |author=Mitri, G.\n |year=2007\n |title=Hydrocarbon Lakes on Titan\n |url=http://www.lpl.arizona.edu/~showman/publications/mitri-etal-2007-lakes.pdf\n |journal=Icarus\n |volume=186 |issue=2 |pages=385–394\n |doi=10.1016/j.icarus.2006.09.004\n|bibcode=2007Icar..186..385M\n |last2=Showman\n |first2=Adam P.\n |last3=Lunine\n |first3=Jonathan I.\n |last4=Lorenz\n |first4=Ralph D.\n}}u003C/refu003E\n |presiune= \n |magnitudine_aparentă=8,2 - 9.0\n |magnitudine_absolută=\n |tip_spectral=\n |diametru_unghiular=\n }}\n}}\n\n'''Titan''' (sau '''Saturn VI''') este cel mai mare [[satelit]] al [[planetă|planetei]] [[Saturn]]. Acesta este singurul satelit natural cunoscut care are o atmosferă densă,u003Cref Name=NasaNewsu003E{{en icon}}\n{{cite web\n |title=News Features: The Story of Saturn\n |url=http://web.archive.org/web/20051202030828/http://saturn.jpl.nasa.gov/news/features/saturn-story/moons.cfm\n |work=Cassini–Huygens Mission to Saturn u0026 Titan\n |publisher=NASA u0026 [[Jet Propulsion Lab|JPL]]\n |accessdate=8 ianuarie 2007 \n}}u003C/refu003E și singurul corp ceresc, altul decât [[Pământ]]ul, pentru care există o dovadă clară că are o suprafață lichidă.u003Cref name=NatureDefinitiveu003E{{en icon}}{{cite journal|title=The lakes of Titan|author=Stofan, E. R.|issue=1 |volume=445|pages=61–64|journal=Nature|year=2007|doi= 10.1038/nature05438|pmid=17203056|bibcode = 2007Natur.445...61S|last2=Elachi|first2=C.|last3=Lunine|first3=J. I.|last4=Lorenz|first4=R. D.|last5=Stiles|first5=B.|last6=Mitchell|first6=K. L.|last7=Ostro|first7=S.|last8=Soderblom|first8=L.|last9=Wood|first9=C. }}u003C/refu003E\n\nTitan este al șaselea satelit [[echilibru hidrostatic|sferoidal]] al planetei Saturn. Adesea descris ca o planetă-satelit, Titan are un diametru cu aproximativ 50% mai mare decât al [[Luna|Lunii]], satelitul Pământului, și este cu 80% mai [[Masă|masiv]]. Acesta este [[Listă de sateliți naturali|al doilea satelit]] ca mărime din [[Sistemul Solar]], după [[Ganymede (satelit)|Ganymede]], satelitul lui [[Jupiter]], și este mai mare ca volum față de cea mai mică planetă din Sistemul Solar, [[Mercur (planetă)|Mercur]], deși doar pe jumătate ca masă. [[Accelerație gravitațională|Accelerația gravitațională]] de la suprafață (0,14g) este ceva mai mică decât cea lunară (0,17g). Titan a fost primul satelit cunoscut al lui Saturn, fiind descoperit în 1655 de către astronomul olandez [[Christiaan Huygens]], și a fost al cincea satelit al unei planete în afară de Pământ care a fost descoperit de către oameni.u003Crefu003E{{en icon}}\n{{cite web\n |author=Nemiroff, R. and Bonnell, J.\n |date=25 martie 2005\n |title=Huygens Discovers Luna Saturni\n |url=http://apod.nasa.gov/apod/ap050325.html\n |accessdate=18 iulie 2007 \n |publisher=NASA\n |work=Astronomy Picture of the Day\n}}u003C/refu003E\n\nTitan este format în principal din [[gheață|apă înghețată]] și rocă. La fel ca și în cazul planetei [[Venus (planetă)|Venus]] înainte de [[era spațială]], atmosfera densă și opacă a împiedicat studiul suprafeței lui Titan. În prezent există informații suficiente despre suprafața satelitului odată cu sosirea misiunii [[Cassini-Huygens]] în 2004, care a descoperit inclusiv lacuri de hidrocarburi lichide în regiunile polare ale satelitului. Suprafața este tânără din punct de vedere geologic, dar au fost descoperite și câteva [[crater]]e de impact. Suprafața conține mai mulți munți și câțiva posibili [[criovulcan]]iu003Crefu003Evulcani de gheațău003C/refu003E, dar este în general netedă. La ecuator se mai găsesc deșerturiu003Crefu003EAici, „deșert” înseamnă locație cu lipsă de lichide, adică metan și etan.u003C/refu003Eu003Crefu003E[http://www.space.com/29090-titan-methane-storms-sculpt-sand-dunes.html Furtuni violente de metan pot explica deșerturile de pe Titan]u003C/refu003E cu dune de nisip, în care „nisipul” este alcătuit din gheață.u003Crefu003EGheața de apă are un rol geologic asemănător cu rocile de silicat de pe Terrau003C/refu003Eu003Crefu003E[http://planets.ucla.edu/news/professor-jonathan-mitchell-predicts-weather-on-saturns-icy-moon-titan/ Vremea pe Titan] „Titan este prea rece pentru ca apa să aibă un rol meteorologic... Apa este esențial „roca” de pe Titan”u003C/refu003E\n\n[[Atmosferă|Atmosfera]] lui Titan este compusă în mare parte din [[azot]] sub formă gazoasă; alte componente minore ducând la formarea de nori de [[metan]] și [[etan]] și de smog organic bogat în azot. Schimbările climatice, inclusiv vânt și ploaie, creează caracteristici similare cu cele de la suprafața Pământului, cum ar fi dune de nisip, râuri, lacuri, mări (probabil din metan și etan lichid) și delte, și este dominat de [[Anotimp|tipare meteorologice sezoniere]] similare celor de pe Pământ. Cu lichidele sale (atât de suprafață cât și subterane) și atmosfera robustă de azot, ciclul metanului de pe Titan este considerat a fi asemănător cu [[ciclul apei]] de pe Pământ, dar la o temperatură mult mai mică.\n\nSe crede că acest satelit ar putea fi o posibila gazdă pentru [[viață extraterestră|viață extraterestră microbiană]] sau, cel puțin, un mediu prebiotic bogat în chimie organică complexă cu un posibil ocean lichid subteran care ar servi ca un [[ecosistem|mediu biotic]].u003Crefu003E{{ro icon}}[http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/fapt-divers/semne-de-viata-extraterestra-descoperite-pe-titan-satelitul-lui-saturn-189012.html Semne de viață extraterestră descoperite pe Titan, satelitul lui Saturn], [[România liberă]], 4 iunie 2010u003C/refu003Eu003Cref name=Grasset2000u003E{{en icon}}\n{{cite journal\n |author=Grasset, O.; Sotin, C.; Deschamps, F.\n |title=On the internal structure and dynamic of Titan\n |year=2000\n |journal=[[Planetary and Space Science]]\n |volume=48 |issue=7–8 |pages=617–636\n |doi=10.1016/S0032-0633(00)00039-8\n|bibcode=2000Pu0026SS...48..617G\n}}u003C/refu003Eu003Cref name=Fortes2000u003E{{en icon}}\n{{cite journal\n |author=Fortes, A. D.\n |year=2000\n |title=Exobiological implications of a possible ammonia-water ocean inside Titan\n |journal=[[Icarus (journal)|Icarus]]\n |volume=146 |issue=2 |pages=444–452\n |doi=10.1006/icar.2000.6400\n|bibcode=2000Icar..146..444F\n}}u003C/refu003Eu003Cref name=life?u003E{{en icon}}{{cite web|title= Have We Discovered Evidence For Life On Titan|author=Mckay, Chris |year=2010|url=http://www.spacedaily.com/reports/Have_We_Discovered_Evidence_For_Life_On_Titan_999.html|publisher=SpaceDaily|accessdate=2010-06-10}} Space.com. 23 martie 2010.u003C/refu003E"nBefore templates = "{{Infocaseta Astru\n|nume= Titan \n|nume_alternativ= Saturn VI\n|numit_după=[[Titan (mitologia greacă)|Titani]] ([[mitologia greacă|''mit. gr.'']])\n|imagine= Titan in natural color Cassini.jpg\n|descriere imagine= Imagine făcută de ''[[Cassini–Huygens|Cassini]]'' în 2005.\n|generale={{Infocaseta astru generale \n |descoperire= [[Christiaan Huygens]] u003Cbr /u003E [[25 martie]] [[1655]]\n |nr sateliți= \n |listă sateliți= \n }}\n|orbită={{Infocaseta orbită \n |tip= \n |semiaxa mare= {{val|1221870|u=km}}\n |excentricitate= {{val|0.0288}}\n |distanță periheliu= {{val|1186680|u=km}}\n |distanță afeliu= {{val|1257060|u=km}}\n |perioadă siderală= {{val|15.945|u=zile}}\n |perioadă sinodică=\n |viteză medie= \n |înclinare ecliptică= \n |înclinare ecuator= {{val|0.34854|u=°}} u003Cbr /u003E(față de ecuatorul lui Saturn)\n |longitudine ascendent= \n |argument periheliu= \n }}\n|date fizice={{Infocaseta astru fizice\n |rază medie= {{val|2576|2|u=km}}u003Cbr /u003E({{val|0.404|u=Raza Pământului}})\n |suprafață= 8,3×10u003Csupu003E7u003C/supu003E kmu003Csupu003E2u003C/supu003E\n |volum= \nt7,16×10u003Csupu003E10u003C/supu003E kmu003Csupu003E3u003C/supu003E\n(0,066 volumul Pământului)\n |masă= {{val|1.3452|0.0002|e=23|u=kg}}u003Cbr /u003E({{val|0.0225|u=Masa Pământului}})\n |densitate medie= {{val|1.8798|0.0044|u=g/cmu003Csupu003E3u003C/supu003E}}\n |accelerație gravitațională= {{val|1.352|u=m/su003Csupu003E2u003C/supu003E}} ({{val|0.14|u=[[Forța G|''g'']]}})\n |viteză de eliberare= {{val|2.639|u=km/s}}\n |perioadă siderală= \n |înclinare orbită= 0,0 °\n |ascensie dreaptă pol= \n |declinație pol=\n |albedo= 0,22\n |temperatură= {{val|93.7|ul=K}} ({{val|-179.5|ul=°C}})\n |presiune= \n |magnitudine_aparentă=8,2 - 9.0\n |magnitudine_absolută=\n |tip_spectral=\n |diametru_unghiular=\n }}\n}}\n\n'''Titan''' (sau '''Saturn VI''') este cel mai mare [[satelit]] al [[planetă|planetei]] [[Saturn]]. Acesta este singurul satelit natural cunoscut care are o atmosferă densă, și singurul corp ceresc, altul decât [[Pământ]]ul, pentru care există o dovadă clară că are o suprafață lichidă.\n\nTitan este al șaselea satelit [[echilibru hidrostatic|sferoidal]] al planetei Saturn. Adesea descris ca o planetă-satelit, Titan are un diametru cu aproximativ 50% mai mare decât al [[Luna|Lunii]], satelitul Pământului, și este cu 80% mai [[Masă|masiv]]. Acesta este [[Listă de sateliți naturali|al doilea satelit]] ca mărime din [[Sistemul Solar]], după [[Ganymede (satelit)|Ganymede]], satelitul lui [[Jupiter]], și este mai mare ca volum față de cea mai mică planetă din Sistemul Solar, [[Mercur (planetă)|Mercur]], deși doar pe jumătate ca masă. [[Accelerație gravitațională|Accelerația gravitațională]] de la suprafață (0,14g) este ceva mai mică decât cea lunară (0,17g). Titan a fost primul satelit cunoscut al lui Saturn, fiind descoperit în 1655 de către astronomul olandez [[Christiaan Huygens]], și a fost al cincea satelit al unei planete în afară de Pământ care a fost descoperit de către oameni.\n\nTitan este format în principal din [[gheață|apă înghețată]] și rocă. La fel ca și în cazul planetei [[Venus (planetă)|Venus]] înainte de [[era spațială]], atmosfera densă și opacă a împiedicat studiul suprafeței lui Titan. În prezent există informații suficiente despre suprafața satelitului odată cu sosirea misiunii [[Cassini-Huygens]] în 2004, care a descoperit inclusiv lacuri de hidrocarburi lichide în regiunile polare ale satelitului. Suprafața este tânără din punct de vedere geologic, dar au fost descoperite și câteva [[crater]]e de impact. Suprafața conține mai mulți munți și câțiva posibili [[criovulcan]]i, dar este în general netedă. La ecuator se mai găsesc deșerturi cu dune de nisip, în care „nisipul” este alcătuit din gheață.\n\n[[Atmosferă|Atmosfera]] lui Titan este compusă în mare parte din [[azot]] sub formă gazoasă; alte componente minore ducând la formarea de nori de [[metan]] și [[etan]] și de smog organic bogat în azot. Schimbările climatice, inclusiv vânt și ploaie, creează caracteristici similare cu cele de la suprafața Pământului, cum ar fi dune de nisip, râuri, lacuri, mări (probabil din metan și etan lichid) și delte, și este dominat de [[Anotimp|tipare meteorologice sezoniere]] similare celor de pe Pământ. Cu lichidele sale (atât de suprafață cât și subterane) și atmosfera robustă de azot, ciclul metanului de pe Titan este considerat a fi asemănător cu [[ciclul apei]] de pe Pământ, dar la o temperatură mult mai mică.\n\nSe crede că acest satelit ar putea fi o posibila gazdă pentru [[viață extraterestră|viață extraterestră microbiană]] sau, cel puțin, un mediu prebiotic bogat în chimie organică complexă cu un posibil ocean lichid subteran care ar servi ca un [[ecosistem|mediu biotic]]."nBefore images = "{{Infocaseta Astru\n|nume= Titan \n|nume_alternativ= Saturn VI\n|numit_după=[[Titan (mitologia greacă)|Titani]] ([[mitologia greacă|''mit. gr.'']])\n|imagine= Titan in natural color Cassini.jpg\n|descriere imagine= Imagine făcută de ''[[Cassini–Huygens|Cassini]]'' în 2005.\n|generale={{Infocaseta astru generale \n |descoperire= [[Christiaan Huygens]] u003Cbr /u003E [[25 martie]] [[1655]]\n |nr sateliți= \n |listă sateliți= \n }}\n|orbită={{Infocaseta orbită \n |tip= \n |semiaxa mare= {{val|1221870|u=km}}\n |excentricitate= {{val|0.0288}}\n |distanță periheliu= {{val|1186680|u=km}}\n |distanță afeliu= {{val|1257060|u=km}}\n |perioadă siderală= {{val|15.945|u=zile}}\n |perioadă sinodică=\n |viteză medie= \n |înclinare ecliptică= \n |înclinare ecuator= {{val|0.34854|u=°}} u003Cbr /u003E(față de ecuatorul lui Saturn)\n |longitudine ascendent= \n |argument periheliu= \n }}\n|date fizice={{Infocaseta astru fizice\n |rază medie= {{val|2576|2|u=km}}u003Cbr /u003E({{val|0.404|u=Raza Pământului}})\n |suprafață= 8,3×10u003Csupu003E7u003C/supu003E kmu003Csupu003E2u003C/supu003E\n |volum= \nt7,16×10u003Csupu003E10u003C/supu003E kmu003Csupu003E3u003C/supu003E\n(0,066 volumul Pământului)\n |masă= {{val|1.3452|0.0002|e=23|u=kg}}u003Cbr /u003E({{val|0.0225|u=Masa Pământului}})\n |densitate medie= {{val|1.8798|0.0044|u=g/cmu003Csupu003E3u003C/supu003E}}\n |accelerație gravitațională= {{val|1.352|u=m/su003Csupu003E2u003C/supu003E}} ({{val|0.14|u=[[Forța G|''g'']]}})\n |viteză de eliberare= {{val|2.639|u=km/s}}\n |perioadă siderală= \n |înclinare orbită= 0,0 °\n |ascensie dreaptă pol= \n |declinație pol=\n |albedo= 0,22\n |temperatură= {{val|93.7|ul=K}} ({{val|-179.5|ul=°C}})\n |presiune= \n |magnitudine_aparentă=8,2 - 9.0\n |magnitudine_absolută=\n |tip_spectral=\n |diametru_unghiular=\n }}\n}}\n\n'''Titan''' (sau '''Saturn VI''') este cel mai mare [[satelit]] al [[planetă|planetei]] [[Saturn]]. Acesta este singurul satelit natural cunoscut care are o atmosferă densă, și singurul corp ceresc, altul decât [[Pământ]]ul, pentru care există o dovadă clară că are o suprafață lichidă.\n\nTitan este al șaselea satelit [[echilibru hidrostatic|sferoidal]] al planetei Saturn. Adesea descris ca o planetă-satelit, Titan are un diametru cu aproximativ 50% mai mare decât al [[Luna|Lunii]], satelitul Pământului, și este cu 80% mai [[Masă|masiv]]. Acesta este [[Listă de sateliți naturali|al doilea satelit]] ca mărime din [[Sistemul Solar]], după [[Ganymede (satelit)|Ganymede]], satelitul lui [[Jupiter]], și este mai mare ca volum față de cea mai mică planetă din Sistemul Solar, [[Mercur (planetă)|Mercur]], deși doar pe jumătate ca masă. [[Accelerație gravitațională|Accelerația gravitațională]] de la suprafață (0,14g) este ceva mai mică decât cea lunară (0,17g). Titan a fost primul satelit cunoscut al lui Saturn, fiind descoperit în 1655 de către astronomul olandez [[Christiaan Huygens]], și a fost al cincea satelit al unei planete în afară de Pământ care a fost descoperit de către oameni.\n\nTitan este format în principal din [[gheață|apă înghețată]] și rocă. La fel ca și în cazul planetei [[Venus (planetă)|Venus]] înainte de [[era spațială]], atmosfera densă și opacă a împiedicat studiul suprafeței lui Titan. În prezent există informații suficiente despre suprafața satelitului odată cu sosirea misiunii [[Cassini-Huygens]] în 2004, care a descoperit inclusiv lacuri de hidrocarburi lichide în regiunile polare ale satelitului. Suprafața este tânără din punct de vedere geologic, dar au fost descoperite și câteva [[crater]]e de impact. Suprafața conține mai mulți munți și câțiva posibili [[criovulcan]]i, dar este în general netedă. La ecuator se mai găsesc deșerturi cu dune de nisip, în care „nisipul” este alcătuit din gheață.\n\n[[Atmosferă|Atmosfera]] lui Titan este compusă în mare parte din [[azot]] sub formă gazoasă; alte componente minore ducând la formarea de nori de [[metan]] și [[etan]] și de smog organic bogat în azot. Schimbările climatice, inclusiv vânt și ploaie, creează caracteristici similare cu cele de la suprafața Pământului, cum ar fi dune de nisip, râuri, lacuri, mări (probabil din metan și etan lichid) și delte, și este dominat de [[Anotimp|tipare meteorologice sezoniere]] similare celor de pe Pământ. Cu lichidele sale (atât de suprafață cât și subterane) și atmosfera robustă de azot, ciclul metanului de pe Titan este considerat a fi asemănător cu [[ciclul apei]] de pe Pământ, dar la o temperatură mult mai mică.\n\nSe crede că acest satelit ar putea fi o posibila gazdă pentru [[viață extraterestră|viață extraterestră microbiană]] sau, cel puțin, un mediu prebiotic bogat în chimie organică complexă cu un posibil ocean lichid subteran care ar servi ca un [[ecosistem|mediu biotic]]."nbefore removeInfobox = "{{Infocaseta Astru\n|nume= Titan \n|nume_alternativ= Saturn VI\n|numit_după=[[Titan (mitologia greacă)|Titani]] ([[mitologia greacă|''mit. gr.'']])\n|imagine= Titan in natural color Cassini.jpg\n|descriere imagine= Imagine făcută de ''[[Cassini–Huygens|Cassini]]'' în 2005.\n|generale={{Infocaseta astru generale \n |descoperire= [[Christiaan Huygens]] u003Cbr /u003E [[25 martie]] [[1655]]\n |nr sateliți= \n |listă sateliți= \n }}\n|orbită={{Infocaseta orbită \n |tip= \n |semiaxa mare= {{val|1221870|u=km}}\n |excentricitate= {{val|0.0288}}\n |distanță periheliu= {{val|1186680|u=km}}\n |distanță afeliu= {{val|1257060|u=km}}\n |perioadă siderală= {{val|15.945|u=zile}}\n |perioadă sinodică=\n |viteză medie= \n |înclinare ecliptică= \n |înclinare ecuator= {{val|0.34854|u=°}} u003Cbr /u003E(față de ecuatorul lui Saturn)\n |longitudine ascendent= \n |argument periheliu= \n }}\n|date fizice={{Infocaseta astru fizice\n |rază medie= {{val|2576|2|u=km}}u003Cbr /u003E({{val|0.404|u=Raza Pământului}})\n |suprafață= 8,3×10u003Csupu003E7u003C/supu003E kmu003Csupu003E2u003C/supu003E\n |volum= \nt7,16×10u003Csupu003E10u003C/supu003E kmu003Csupu003E3u003C/supu003E\n(0,066 volumul Pământului)\n |masă= {{val|1.3452|0.0002|e=23|u=kg}}u003Cbr /u003E({{val|0.0225|u=Masa Pământului}})\n |densitate medie= {{val|1.8798|0.0044|u=g/cmu003Csupu003E3u003C/supu003E}}\n |accelerație gravitațională= {{val|1.352|u=m/su003Csupu003E2u003C/supu003E}} ({{val|0.14|u=[[Forța G|''g'']]}})\n |viteză de eliberare= {{val|2.639|u=km/s}}\n |perioadă siderală= \n |înclinare orbită= 0,0 °\n |ascensie dreaptă pol= \n |declinație pol=\n |albedo= 0,22\n |temperatură= {{val|93.7|ul=K}} ({{val|-179.5|ul=°C}})\n |presiune= \n |magnitudine_aparentă=8,2 - 9.0\n |magnitudine_absolută=\n |tip_spectral=\n |diametru_unghiular=\n }}\n}}\n\n'''Titan''' (sau '''Saturn VI''') este cel mai mare [[satelit]] al [[planetă|planetei]] [[Saturn]]. Acesta este singurul satelit natural cunoscut care are o atmosferă densă, și singurul corp ceresc, altul decât [[Pământ]]ul, pentru care există o dovadă clară că are o suprafață lichidă.\n\nTitan este al șaselea satelit [[echilibru hidrostatic|sferoidal]] al planetei Saturn. Adesea descris ca o planetă-satelit, Titan are un diametru cu aproximativ 50% mai mare decât al [[Luna|Lunii]], satelitul Pământului, și este cu 80% mai [[Masă|masiv]]. Acesta este [[Listă de sateliți naturali|al doilea satelit]] ca mărime din [[Sistemul Solar]], după [[Ganymede (satelit)|Ganymede]], satelitul lui [[Jupiter]], și este mai mare ca volum față de cea mai mică planetă din Sistemul Solar, [[Mercur (planetă)|Mercur]], deși doar pe jumătate ca masă. [[Accelerație gravitațională|Accelerația gravitațională]] de la suprafață (0,14g) este ceva mai mică decât cea lunară (0,17g). Titan a fost primul satelit cunoscut al lui Saturn, fiind descoperit în 1655 de către astronomul olandez [[Christiaan Huygens]], și a fost al cincea satelit al unei planete în afară de Pământ care a fost descoperit de către oameni.\n\nTitan este format în principal din [[gheață|apă înghețată]] și rocă. La fel ca și în cazul planetei [[Venus (planetă)|Venus]] înainte de [[era spațială]], atmosfera densă și opacă a împiedicat studiul suprafeței lui Titan. În prezent există informații suficiente despre suprafața satelitului odată cu sosirea misiunii [[Cassini-Huygens]] în 2004, care a descoperit inclusiv lacuri de hidrocarburi lichide în regiunile polare ale satelitului. Suprafața este tânără din punct de vedere geologic, dar au fost descoperite și câteva [[crater]]e de impact. Suprafața conține mai mulți munți și câțiva posibili [[criovulcan]]i, dar este în general netedă. La ecuator se mai găsesc deșerturi cu dune de nisip, în care „nisipul” este alcătuit din gheață.