După boomul înregistrat în perioada 2006-2008, când a crescut de aproape șapte ori, de la șase milioane de euro la 40 de milioane de euro, piața serviciilor de înfrumusețare a înregistrat o scădere de aproape 25%. Acum, proprietarii celor mai mari clinici private se așteaptă ca piața să revină la o valoare similară celei din 2008. Ei își pun speranțele în strategiile care i-au menținut pe linia de plutire: scăderea tarifelor și diversificarea clientelei.

Potrivit chirurgului estetician Mihaela Leventer, dacă în anii 2000 doar fetele între 18 și 30 de ani apelau la serviciile de înfrumusețare, mai ales pentru implanturi de silicoane, în ultimii ani, și persoanele de peste 50 de ani sau cele de sex masculin au devenit amatoare de retușuri.

O clientelă mai redusă, dar care începe să crească, este formată din persoanele din străinătate sau chiar din românii care sunt plecați în afară, dar care vin în România pentru că tarifele sunt cu 30% mai mici decât cele din Europa de Vest. Spre exemplu, în timp ce aici prețul mediu pentru un implant cu silicon este de 2.000 de euro, la clinicile din Paris, prețul mediu este de 3.500 de euro. „Oricât ar fi crescut piața în România, față de cea din Franța era cam 15% în 2008, anul nostru cel mai profitabil“, spune Cristian Nițescu, medic la clinica Lasermed din București. Potrivit acestuia, o clinică în care se realizează doar intervenții estetice poate să fie în top numai dacă are pacienți străini sau dacă reușește să atragă masiv clienti prin reclamă și inovație tehnologică.
Bucureștiul este „Mecca“ frumuseții la bisturiu

Cele mai multe clinici private se regăsesc în Capitală, printre cele mai mari fiind Proestetica, cu venituri de peste un milion de euro pe an, și clinica Dermastyle, cu o cifră de afaceri de jumătate de milion de euro în 2009. Recunoscute la nivel național sunt însă doar câteva clinici din provincie, în care se prestează și chirurgie generală, cum ar fi Brol Medical Center din Timișoara, Medical Service din Bacău sau Topmed din Târgu Mureș.

La ultima, departamentul de chirurgie estetică asigură 10% din totalul clienților care se tratează în clinică. În general, clinicile mixte nu au avut de suferit prea mult în criză, pentru că și-au acoperit deficitele din chirurgia generală. Deși la Topmed se realizează doar 50 de intervenții majore pe an, managerul Adriana Gomotărceanu crede că departamentul „nu va deveni nerentabil, pentru că are nișa lui constantă“. În schimb, o clinică specializată pe operații estetice, cum este Fix Clinique din București, s-a văzut obligată să scadă prețurile masiv, pentru a nu închide afacerea.

„Am scăzut foarte mult costul manoperei pentru a atrage clienți, dar acum îmi este greu să îmi asigur investițiile necesare desfășurării activității“, spune Elena Marincea, chirurgul care a efectuat primele implanturi mamare din România, începând din 1990. Ea a avut totuși un preț mai mare pe care să-l reducă, având în vedere că, în București, tarifele la operații estetice sunt și cu 50% mai mari decât în provincie. Aici, prețurile s-au micșorat pe măsură ce au apărut tot mai multe clinici. „Prețurile la consumabile au tot scăzut odată cu apariția clinicilor, așa că am putut să operăm la niște tarife accesibile“, spune  doctorul Marek Vâlcu, proprietarul clinicii Silhouette, renumit pentru clientele sale din showbiz.

El nu a observat vreo diferență de statut printre amatorii de operații estetice din ultimii ani, astfel încât „cine își permitea operațiile înainte de criză și le permite și acum“. Clinica Dermastyle din București a mers pe același principiu și a lăsat prețurile neschimbate pe timp de criză. „Nu am scăzut prețurile, ci am îmbogățit oferta“, spune Mihaela Leventer, proprietara Dermastyle. Aceasta consideră că piața de estetică a scăzut mult din cauză că este o piață de lux, iar îmbunătățirea estetică nu este acum o prioritate pentru cei mulți.

Nu același lucru a simțit Renert Gad, un om de afaceri israelian, de profesie chirurg plastician, care în ultimii trei ani a investit în jur de 0,5 milioane de euro în propria clinică în București, Exclusive Aesthetics. El crede că situația a fost salvată de un fenomen interesant, numit „The Lipstick Index“, care arată că, pe timp de criză financiară, lumea investește mai mult în frumusețe pentru a se simți mai bine și a ține piept dificultăților. Cu sau fără Lipstick Index, medicul Cristian Nițescu de la clinica Lasermed din București crede că piața a rămas aceeași, doar că acum se împarte la mai mulți. „Aproximativ 30 de specialiști în chirurgie estetică au intrat în afaceri în ultimii doi ani, iar acum sunt vreo 250 în toată țara“. Acesta adaugă că piața nu este foarte constantă: „sunt situații în care ai senzația că au dispărut toți pacienții și altele în care ai senzația că toți te-au ales pe tine“.
Implanturile cu silicon rămân vedetele

Jumătate din totalul operațiilor estetice sunt reprezentate de implanturile cu silicon, urmate de rinoplastii, care reprezintă circa 20%, și de liposucții, care reprezintă 10%. Restul de 20% reprezintă alte operații, cum ar fi blefaroplastii, otoplastii sau intervenții pentru mărirea buzelor. O categorie aparte de intervenții estetice noninvazive foarte cerute sunt injecțiile cu botox, a căror cerere s-a dublat în ultimii doi ani, potrivit lui Marek Vâlcu. Un implant mamar costă în medie, în București, cam 2.000 de euro și este mai scump decât o rinoplastie în medie cu 500 de euro, iar o liposucție costă în jur de 250 de euro pe zonă (abdomenul are patru zone).

Te-ar putea interesa și: