Pagina principală Meniu de navigareActualizațiDonații15 septembrie8 septembrie6 septembrie2...
Pagina principală
AjutorCum mă înregistrezCum modific o paginăCum creez un articolCafeneaAmbasadă / EmbassyDonațiiPortalCăutareIndexCategoriilatinămoarteboli mentaledepresiatulburarea bipolarăschizofreniaalcoolismuldependențadroguristresrelațiile interpersonalearme de focspânzurareaotrăvirea cu pesticideonoareasensul viețiiReligiile avraamiceofensă adusă lui Dumnezeusanctitatea viețiisamurailorseppukuhindusăvăduvakamikazeatentatele sinucigașe cu bombăterorismcele 732 de pagini recomandate24 septembrie26 septembrieÎncepeți de aiciViațăBiologieMicrobiologiePlanteNevertebrateCordatePeștiAmfibieniReptilePăsăriMamifereFilozofie religioasăTeismAteismCreștinismIudaismHinduismBudismIslamCronologieIstorieCivilizațiiPopoare anticeArheologieRăzboiActualitățiGuvernulGeografieEconomieEducațiePoliticăMediu înconjurătorCulturăIstorieRomâniArmatăSport
(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="u003Cdiv class="mw-dismissable-notice"u003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-close"u003E[u003Ca tabindex="0" role="button"u003Eascundeu003C/au003E]u003C/divu003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-body"u003Eu003Cdiv id="localNotice" lang="ro" dir="ltr"u003Eu003Cdiv align="center" class="plainlinks"u003Enu003Cpu003EÎn septembrie, Wikipedia organizează un u003Cbu003Eu003Ca rel="nofollow" class="external text" href="http://wikilovesmonuments.ro/?utm_source=wikiu0026amp;utm_medium=sitenoticeu0026amp;utm_campaign=2019"u003Econcurs de fotografieu003C/au003Eu003C/bu003E liberă având ca temă u003Ca href="/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_Rom%C3%A2nia" title="Lista monumentelor istorice din România"u003Emonumentele istorice din Româniau003C/au003E. Toți vizitatorii sunt invitați să u003Ca rel="nofollow" class="external text" href="http://wikilovesmonuments.ro/participare/?utm_source=wikiu0026amp;utm_medium=sitenoticeu0026amp;utm_campaign=2019"u003Eparticipeu003C/au003E!nu003C/pu003Enu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003E";}}());
Pagina principală
Jump to navigation
Jump to search
|
|
|
|
Categorie:
- Pagina principală
(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.432","walltime":"0.617","ppvisitednodes":{"value":430,"limit":1000000},"ppgeneratednodes":{"value":0,"limit":1500000},"postexpandincludesize":{"value":30411,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":863,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":7,"limit":40},"expensivefunctioncount":{"value":34,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":0,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 479.287 1 -total"," 3.69% 17.677 1 Format:Aniversările_zilei"," 3.17% 15.200 1 Format:Aniversările_zilei/25_septembrie"," 2.37% 11.337 1 Format:Aniversările_zilei/core"," 1.58% 7.559 1 Format:Proiecteinrudite"," 0.94% 4.491 1 Format:Știați_că"," 0.70% 3.375 9 Format:Click"," 0.70% 3.374 1 Pagina_principală/Categorii"," 0.68% 3.238 1 Format:Comunitate"," 0.64% 3.081 1 Format:Actualități"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.298","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":22342789,"limit":52428800},"limitreport-logs":"156936009nBefore Refs = "{{Infobox disease\n| Name = Suicid\n| Image = Edouard Manet 059.jpg| Caption = ''[[Le Suicidé|Sinucigașul]]'', tablou de [[Édouard Manet]] 1877–1881\n| ICD10 = {{ICD10|X|60||x|60}}–{{ICD10|X|84||x|60}}\n|ICD9 = {{ICD9|E950}}\n|MedlinePlus = 001554\n| eMedicineSubj = article\n| eMedicineTopic = 288598\n| MeshName = Suicide\n| MeshNumber = F01.145.126.980.875\n}}\n'''Sinuciderea''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din [[disperare]], a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri.u003Cref name=Hawton2009u003E{{cite journal |author=Hawton K, van Heeringen K |title=Suicide|journal=Lancet |volume=373 |issue=9672 |pages=1372–81 |year=2009 |month=April |pmid=19376453 |doi= 10.1016/S0140-6736(09)60372-X}}u003C/refu003E Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca [[probleme financiare|problemele financiare]] sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\n[[Fișier:Suicides Romania.svg|thumb|Rata sinuciderilor din România (2011)]]\n[[Fișier:Japanesesuicide.jpg|thumb|right|Doi soldaţi japonezi care s-au sinucis prin împuşcare, pentru a nu fi luaţi prizonieri de americani, Tarawa, Insulele Gilbert din Pacific, 1943.]]\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial.u003Cref name=Hawton2009/u003Eu003Cref name=Var2012/u003E Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile.u003Crefu003E{{cite book|last=Meier|first=Marshall B. Clinard, Robert F.|title=Sociology of deviant behavior|year=2008|publisher=Wadsworth Cengage Learning|location=Belmont, CA|isbn=978-0-495-81167-1|page=169|url=http://books.google.co.uk/books?id=VB3OezIoI44Cu0026pg=PA169|edition=14th ed.}}u003C/refu003E În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de [[tentative de suicid eșuate|tentative de suicid non-fatale]].u003Crefu003E{{cite journal|author=Bertolote JM, Fleischmann A |title=Suicide and psychiatric diagnosis: a worldwide perspective |journal=World Psychiatry|volume=1 |issue=3 |pages=181–5 |year=2002 |month=October |pmid=16946849 |pmc=1489848 }}u003C/refu003E Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. [[Sati (practica)|Sati]], practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se [[autosacrificiu|auto-incendieze]] pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.u003Crefu003E{{cite web|url=http://www.bbc.co.uk/worldservice/learningenglish/news/words/general/020807_witn.shtml|title=Indian woman commits sati suicide |publisher=Bbc.co.uk |date=2002-08-07 |accessdate=2010-08-26}}u003C/refu003E\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin [[auto-incendiere]] a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]].u003Crefu003E{{cite journal|last=Aggarwal|first=N|title=Rethinking suicide bombing. |journal=Crisis|year=2009|volume=30|issue=2|pages=94–7 |pmid=19525169 |doi=10.1027/0227-5910.30.2.94}}u003C/refu003E"nBefore templates = "{{Infobox disease\n| Name = Suicid\n| Image = Edouard Manet 059.jpg| Caption = ''[[Le Suicidé|Sinucigașul]]'', tablou de [[Édouard Manet]] 1877–1881\n| ICD10 = {{ICD10|X|60||x|60}}–{{ICD10|X|84||x|60}}\n|ICD9 = {{ICD9|E950}}\n|MedlinePlus = 001554\n| eMedicineSubj = article\n| eMedicineTopic = 288598\n| MeshName = Suicide\n| MeshNumber = F01.145.126.980.875\n}}\n'''Sinuciderea''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din [[disperare]], a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri. Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca [[probleme financiare|problemele financiare]] sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\n[[Fișier:Suicides Romania.svg|thumb|Rata sinuciderilor din România (2011)]]\n[[Fișier:Japanesesuicide.jpg|thumb|right|Doi soldaţi japonezi care s-au sinucis prin împuşcare, pentru a nu fi luaţi prizonieri de americani, Tarawa, Insulele Gilbert din Pacific, 1943.]]\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de [[tentative de suicid eșuate|tentative de suicid non-fatale]]. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. [[Sati (practica)|Sati]], practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se [[autosacrificiu|auto-incendieze]] pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin [[auto-incendiere]] a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]]."nBefore images = "{{Infobox disease\n| Name = Suicid\n| Image = Edouard Manet 059.jpg| Caption = ''[[Le Suicidé|Sinucigașul]]'', tablou de [[Édouard Manet]] 1877–1881\n| ICD10 = {{ICD10|X|60||x|60}}–{{ICD10|X|84||x|60}}\n|ICD9 = {{ICD9|E950}}\n|MedlinePlus = 001554\n| eMedicineSubj = article\n| eMedicineTopic = 288598\n| MeshName = Suicide\n| MeshNumber = F01.145.126.980.875\n}}\n'''Sinuciderea''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din [[disperare]], a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri. Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca [[probleme financiare|problemele financiare]] sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\n[[Fișier:Suicides Romania.svg|thumb|Rata sinuciderilor din România (2011)]]\n[[Fișier:Japanesesuicide.jpg|thumb|right|Doi soldaţi japonezi care s-au sinucis prin împuşcare, pentru a nu fi luaţi prizonieri de americani, Tarawa, Insulele Gilbert din Pacific, 1943.]]\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de [[tentative de suicid eșuate|tentative de suicid non-fatale]]. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. [[Sati (practica)|Sati]], practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se [[autosacrificiu|auto-incendieze]] pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin [[auto-incendiere]] a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]]."nbefore removeInfobox = "{{Infobox disease\n| Name = Suicid\n| Image = Edouard Manet 059.jpg| Caption = ''[[Le Suicidé|Sinucigașul]]'', tablou de [[Édouard Manet]] 1877–1881\n| ICD10 = {{ICD10|X|60||x|60}}–{{ICD10|X|84||x|60}}\n|ICD9 = {{ICD9|E950}}\n|MedlinePlus = 001554\n| eMedicineSubj = article\n| eMedicineTopic = 288598\n| MeshName = Suicide\n| MeshNumber = F01.145.126.980.875\n}}\n'''Sinuciderea''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din [[disperare]], a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri. Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca [[probleme financiare|problemele financiare]] sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de [[tentative de suicid eșuate|tentative de suicid non-fatale]]. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. [[Sati (practica)|Sati]], practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se [[autosacrificiu|auto-incendieze]] pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin [[auto-incendiere]] a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]]."nafter removeInfobox = "'''Sinuciderea''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din [[disperare]], a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri. Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca [[probleme financiare|problemele financiare]] sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de [[tentative de suicid eșuate|tentative de suicid non-fatale]]. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. [[Sati (practica)|Sati]], practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se [[autosacrificiu|auto-incendieze]] pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin [[auto-incendiere]] a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]]."nAfter Files = "'''Sinuciderea''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din [[disperare]], a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri. Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca [[probleme financiare|problemele financiare]] sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de [[tentative de suicid eșuate|tentative de suicid non-fatale]]. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. [[Sati (practica)|Sati]], practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se [[autosacrificiu|auto-incendieze]] pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin [[auto-incendiere]] a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]]."nBefore backlink = "'''Sinuciderea''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din disperare, a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri. Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca problemele financiare sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de tentative de suicid non-fatale. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. Sati, practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se auto-incendieze pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin auto-incendiere a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]]."nAfter backlink = "'''Sinuciderea''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din disperare, a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri. Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca problemele financiare sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de tentative de suicid non-fatale. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. Sati, practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se auto-incendieze pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin auto-incendiere a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]]."nPreprocessed = "__NOEDITSECTION__u003Cdiv style=\"float:right; margin:0em 0em 0.1em 1em\"u003E[[Fișier:Edouard Manet - Le Suicidé.jpg|border|150px|sinucidere]]u003C/divu003E\n\n'''[[Sinucidere|Sinuciderea]]''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din disperare, a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri. Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca problemele financiare sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de tentative de suicid non-fatale. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. Sati, practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se auto-incendieze pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin auto-incendiere a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]]."nFinal version = "__NOEDITSECTION__u003Cdiv style=\"float:right; margin:0em 0em 0.1em 1em\"u003E[[Fișier:Edouard Manet - Le Suicidé.jpg|border|150px|sinucidere]]u003C/divu003E\n\n'''[[Sinucidere|Sinuciderea]]''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din disperare, a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri. Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca problemele financiare sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de tentative de suicid non-fatale. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. Sati, practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se auto-incendieze pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin auto-incendiere a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]]."na1 = "Edward Teller"na2 = "Iustin Handrea"na3 = "Discografia Ciarei"n"},"cachereport":{"origin":"mw1266","timestamp":"20190924212136","ttl":3600,"transientcontent":true}}});});{"@context":"https://schema.org","@type":"Article","name":"Pagina principalu0103","url":"https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83","sameAs":"http://www.wikidata.org/entity/Q5296","mainEntity":"http://www.wikidata.org/entity/Q5296","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https://www.wikimedia.org/static/images/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2003-07-12T09:06:42Z","dateModified":"2019-07-10T05:54:55Z","image":"https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/44/Jelly_cc11.jpg","headline":"Pagina principalu0103 a unui proiect Wikimedia"}(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgBackendResponseTime":128,"wgHostname":"mw1269"});});