\n\n[[Atmosferă|Atmosfera]] lui Titan este compusă în mare parte din [[azot]] sub formă gazoasă; alte componente minore ducând la formarea de nori de [[metan]] și [[etan]] și de smog organic bogat în azot. Schimbările climatice, inclusiv vânt și ploaie, creează caracteristici similare cu cele de la suprafața Pământului, cum ar fi dune de nisip, râuri, lacuri, mări (probabil din metan și etan lichid) și delte, și este dominat de [[Anotimp|tipare meteorologice sezoniere]] similare celor de pe Pământ. Cu lichidele sale (atât de suprafață cât și subterane) și atmosfera robustă de azot, ciclul metanului de pe Titan este considerat a fi asemănător cu [[ciclul apei]] de pe Pământ, dar la o temperatură mult mai mică.\n\nSe crede că acest satelit ar putea fi o posibila gazdă pentru [[viață extraterestră|viață extraterestră microbiană]] sau, cel puțin, un mediu prebiotic bogat în chimie organică complexă cu un posibil ocean lichid subteran care ar servi ca un [[ecosistem|mediu biotic]]."nafter removeInfobox = "'''Titan''' (sau '''Saturn VI''') este cel mai mare [[satelit]] al [[planetă|planetei]] [[Saturn]]. Acesta este singurul satelit natural cunoscut care are o atmosferă densă, și singurul corp ceresc, altul decât [[Pământ]]ul, pentru care există o dovadă clară că are o suprafață lichidă.\n\nTitan este al șaselea satelit [[echilibru hidrostatic|sferoidal]] al planetei Saturn. Adesea descris ca o planetă-satelit, Titan are un diametru cu aproximativ 50% mai mare decât al [[Luna|Lunii]], satelitul Pământului, și este cu 80% mai [[Masă|masiv]]. Acesta este [[Listă de sateliți naturali|al doilea satelit]] ca mărime din [[Sistemul Solar]], după [[Ganymede (satelit)|Ganymede]], satelitul lui [[Jupiter]], și este mai mare ca volum față de cea mai mică planetă din Sistemul Solar, [[Mercur (planetă)|Mercur]], deși doar pe jumătate ca masă. [[Accelerație gravitațională|Accelerația gravitațională]] de la suprafață (0,14g) este ceva mai mică decât cea lunară (0,17g). Titan a fost primul satelit cunoscut al lui Saturn, fiind descoperit în 1655 de către astronomul olandez [[Christiaan Huygens]], și a fost al cincea satelit al unei planete în afară de Pământ care a fost descoperit de către oameni.\n\nTitan este format în principal din [[gheață|apă înghețată]] și rocă. La fel ca și în cazul planetei [[Venus (planetă)|Venus]] înainte de [[era spațială]], atmosfera densă și opacă a împiedicat studiul suprafeței lui Titan. În prezent există informații suficiente despre suprafața satelitului odată cu sosirea misiunii [[Cassini-Huygens]] în 2004, care a descoperit inclusiv lacuri de hidrocarburi lichide în regiunile polare ale satelitului. Suprafața este tânără din punct de vedere geologic, dar au fost descoperite și câteva [[crater]]e de impact. Suprafața conține mai mulți munți și câțiva posibili [[criovulcan]]i, dar este în general netedă. La ecuator se mai găsesc deșerturi cu dune de nisip, în care „nisipul” este alcătuit din gheață.\n\n[[Atmosferă|Atmosfera]] lui Titan este compusă în mare parte din [[azot]] sub formă gazoasă; alte componente minore ducând la formarea de nori de [[metan]] și [[etan]] și de smog organic bogat în azot. Schimbările climatice, inclusiv vânt și ploaie, creează caracteristici similare cu cele de la suprafața Pământului, cum ar fi dune de nisip, râuri, lacuri, mări (probabil din metan și etan lichid) și delte, și este dominat de [[Anotimp|tipare meteorologice sezoniere]] similare celor de pe Pământ. Cu lichidele sale (atât de suprafață cât și subterane) și atmosfera robustă de azot, ciclul metanului de pe Titan este considerat a fi asemănător cu [[ciclul apei]] de pe Pământ, dar la o temperatură mult mai mică.\n\nSe crede că acest satelit ar putea fi o posibila gazdă pentru [[viață extraterestră|viață extraterestră microbiană]] sau, cel puțin, un mediu prebiotic bogat în chimie organică complexă cu un posibil ocean lichid subteran care ar servi ca un [[ecosistem|mediu biotic]]."nAfter Files = "'''Titan''' (sau '''Saturn VI''') este cel mai mare [[satelit]] al [[planetă|planetei]] [[Saturn]]. Acesta este singurul satelit natural cunoscut care are o atmosferă densă, și singurul corp ceresc, altul decât [[Pământ]]ul, pentru care există o dovadă clară că are o suprafață lichidă.\n\nTitan este al șaselea satelit [[echilibru hidrostatic|sferoidal]] al planetei Saturn. Adesea descris ca o planetă-satelit, Titan are un diametru cu aproximativ 50% mai mare decât al [[Luna|Lunii]], satelitul Pământului, și este cu 80% mai [[Masă|masiv]]. Acesta este [[Listă de sateliți naturali|al doilea satelit]] ca mărime din [[Sistemul Solar]], după [[Ganymede (satelit)|Ganymede]], satelitul lui [[Jupiter]], și este mai mare ca volum față de cea mai mică planetă din Sistemul Solar, [[Mercur (planetă)|Mercur]], deși doar pe jumătate ca masă. [[Accelerație gravitațională|Accelerația gravitațională]] de la suprafață (0,14g) este ceva mai mică decât cea lunară (0,17g). Titan a fost primul satelit cunoscut al lui Saturn, fiind descoperit în 1655 de către astronomul olandez [[Christiaan Huygens]], și a fost al cincea satelit al unei planete în afară de Pământ care a fost descoperit de către oameni.\n\nTitan este format în principal din [[gheață|apă înghețată]] și rocă. La fel ca și în cazul planetei [[Venus (planetă)|Venus]] înainte de [[era spațială]], atmosfera densă și opacă a împiedicat studiul suprafeței lui Titan. În prezent există informații suficiente despre suprafața satelitului odată cu sosirea misiunii [[Cassini-Huygens]] în 2004, care a descoperit inclusiv lacuri de hidrocarburi lichide în regiunile polare ale satelitului. Suprafața este tânără din punct de vedere geologic, dar au fost descoperite și câteva [[crater]]e de impact. Suprafața conține mai mulți munți și câțiva posibili [[criovulcan]]i, dar este în general netedă. La ecuator se mai găsesc deșerturi cu dune de nisip, în care „nisipul” este alcătuit din gheață.\n\n[[Atmosferă|Atmosfera]] lui Titan este compusă în mare parte din [[azot]] sub formă gazoasă; alte componente minore ducând la formarea de nori de [[metan]] și [[etan]] și de smog organic bogat în azot. Schimbările climatice, inclusiv vânt și ploaie, creează caracteristici similare cu cele de la suprafața Pământului, cum ar fi dune de nisip, râuri, lacuri, mări (probabil din metan și etan lichid) și delte, și este dominat de [[Anotimp|tipare meteorologice sezoniere]] similare celor de pe Pământ. Cu lichidele sale (atât de suprafață cât și subterane) și atmosfera robustă de azot, ciclul metanului de pe Titan este considerat a fi asemănător cu [[ciclul apei]] de pe Pământ, dar la o temperatură mult mai mică.\n\nSe crede că acest satelit ar putea fi o posibila gazdă pentru [[viață extraterestră|viață extraterestră microbiană]] sau, cel puțin, un mediu prebiotic bogat în chimie organică complexă cu un posibil ocean lichid subteran care ar servi ca un [[ecosistem|mediu biotic]]."nBefore backlink = "'''Titan''' (sau '''Saturn VI''') este cel mai mare [[satelit]] al [[planetă|planetei]] [[Saturn]]. Acesta este singurul satelit natural cunoscut care are o atmosferă densă, și singurul corp ceresc, altul decât [[Pământ]]ul, pentru care există o dovadă clară că are o suprafață lichidă.\n\nTitan este al șaselea satelit [[echilibru hidrostatic|sferoidal]] al planetei Saturn. Adesea descris ca o planetă-satelit, Titan are un diametru cu aproximativ 50% mai mare decât al [[Luna|Lunii]], satelitul Pământului, și este cu 80% mai [[Masă|masiv]]. Acesta este [[Listă de sateliți naturali|al doilea satelit]] ca mărime din [[Sistemul Solar]], după [[Ganymede (satelit)|Ganymede]], satelitul lui [[Jupiter]], și este mai mare ca volum față de cea mai mică planetă din Sistemul Solar, [[Mercur (planetă)|Mercur]], deși doar pe jumătate ca masă. [[Accelerație gravitațională|Accelerația gravitațională]] de la suprafață (0,14g) este ceva mai mică decât cea lunară (0,17g). Titan a fost primul satelit cunoscut al lui Saturn, fiind descoperit în 1655 de către astronomul olandez [[Christiaan Huygens]], și a fost al cincea satelit al unei planete în afară de Pământ care a fost descoperit de către oameni.\n\nTitan este format în principal din [[gheață|apă înghețată]] și rocă. La fel ca și în cazul planetei [[Venus (planetă)|Venus]] înainte de [[era spațială]], atmosfera densă și opacă a împiedicat studiul suprafeței lui Titan. În prezent există informații suficiente despre suprafața satelitului odată cu sosirea misiunii [[Cassini-Huygens]] în 2004, care a descoperit inclusiv lacuri de hidrocarburi lichide în regiunile polare ale satelitului. Suprafața este tânără din punct de vedere geologic, dar au fost descoperite și câteva [[crater]]e de impact. Suprafața conține mai mulți munți și câțiva posibili [[criovulcan]]i, dar este în general netedă. La ecuator se mai găsesc deșerturi cu dune de nisip, în care „nisipul” este alcătuit din gheață.\n\n[[Atmosferă|Atmosfera]] lui Titan este compusă în mare parte din [[azot]] sub formă gazoasă; alte componente minore ducând la formarea de nori de [[metan]] și [[etan]] și de smog organic bogat în azot. Schimbările climatice, inclusiv vânt și ploaie, creează caracteristici similare cu cele de la suprafața Pământului, cum ar fi dune de nisip, râuri, lacuri, mări (probabil din metan și etan lichid) și delte, și este dominat de [[Anotimp|tipare meteorologice sezoniere]] similare celor de pe Pământ. Cu lichidele sale (atât de suprafață cât și subterane) și atmosfera robustă de azot, ciclul metanului de pe Titan este considerat a fi asemănător cu [[ciclul apei]] de pe Pământ, dar la o temperatură mult mai mică.\n\nSe crede că acest satelit ar putea fi o posibila gazdă pentru [[viață extraterestră|viață extraterestră microbiană]] sau, cel puțin, un mediu prebiotic bogat în chimie organică complexă cu un posibil ocean lichid subteran care ar servi ca un [[ecosistem|mediu biotic]]."nAfter backlink = "'''Titan''' (sau '''Saturn VI''') este cel mai mare [[satelit]] al [[planetă|planetei]] [[Saturn]]. Acesta este singurul satelit natural cunoscut care are o atmosferă densă, și singurul corp ceresc, altul decât [[Pământ]]ul, pentru care există o dovadă clară că are o suprafață lichidă.\n\nTitan este al șaselea satelit [[echilibru hidrostatic|sferoidal]] al planetei Saturn. Adesea descris ca o planetă-satelit, Titan are un diametru cu aproximativ 50% mai mare decât al [[Luna|Lunii]], satelitul Pământului, și este cu 80% mai [[Masă|masiv]]. Acesta este [[Listă de sateliți naturali|al doilea satelit]] ca mărime din [[Sistemul Solar]], după [[Ganymede (satelit)|Ganymede]], satelitul lui [[Jupiter]], și este mai mare ca volum față de cea mai mică planetă din Sistemul Solar, [[Mercur (planetă)|Mercur]], deși doar pe jumătate ca masă. [[Accelerație gravitațională|Accelerația gravitațională]] de la suprafață (0,14g) este ceva mai mică decât cea lunară (0,17g). Titan a fost primul satelit cunoscut al lui Saturn, fiind descoperit în 1655 de către astronomul olandez [[Christiaan Huygens]], și a fost al cincea satelit al unei planete în afară de Pământ care a fost descoperit de către oameni.\n\nTitan este format în principal din [[gheață|apă înghețată]] și rocă. La fel ca și în cazul planetei [[Venus (planetă)|Venus]] înainte de [[era spațială]], atmosfera densă și opacă a împiedicat studiul suprafeței lui Titan. În prezent există informații suficiente despre suprafața satelitului odată cu sosirea misiunii [[Cassini-Huygens]] în 2004, care a descoperit inclusiv lacuri de hidrocarburi lichide în regiunile polare ale satelitului. Suprafața este tânără din punct de vedere geologic, dar au fost descoperite și câteva [[crater]]e de impact. Suprafața conține mai mulți munți și câțiva posibili [[criovulcan]]i, dar este în general netedă. La ecuator se mai găsesc deșerturi cu dune de nisip, în care „nisipul” este alcătuit din gheață.\n\n[[Atmosferă|Atmosfera]] lui Titan este compusă în mare parte din [[azot]] sub formă gazoasă; alte componente minore ducând la formarea de nori de [[metan]] și [[etan]] și de smog organic bogat în azot. Schimbările climatice, inclusiv vânt și ploaie, creează caracteristici similare cu cele de la suprafața Pământului, cum ar fi dune de nisip, râuri, lacuri, mări (probabil din metan și etan lichid) și delte, și este dominat de [[Anotimp|tipare meteorologice sezoniere]] similare celor de pe Pământ. Cu lichidele sale (atât de suprafață cât și subterane) și atmosfera robustă de azot, ciclul metanului de pe Titan este considerat a fi asemănător cu [[ciclul apei]] de pe Pământ, dar la o temperatură mult mai mică.\n\nSe crede că acest satelit ar putea fi o posibila gazdă pentru [[viață extraterestră|viață extraterestră microbiană]] sau, cel puțin, un mediu prebiotic bogat în chimie organică complexă cu un posibil ocean lichid subteran care ar servi ca un [[ecosistem|mediu biotic]]."nPreprocessed = "__NOEDITSECTION__u003Cdiv style=\"float:right; margin:0em 0em 0.1em 1em\"u003E[[Fișier:Titan in natural color Cassini.jpg|border|100px|Titan]]u003C/divu003E\n\n'''[[Titan (satelit)|Titan]]''' (sau '''Saturn VI''') este cel mai mare [[satelit]] al [[planetă|planetei]] [[Saturn]]. Acesta este singurul satelit natural cunoscut care are o atmosferă densă, și singurul corp ceresc, altul decât [[Pământ]]ul, pentru care există o dovadă clară că are o suprafață lichidă.\n\nTitan este al șaselea satelit [[echilibru hidrostatic|sferoidal]] al planetei Saturn. Adesea descris ca o planetă-satelit, Titan are un diametru cu aproximativ 50% mai mare decât al [[Luna|Lunii]], satelitul Pământului, și este cu 80% mai [[Masă|masiv]]. Acesta este [[Listă de sateliți naturali|al doilea satelit]] ca mărime din [[Sistemul Solar]], după [[Ganymede (satelit)|Ganymede]], satelitul lui [[Jupiter]], și este mai mare ca volum față de cea mai mică planetă din Sistemul Solar, [[Mercur (planetă)|Mercur]], deși doar pe jumătate ca masă. [[Accelerație gravitațională|Accelerația gravitațională]] de la suprafață (0,14g) este ceva mai mică decât cea lunară (0,17g). Titan a fost primul satelit cunoscut al lui Saturn, fiind descoperit în 1655 de către astronomul olandez [[Christiaan Huygens]], și a fost al cincea satelit al unei planete în afară de Pământ care a fost descoperit de către oameni.\n\nTitan este format în principal din [[gheață|apă înghețată]] și rocă. La fel ca și în cazul planetei [[Venus (planetă)|Venus]] înainte de [[era spațială]], atmosfera densă și opacă a împiedicat studiul suprafeței lui Titan. În prezent există informații suficiente despre suprafața satelitului odată cu sosirea misiunii [[Cassini-Huygens]] în 2004, care a descoperit inclusiv lacuri de hidrocarburi lichide în regiunile polare ale satelitului. Suprafața este tânără din punct de vedere geologic, dar au fost descoperite și câteva [[crater]]e de impact. Suprafața conține mai mulți munți și câțiva posibili [[criovulcan]]i, dar este în general netedă. La ecuator se mai găsesc deșerturi cu dune de nisip, în care „nisipul” este alcătuit din gheață.\n\n[[Atmosferă|Atmosfera]] lui Titan este compusă în mare parte din [[azot]] sub formă gazoasă; alte componente minore ducând la formarea de nori de [[metan]] și [[etan]] și de smog organic bogat în azot. Schimbările climatice, inclusiv vânt și ploaie, creează caracteristici similare cu cele de la suprafața Pământului, cum ar fi dune de nisip, râuri, lacuri, mări (probabil din metan și etan lichid) și delte, și este dominat de [[Anotimp|tipare meteorologice sezoniere]] similare celor de pe Pământ. Cu lichidele sale (atât de suprafață cât și subterane) și atmosfera robustă de azot, ciclul metanului de pe Titan este considerat a fi asemănător cu [[ciclul apei]] de pe Pământ, dar la o temperatură mult mai mică.