Skip to main content

Pagina principală Meniu de navigareActualizațiDonații15 septembrie8 septembrie6 septembrie2...


Pagina principală


Vizitează-ne pe FacebookTK email icon.svgAjutorCum mă înregistrezCum modific o paginăCum creez un articolCafeneaAmbasadă / EmbassyDonațiiPortalCăutareIndexCategoriilatinămoarteboli mentaledepresiatulburarea bipolarăschizofreniaalcoolismuldependențadroguristresrelațiile interpersonalearme de focspânzurareaotrăvirea cu pesticideonoareasensul viețiiReligiile avraamiceofensă adusă lui Dumnezeusanctitatea viețiisamurailorseppukuhindusăvăduvakamikazeatentatele sinucigașe cu bombăterorismcele 732 de pagini recomandate24 septembrie26 septembrieÎncepeți de aiciViațăBiologieMicrobiologiePlanteNevertebrateCordatePeștiAmfibieniReptilePăsăriMamifereFilozofie religioasăTeismAteismCreștinismIudaismHinduismBudismIslamCronologieIstorieCivilizațiiPopoare anticeArheologieRăzboiActualitățiGuvernulGeografieEconomieEducațiePoliticăMediu înconjurătorCulturăIstorieRomâniArmatăSport










(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="u003Cdiv class="mw-dismissable-notice"u003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-close"u003E[u003Ca tabindex="0" role="button"u003Eascundeu003C/au003E]u003C/divu003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-body"u003Eu003Cdiv id="localNotice" lang="ro" dir="ltr"u003Eu003Cdiv align="center" class="plainlinks"u003Enu003Cpu003EÎn septembrie, Wikipedia organizează un u003Cbu003Eu003Ca rel="nofollow" class="external text" href="http://wikilovesmonuments.ro/?utm_source=wikiu0026amp;utm_medium=sitenoticeu0026amp;utm_campaign=2019"u003Econcurs de fotografieu003C/au003Eu003C/bu003E liberă având ca temă u003Ca href="/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_Rom%C3%A2nia" title="Lista monumentelor istorice din România"u003Emonumentele istorice din Româniau003C/au003E. Toți vizitatorii sunt invitați să u003Ca rel="nofollow" class="external text" href="http://wikilovesmonuments.ro/participare/?utm_source=wikiu0026amp;utm_medium=sitenoticeu0026amp;utm_campaign=2019"u003Eparticipeu003C/au003E!nu003C/pu003Enu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003E";}}());




Pagina principală




De la Wikipedia, enciclopedia liberă






Jump to navigation
Jump to search














Articole de calitate

Conținut recomandat


sinucidere

Sinuciderea sau suicidul (în latină suicidium, de la sui caedere, „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria moarte.


Suicidul este de cele mai multe ori comis din disperare, a cărei cauză este adesea atribuită unei boli mentale cum ar fi depresia, tulburarea bipolară, schizofrenia, alcoolismul sau dependența de droguri. Adesea joacă un rol și factorii de stres ca problemele financiare sau problemele ivite în relațiile interpersonale. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la arme de foc, tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.


Metoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: spânzurarea, otrăvirea cu pesticide și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20 de milioane de tentative de suicid non-fatale. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.


Părerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, onoarea și sensul vieții. Religiile avraamice consideră în mod tradițional sinuciderea drept o ofensă adusă lui Dumnezeu ca urmare a credinței în sanctitatea vieții. În timpul erei samurailor în Japonia, seppuku era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. Sati, practica funerară hindusă, ilegală în prezent, presupunea ca văduva să se auto-incendieze pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.


Deși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin auto-incendiere a fost utilizată ca modalitate de protest, iar kamikaze și atentatele sinucigașe cu bombă au fost utilizate drept tactici militare și de terorism.


continuare...


Alte sugestii dintre cele 732 de pagini recomandate:



  • Edward Teller

  • Iustin Handrea

  • Discografia Ciarei




Știați că?

