Parcul Național Munții Rodnei Cuprins Localizare | Descriere | Biodiversitate | Căi de acces |...
Categoria II IUCNMunții RodneiParcuri naționale din RomâniaTurismul în România
arie protejatăIUCNparc naționalRomânieiBistrița-NăsăudMaramureșMunților RodneiRezervație a biosfereiUNESCOMoiseiSăcelBorșaMaieruParvaRebrișoaraRodnaRomuliȘanțTelciuSângeorz-Băiendemiteglaciaresitului de importanță comunitară (SCI)ariei de protecție specială avifaunistică (SPA)științificgeologicpeisagisticfloristicfaunisticspeologicPietrosu MarePiatra ReaPoiana cu narcise de pe Masivul SacaPeștera din Valea CobășeluluiIneu - LalaPeștera Izvorul TăușoarelorIzvorul BătrânaIzvoarele MihăieseiPeștera și izbucul Izvorul Albastru al Izeispeciiecosisteme terestrehabitateflorăfaunăOrientalilorConiferearboricolebradmolidpinlaricezâmbruzadătisăSpecii de foioasegorunstejarfagcarpenpaltin de munteteifrasincastan sălbaticulmarțarjugastrumesteacăncireșplop tremurătorarinsalciebujor de muntefloarea de colțangelicanarcisăbulbuc de muntecrucea voiniculuighințură galbenălaleaua pestrițăarnicăgarofiță de munteiarbă roșioarăroua ceruluiochiul găiniilaptele-stâncii1902Florian PorciusAcademiei RomâneIUCNcapră neagrămarmotăursul carpatinrâsulpisică sălbaticănevăstuicăvulpe roșcatăcăprioarăcerbmistrețveverițăcârtițăacvila de stâncăieruncăbarză neagrăsfrâncioc roșiaticcocoșul de muntebufnițăcucuveauabarză albăstârcul cenușiucorbulcocoșul de mesteacănșarpele lui Esculapnăpârcăviprăsalamandra de focPietrosu RodneiIneuLacul Lala MareLacul Lala MicValea LalaLacul IezerCascada Cailor
(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="u003Cdiv class="mw-dismissable-notice"u003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-close"u003E[u003Ca tabindex="0" role="button"u003Eascundeu003C/au003E]u003C/divu003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-body"u003Eu003Cdiv id="localNotice" lang="ro" dir="ltr"u003Eu003Cdiv class="plainlinks" style="border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;"u003Enu003Cdiv class="nomobile" style="float:right"u003Eu003Ca href="/wiki/Wikipedia:Wikimedia_CEE_Spring_2019" title="Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2019"u003Eu003Cimg alt="Logo original-t.png" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Logo_original-t.png/171px-Logo_original-t.png" decoding="async" width="171" height="95" srcset="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Logo_original-t.png/258px-Logo_original-t.png 1.5x, //upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Logo_original-t.png/342px-Logo_original-t.png 2x" data-file-width="1800" data-file-height="1000" /u003Eu003C/au003Eu003C/divu003Enu003Cdiv style="color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, u0026#39;DejaVu Sans Condensedu0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 16pt; position: relative;"u003EVă invităm să participați la concursul u003Ca href="/wiki/Wikipedia:Wikimedia_CEE_Spring_2019" title="Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2019"u003EWikimedia CEE Springu003C/au003E. Săptămâna aceasta sunt promovate articolele propuse de wikipediștii din u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Belarus" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Belarus"u003EBelarusu003C/au003E, u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/North_Macedonia" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/North Macedonia"u003EMacedonia de Nordu003C/au003E, u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Slovakia" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Slovakia"u003ESlovaciau003C/au003E.u003C/divu003Enu003Cdiv style="clear: both;"u003Eu003C/divu003Enu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003E";}}());
Parcul Național Munții Rodnei
Jump to navigation
Jump to search
| Rodna | |
Categoria II IUCN (Parc național) | |
 Vârful Pietrosul Rodnei | |
  Localizarea parcului pe harta țării | |
| Poziția |  România Pe teritoriile județelor:  Bistrița-Năsăud  Maramureș |
|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Borșa |
| Coordonate | 47°34′54″N 24°57′18″E47°34′54″N 24°57′18″E[1] |
| Suprafață | 46399 ha |
| Bioregiune | Alpină |
| Înființare | 1990, declarat în 2000 |
| Website | www.parcrodna.ro |
Modifică date / text  | |
Parcul Național Rodna este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național) situată în nordul României, pe teritoriile județelor Bistrița-Năsăud și Maramureș, în zona centrală a Munților Rodnei.[2]
Parcul Național Munții Rodnei este desemnat internațional ca Rezervație a biosferei de către Comitetul UNESCO, în cadrul programului "Omul și Biosfera"[3].