\n\nSe crede că acest satelit ar putea fi o posibila gazdă pentru [[viață extraterestră|viață extraterestră microbiană]] sau, cel puțin, un mediu prebiotic bogat în chimie organică complexă cu un posibil ocean lichid subteran care ar servi ca un [[ecosistem|mediu biotic]]."nFinal version = "__NOEDITSECTION__u003Cdiv style=\"float:right; margin:0em 0em 0.1em 1em\"u003E[[Fișier:Titan in natural color Cassini.jpg|border|100px|Titan]]u003C/divu003E\n\n'''[[Titan (satelit)|Titan]]''' (sau '''Saturn VI''') este cel mai mare [[satelit]] al [[planetă|planetei]] [[Saturn]]. Acesta este singurul satelit natural cunoscut care are o atmosferă densă, și singurul corp ceresc, altul decât [[Pământ]]ul, pentru care există o dovadă clară că are o suprafață lichidă.\n\nTitan este al șaselea satelit [[echilibru hidrostatic|sferoidal]] al planetei Saturn. Adesea descris ca o planetă-satelit, Titan are un diametru cu aproximativ 50% mai mare decât al [[Luna|Lunii]], satelitul Pământului, și este cu 80% mai [[Masă|masiv]]. Acesta este [[Listă de sateliți naturali|al doilea satelit]] ca mărime din [[Sistemul Solar]], după [[Ganymede (satelit)|Ganymede]], satelitul lui [[Jupiter]], și este mai mare ca volum față de cea mai mică planetă din Sistemul Solar, [[Mercur (planetă)|Mercur]], deși doar pe jumătate ca masă. [[Accelerație gravitațională|Accelerația gravitațională]] de la suprafață (0,14g) este ceva mai mică decât cea lunară (0,17g). Titan a fost primul satelit cunoscut al lui Saturn, fiind descoperit în 1655 de către astronomul olandez [[Christiaan Huygens]], și a fost al cincea satelit al unei planete în afară de Pământ care a fost descoperit de către oameni.\n\nTitan este format în principal din [[gheață|apă înghețată]] și rocă. La fel ca și în cazul planetei [[Venus (planetă)|Venus]] înainte de [[era spațială]], atmosfera densă și opacă a împiedicat studiul suprafeței lui Titan. În prezent există informații suficiente despre suprafața satelitului odată cu sosirea misiunii [[Cassini-Huygens]] în 2004, care a descoperit inclusiv lacuri de hidrocarburi lichide în regiunile polare ale satelitului. Suprafața este tânără din punct de vedere geologic, dar au fost descoperite și câteva [[crater]]e de impact. Suprafața conține mai mulți munți și câțiva posibili [[criovulcan]]i, dar este în general netedă. La ecuator se mai găsesc deșerturi cu dune de nisip, în care „nisipul” este alcătuit din gheață.\n\n[[Atmosferă|Atmosfera]] lui Titan este compusă în mare parte din [[azot]] sub formă gazoasă; alte componente minore ducând la formarea de nori de [[metan]] și [[etan]] și de smog organic bogat în azot. Schimbările climatice, inclusiv vânt și ploaie, creează caracteristici similare cu cele de la suprafața Pământului, cum ar fi dune de nisip, râuri, lacuri, mări (probabil din metan și etan lichid) și delte, și este dominat de [[Anotimp|tipare meteorologice sezoniere]] similare celor de pe Pământ. Cu lichidele sale (atât de suprafață cât și subterane) și atmosfera robustă de azot, ciclul metanului de pe Titan este considerat a fi asemănător cu [[ciclul apei]] de pe Pământ, dar la o temperatură mult mai mică.\n\nSe crede că acest satelit ar putea fi o posibila gazdă pentru [[viață extraterestră|viață extraterestră microbiană]] sau, cel puțin, un mediu prebiotic bogat în chimie organică complexă cu un posibil ocean lichid subteran care ar servi ca un [[ecosistem|mediu biotic]]."na1 = "Lista hat-trickurilor din Premier League"na2 = "Cuirasatul japonez Hiei"na3 = "Rongorongo"n"},"cachereport":{"origin":"mw1225","timestamp":"20190420175126","ttl":3600,"transientcontent":true}}});});{"@context":"https://schema.org","@type":"Article","name":"Pagina principalu0103","url":"https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83","sameAs":"http://www.wikidata.org/entity/Q5296","mainEntity":"http://www.wikidata.org/entity/Q5296","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https://www.wikimedia.org/static/images/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2003-07-12T09:06:42Z","dateModified":"2019-01-02T08:54:37Z","image":"https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cd/Donaldtrumpi_frontal.jpg","headline":"Pagina principalu0103 a unui proiect Wikimedia"}(window.RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgBackendResponseTime":109,"wgHostname":"mw1273"});});

Popular posts from this blog

Taj Mahal Inhaltsverzeichnis Aufbau | Geschichte | 350-Jahr-Feier | Heutige Bedeutung | Siehe auch |...

Baia Sprie Cuprins Etimologie | Istorie | Demografie | Politică și administrație | Arii naturale...

Ciclooctatetraenă Vezi și | Bibliografie | Meniu de navigare637866text4148569-500570979m