Știați că?



Jelly cc11.jpg


  • ... meduza (foto) nu are creier, inimă și urechi?

  • ... Soarele este o pitică galbenă cu spectrul G2V?

  • ... denumirea companiei LEGO provine din cuvintele daneze „leg godt”, care înseamnă „joacă bine”?

  • ... numele lunii august provine de la primul împărat roman, Octavianus Augustus?

  • ... gimnofionii sunt amfibieni lipsiți de membre și de ureche mijlocie, care fac parte din ordinul Gymnophiona?

  • ... specia de molii Neopalpa donaldtrumpi a fost denumită astfel datorită solzilor alb-gălbui de pe cap, care amintesc de părul președintelui american Donald Trump?

  • ... Stan Lee, creatorul personajului Omul Păianjen, provenea din evrei emigrați din România?

  • ... cea mai mare exploatare vizitabilă a sării din Europa este Salina Slănic?













Știri

Știri



  • 15 septembrie Echipa națională de baschet masculin a Spaniei a câștigat pentru a doua oară titlul mondial după ce a învins în finală Argentina cu 95-75.


  • 8 septembrie Echipa națională de tenis de masă feminin a României a câștigat pentru a cincea oară titlul european.


  • 6 septembrie Robert Mugabe, fostul președinte al republicii Zimbabwe, a murit la vârsta de 95 de ani.


  • 2 septembrie Uraganul Dorian, uragan de categoria a 5-a pe scara Saffir-Simpson, a făcut cel puțin 20 de morți în Bahamas.


  • 16 iulie Creștin-democrata Ursula von der Leyen a fost aleasă în funcția de președinte al Comisiei Europene.





Ziua de astăzi în istorie

Ziua de astăzi în istorie


25 septembrie:
Bătălia de la Nicopole



  • 1066 — Harold Godwinson l-a învins pe Harald al III-lea al Norvegiei în bătălia de la Stamford Bridge, punând capăt invaziei vikinge a Angliei.


  • 1396 — Armatele otomane ale lui Baiazid I au învins o alianță creștină condusă de Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei și Sfânt Împărat Roman în bătălia de la Nicopole (în imagine).


  • 1976 — În casa lui Larry Mullen, Jr. din Dublin, s-a înființat formația de muzică rock U2.


  • Nașteri: William Faulkner (1897) – Maria Tănase (1913) – Michael Douglas (1944)


  • Decese: Johann Strauss (tatăl) (1849) – Paul Ehrenfest (1933) – Erich Maria Remarque (1970)


Alte aniversări: 24 septembrie – 25 septembrie – 26 septembrie



Comunitate

Comunitate


Sunteți pentru prima dată la Wikipedia? Începeți de aici.



  • Răsfoiți articolele de calitate și faceți propuneri pentru noi astfel de articole.

  • Consultați politica oficială și eticheta Wikipediei.

  • Apreciați Wikipedia pe Facebook sau promovați-ne pe site-ul dumneavoastră.

  • Există peste 13.800 de localități în România și 1.500 în Republica Moldova. Noi avem câte un articol pentru fiecare dintre ele. Vă invităm să scrieți despre localitatea dumneavoastră preferată.













Wikipedia Română în subiecte



















Științe exacte și matematică

Științe aplicate · Fizică · Chimie · Astronomie · Oameni de știință · Geometrie · Algebră · Matematicieni



Inginerie și tehnologie

Transport · Mașini · Inginerie · Telecomunicații · Informatică și Electronică · Nanotehnologie · Agricultură · Spațiu · Tehnologie militară



Sănătate și medicină

Corpul uman · Boli · Psihologie · Nutriție · Genetică · Tratamente · Urgențe medicale


Biologie

Viață · Biologie · Microbiologie · Plante · Nevertebrate · Cordate · Pești · Amfibieni · Reptile · Păsări · Mamifere