Cuprins
1 Localizare
2 Descriere
3 Biodiversitate
3.1 Habitate
3.2 Floră
3.2.1 Arbori și arbusti
3.2.2 Ierburi și flori
3.3 Faună
3.3.1 Mamifere
3.3.2 Păsări
3.3.3 Reptile și amfibieni
4 Căi de acces
5 Monumente și atracții turistice
6 Note
7 Legături externe
8 Galerie de imagini
Localizare |
Aria naturală se întinde în extremitatea estică a județului Maramureș (pe teritoriile administrative ale comunelor Moisei și Săcel și al orașului Borșa) și în cea nord-estică a județului Bistrița-Năsăud (pe teritoriile comunelor Maieru, Parva, Rebrișoara, Rodna, Romuli, Șanț și Telciu și pe cel al orașului Sângeorz-Băi)[4].
Descriere |
Importanța acestui parc se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare. A fost organizat în anul 1990 atunci când Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului a emis Ordinul nr. 7 privind constituirea unui număr de 13 parcuri naționale printre care și Parcul Național Rodna. Acest ordin a provocat o oarecare confuzie deoarece se refera doar la suprafețele de fond forestier din parcurile naționale, nu și la suprafețele ce conțin goluri alpine[5].
Pietrosu Mare
Suprafața actuală este cea stabilită în anul 2002 de către Ministerul Apelor și Protecției Mediului. Din suprafața totală de 46.399 ha a PNMR, 3,300 ha au fost declarate Rezervație a Biosferei în anul 1979[6].
Parcul național se suprapune atât sitului de importanță comunitară (SCI)[7] cât și ariei de protecție specială avifaunistică (SPA)[8] - Munții Rodnei.
În Parcul Național Munții Rodnei se află mai multe arii naturale de un deosebit interes științific, geologic, peisagistic, floristic, faunistic și speologic, dintre care: Pietrosu Mare (rezervație naturală inclusă în programul mondial al UNESCO - „Omul și biosfera”[9]), Piatra Rea, Poiana cu narcise de pe Masivul Saca, Peștera din Valea Cobășelului, Ineu - Lala, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Izvorul Bătrâna, Izvoarele Mihăiesei, Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei.
Biodiversitate |
Munții Rodnei prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre.
Habitate |
Habitat natural în Munții Rodnei (Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase)
Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate (Tufărișuri alpine și boreale, Tufărișuri cu specii sub-arctice de Salix, Tufărișuri cu Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium, Pajiști boreale si alpine pe substrat silicios, Fânețe montane, Pajiști calcifile alpine și subalpine, Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase, Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană, Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea), Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin, Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat), Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae și Galeopsietalia ladani), Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii), Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane, Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane, Turbării active, Formațiuni pioniere alpine din Caricion bicoloris-atrofuscae, Peșteri în care accesul publicului este interzis, Mlaștini alcaline, Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase, Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane și Versanți stâncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase) ce adăpostesc o gamă diversă de floră și faună specifică lanțului carpatic al Orientalilor[10].
Floră |
Flora parcului național este constituită din specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii.
Arbori și arbusti |
Conifere cu specii arboricole de: brad (Abies alba), molid (Picea Abies), pin (Pinus), larice (Larix decidua), zâmbru (Pinus cembra), zadă (Larix), tisă (Taxus baccata).
Specii de foioase cu arboret de: gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), castan sălbatic (Aesculus hippocastanum), ulm (Ulmus glabra), arțar (Acer platanoides), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), cireș (Prunus avium), plop tremurător (Populus tremula), arin de munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus glutinosa), salcie albă (Salix alba), salcie căprească (Salix caprea).
Ierburi și flori |
Bulbuci de munte (Trollius europaeus)
La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (unele foarte rare și protejate prin lege, altele endemice pentru această zonă) cu specii de: bujor de munte (Rhododendron kotshyi), floarea de colț (Leontopodium alpinum), angelica (Angelica archangelica), narcisă (Narcissus stellaris), bulbuc de munte (Trollius europaeus), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), ghințură galbenă (Gentiana lutea), laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), brioală (Ligusticum mutellina), talpa ursului (Heracleum palmatum), albăstriță (Centaurea kotschyana), arnică (Arnica montana), floare-de-perină (Anthemis tinctoria ssp. fussii), mirodea (Hesperis nivea), clopoței (Campanula patula ssp. abietina), garofiță de munte (Dianthus tenuifolius), opaițul Munților Rodnei (Lychnis nivalis), iarbă roșioară (Silene acaulis), roua cerului (Drosera rotundifolia), vuietoare (Empetrum nigrum), verzișoară de munte (Sempervivum montanum), sămânța-soarelui (Silene pusilla), foaie-grasă (cu specii de Pinguicula vulgaris și Pinguicula alpina), trifoi de baltă (Menyanthes trifoliata), ranunculus (Ranunculus thora), omag vânăt (Aconitum toxicum), țâța-vacii (Primula elatior ssp. leucophylla), degetăruț (Soldanella hungarica ssp. hungarica), ochiul găinii (Primula minima), laptele-stâncii (Androsace chamaejasme), splină (Chrysosplenium alpinum), paroinic (Orchis ustulata)[11]. În arealul parcului a fost redescoperită după mai bine de 100 de ani o planta rară cunoscută sub denumirea de păiușul lui Porcius (Saussurea porcii - endemism pentru Munții Rodnei), element floristic colectat aici ultima dată în anul 1902 de botanistul Florian Porcius, membru titular al Academiei Române[12].
Faună |
Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii (unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni.
Mamifere |
Animale ocrotite: capră neagră (Rupicapra rupicapra), marmotă (Marmota marmota), ursul carpatin (Ursus arctos)[13], vidra de râu (Lutra lutra)[14], râsul (Lynx lynx), pisică sălbatică (Felis silvestris), jder de copac (Martes martes), jder de piatră (Martes foina), nevăstuică (Mustela nivalis) vulpe roșcată (Vulpes vulpes), căprioară (Capreolud capreolus), cerb (Cervus elaphus), mistreț (Sus scrofa), veveriță (Sciurus vulgaris), șoarecele de Tatra (Microtus tatricus), șoarecele săritor de pădure (Sicista betulina), șoarecele de pământ (Microtus agrestis), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), cârtiță (Talpa europaea), liliacul cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliacul comun (Myotis myotis).
Păsări |
În arealul parcului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice)[15]; printre care: acvila de stâncă (Aquila chrysaetos), minuniță (Aegolius funereus), ieruncă (Tetrastes bonasia), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ploier de munte (Charadrius morinellus), barză neagră (Ciconia nigra), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), muscar (Ficedula parva), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), ciuvică (Glaucidium passerinum), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), viespar (Pernis apivorus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus) și huhurezul mare (Strix uralensis)[16] care viețuiesc alături de acvila mică (Hieratus penatus), ciuful pitic (Otus scops), bufniță (Bubo bubo), cucuveaua (Athene noctua), barză albă (Ciconia ciconia), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), corbul (Corvus corax), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix).
Reptile și amfibieni |
Șopârlă de câmp (Lacerta agilis), gușter (Lacerta viridis), năpârcă (Natrix tessellata), șarpele de alun (Coronella austriaca), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), șopârla de ziduri (Podarcis muralis), șarpele orb (Anguis fragilis), năpârcă (Natrix natrix), vipră (Vipera berus), ivoraș-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[17], tritonul cu creastă (Triturus cristatus), tritonul de munte (Triturus alpestris), tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), brotacul verde de copac (Hyla arborea) sau salamandra de foc (Salamandra salamandra).
Căi de acces |
- Drumului național DN17D pe ruta: Năsăud - Rebrișoara.
Monumente și atracții turistice |
În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Biserica de lemn din Mănăstirea Moisei
Mănăstirea Moisei, complex monahal cu biserică de lemn, biserică de zid, chilii, grădini[18].
Biserica de lemn din Mănăstirea Moisei cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construcție 1672, monument istoric.- Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Săcel, construcție 1909, monument istoric.
Biserica de lemn din Borșa din Jos cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, construcție 1700, monument istoric.- Ansamblul bisericii „Sf.Mare Mucenic Gheorghe” din satul Rodna, construcție secolul al XIII-lea, monument istoric.
- Biserica romano-catolică din secolul al XVIII-lea, satul Rodna.
- Ariile protejate: Parcul Natural Munții Maramureșului, Peștera și izbucul Izvorul Albastru al Izei, Peștera din Dealul Solovan (arie naturală declarată monument natural), Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii, Stâncăriile Sâlhoi - Zâmbroslavele.
- Mori țărănești de apă în satul Săcel.