Pământ și geografie

Geologie · Ecologie · Țări · Hărți · Orașe · Mări și oceane · Dealuri · Râuri · Insule · Vreme și climă · Expediții



Societate și științe sociale

Societate · Cultură · Sociologie · Antropologie · Politologie · Guvern · Drept · Politică · Justiție · Educație · Armată



Afaceri și economie

Economie · Industrie · Afaceri · Bănci



Religie și filozofie

Filozofie religioasă · Teism · Ateism · Creștinism · Iudaism · Hinduism · Budism · Islam











Limbi și literatură

Lingvistică · Familii de limbi · Limbi antice · Limbi dispărute · Gramatică · Scriere · Poezie · Romane · Literatură fantastică · Literatură română


Artă

Arhitectură · Sculptură · Muzică · Dans · Pictură · Fotografie · Film



Sport și divertisment

Competiții sportive · Fotbal · Tenis · Baschet · Handbal · Divertisment


Istorie

Cronologie · Istorie · Civilizații · Popoare antice · Arheologie · Război · Actualități











Femei și feminism

Femei după ocupație · Violența împotriva femeilor · Femei în știință · Filozofi · Scriitoare · Romanciere · Laureate ale Premiului Nobel


Biografie

Scriitori · Oameni de știință · Matematicieni · Cântăreți · Actori · Politicieni · Sportivi


Europa

Uniunea Europeană · Țări · Geografie · Politică · Educație · Economie · Istorie · Mediu înconjurător · Limbi · Cultură · Societate · Europeni · Demografie · Sport


România

Guvernul · Geografie · Economie · Educație · Politică · Mediu înconjurător · Cultură · Istorie · Români · Armată · Sport





Alte proiecte



Wikipedia este administrată de organizația voluntară Fundația Wikimedia, care coordonează și alte proiecte cu conținut liber și gratuit:



























   

wikt:


Wikționar
Dicționar liber


   

n:


Wikiștiri
Sursă de știri


   

q:


Wikicitat
Citate și proverbe


   

b:


Wikimanuale
Manuale și ghiduri libere


   

Wikispecies:Pagina principală


Wikispecii
Director de specii


   

s:Pagina principală


Wikisursă
Bibliotecă liberă


   

voy:


Wikivoyage
Ghiduri de călătorie libere


   

commons:Pagina principală


Commons
Resurse media partajate


   

m:Pagina principală


Meta-Wiki
Coordonarea tuturor proiectelor














Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pagina_principală&oldid=12964142