- Atelierul de lucru și cuptorul olarului Tănase Burnar (fiul renumitului meșter olar Tanase Cocean), ultimul meșter care lucrează ceramică de Săcel[19].
Note |
^ Eunis.eea.europa.eu - Parcul Național Rodna (coordonate); accesat la 01 iulie 2012
^ Protectedplanet.net - Parcul Național Munții Rodnei (geolocalizare); accesat la 01 iulie 2012
^ Unesco.org UNESCO - Biosphere Reserves - Romania; accesat la 10 ianuarie 2014
^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl); accesat la 9 ianuarie 2014
^ Apmmm.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș; accesat la 2 martie 2013
^ cIMeC - Institutul de Memorie Culturală Parcul național Munții Rodnei; accesat la 14 ianuarie 2014
^ Natura2000.mmediu.ro - Sit de importanță comunitară - Munții Rodnei; accesat la 10 ianuarie 2014
^ Natura2000.mmediu.ro - Arie de protecție specială avifaunistică - Munții Rodnei; accesat la 10 ianuarie 2014
^ Unesco.org - Biodphere Reserves - Romania - Pietrosu Mare; accesat la 22 ianuarie 2014
^ Eunis.eea.europa.eu - Munții Rodnei - Sit de importanță comunitară (habitate); accesat la 10 ianuarie 2014
^ Flora sitului de importanță comunitară - Munții Rodnei; accesat la 14 ianuarie 2014
^ Plantă rară redescoperită în Munții Rodnei după mai bine de 100 ani, agerpres.ro.
^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species Ursus arctos; accesat la 10 ianuarie 2014
^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 10 ianuarie 2014
^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 10 ianuarie 2014
^ Eunis.eea - Munții Rodnei - Arie de protecție specială avifaunistică; accesat la 10 ianuarie 2014
^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 10 ianuarie 2014
^ Manastireamoisei.ro - Mănăstirea Moisei, județul Maramureș - Website-ul oficial; accesat la 10 ianuarie 2014
^ Săcel Maramureș - Tănase Burnar - Ceramist - Ceramică dacică; accesat la 10 ianuarie 2013
Surse
http://www.incdt.ro/ Institutul National de Cercetare - Dezvoltare in Turism
Legături externe |
Parcul Național Munții Rodnei, propus să facă parte din patrimoniul mondial pentru natură, 23 decembrie 2010, Cotidianul
"Pușcătura" gonește animalele din rezervație, 9 iulie 2008, Irina Munteanu, Jurnalul Național
Galerie de imagini |
Izvorul albastru al Izei
Vedere de pe Pietrosu Rodnei
Vârfurile Ineu, Ineuţ, Roşu.
Lacul Lala Mare
Lacul Lala Mic
Valea Lala - vedere de pe vârful Ineuţ.
Lacul Iezer
Cascada Cailor
Lipsă de grijă faţă de mediu în Munţii Rodnei
| ||||||||||||||
Categorii:
- Categoria II IUCN
- Munții Rodnei
- Parcuri naționale din România
- Turismul în România
(window.RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.392","walltime":"0.538","ppvisitednodes":{"value":1850,"limit":1000000},"ppgeneratednodes":{"value":0,"limit":1500000},"postexpandincludesize":{"value":35248,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":12453,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":18,"limit":40},"expensivefunctioncount":{"value":2,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":15130,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 378.385 1 -total"," 61.15% 231.378 1 Format:Infocaseta_Arie_protejată"," 58.00% 219.450 1 Format:Infocasetă"," 16.88% 63.884 1 Format:Parc_național"," 16.05% 60.722 1 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 11.08% 41.923 2 Format:Hartă_în_infocasetă"," 10.02% 37.925 1 Format:Infobox_coord"," 9.75% 36.877 1 Format:Location_map"," 7.18% 27.177 1 Format:If_both"," 6.39% 24.178 1 Format:Coord"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.091","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":2323028,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw1257","timestamp":"20190417125708","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});});{"@context":"https://schema.org","@type":"Article","name":"Parcul Nau021bional Munu021bii Rodnei","url":"https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Mun%C8%9Bii_Rodnei","sameAs":"http://www.wikidata.org/entity/Q663484","mainEntity":"http://www.wikidata.org/entity/Q663484","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https://www.wikimedia.org/static/images/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2008-01-25T13:29:41Z","dateModified":"2018-03-09T13:55:33Z","image":"https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/04/Varful_Pietrosul_Rodnei.jpg"}(window.RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgBackendResponseTime":149,"wgHostname":"mw1322"});});