Meniu de navigare



























(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.432","walltime":"0.617","ppvisitednodes":{"value":430,"limit":1000000},"ppgeneratednodes":{"value":0,"limit":1500000},"postexpandincludesize":{"value":30411,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":863,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":7,"limit":40},"expensivefunctioncount":{"value":34,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":0,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 479.287 1 -total"," 3.69% 17.677 1 Format:Aniversările_zilei"," 3.17% 15.200 1 Format:Aniversările_zilei/25_septembrie"," 2.37% 11.337 1 Format:Aniversările_zilei/core"," 1.58% 7.559 1 Format:Proiecteinrudite"," 0.94% 4.491 1 Format:Știați_că"," 0.70% 3.375 9 Format:Click"," 0.70% 3.374 1 Pagina_principală/Categorii"," 0.68% 3.238 1 Format:Comunitate"," 0.64% 3.081 1 Format:Actualități"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.298","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":22342789,"limit":52428800},"limitreport-logs":"156936009nBefore Refs = "{{Infobox disease\n| Name = Suicid\n| Image = Edouard Manet 059.jpg| Caption = ''[[Le Suicidé|Sinucigașul]]'', tablou de [[Édouard Manet]] 1877–1881\n| ICD10 = {{ICD10|X|60||x|60}}–{{ICD10|X|84||x|60}}\n|ICD9 = {{ICD9|E950}}\n|MedlinePlus = 001554\n| eMedicineSubj = article\n| eMedicineTopic = 288598\n| MeshName = Suicide\n| MeshNumber = F01.145.126.980.875\n}}\n'''Sinuciderea''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din [[disperare]], a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri.u003Cref name=Hawton2009u003E{{cite journal |author=Hawton K, van Heeringen K |title=Suicide|journal=Lancet |volume=373 |issue=9672 |pages=1372–81 |year=2009 |month=April |pmid=19376453 |doi= 10.1016/S0140-6736(09)60372-X}}u003C/refu003E Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca [[probleme financiare|problemele financiare]] sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\n[[Fișier:Suicides Romania.svg|thumb|Rata sinuciderilor din România (2011)]]\n[[Fișier:Japanesesuicide.jpg|thumb|right|Doi soldaţi japonezi care s-au sinucis prin împuşcare, pentru a nu fi luaţi prizonieri de americani, Tarawa, Insulele Gilbert din Pacific, 1943.]]\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial.u003Cref name=Hawton2009/u003Eu003Cref name=Var2012/u003E Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile.u003Crefu003E{{cite book|last=Meier|first=Marshall B. Clinard, Robert F.|title=Sociology of deviant behavior|year=2008|publisher=Wadsworth Cengage Learning|location=Belmont, CA|isbn=978-0-495-81167-1|page=169|url=http://books.google.co.uk/books?id=VB3OezIoI44Cu0026pg=PA169|edition=14th ed.}}u003C/refu003E În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de [[tentative de suicid eșuate|tentative de suicid non-fatale]].u003Crefu003E{{cite journal|author=Bertolote JM, Fleischmann A |title=Suicide and psychiatric diagnosis: a worldwide perspective |journal=World Psychiatry|volume=1 |issue=3 |pages=181–5 |year=2002 |month=October |pmid=16946849 |pmc=1489848 }}u003C/refu003E Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. [[Sati (practica)|Sati]], practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se [[autosacrificiu|auto-incendieze]] pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.u003Crefu003E{{cite web|url=http://www.bbc.co.uk/worldservice/learningenglish/news/words/general/020807_witn.shtml|title=Indian woman commits sati suicide |publisher=Bbc.co.uk |date=2002-08-07 |accessdate=2010-08-26}}u003C/refu003E\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin [[auto-incendiere]] a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]].u003Crefu003E{{cite journal|last=Aggarwal|first=N|title=Rethinking suicide bombing. |journal=Crisis|year=2009|volume=30|issue=2|pages=94–7 |pmid=19525169 |doi=10.1027/0227-5910.30.2.94}}u003C/refu003E"nBefore templates = "{{Infobox disease\n| Name = Suicid\n| Image = Edouard Manet 059.jpg| Caption = ''[[Le Suicidé|Sinucigașul]]'', tablou de [[Édouard Manet]] 1877–1881\n| ICD10 = {{ICD10|X|60||x|60}}–{{ICD10|X|84||x|60}}\n|ICD9 = {{ICD9|E950}}\n|MedlinePlus = 001554\n| eMedicineSubj = article\n| eMedicineTopic = 288598\n| MeshName = Suicide\n| MeshNumber = F01.145.126.980.875\n}}\n'''Sinuciderea''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din [[disperare]], a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri. Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca [[probleme financiare|problemele financiare]] sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\n[[Fișier:Suicides Romania.svg|thumb|Rata sinuciderilor din România (2011)]]\n[[Fișier:Japanesesuicide.jpg|thumb|right|Doi soldaţi japonezi care s-au sinucis prin împuşcare, pentru a nu fi luaţi prizonieri de americani, Tarawa, Insulele Gilbert din Pacific, 1943.]]\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de [[tentative de suicid eșuate|tentative de suicid non-fatale]]. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. [[Sati (practica)|Sati]], practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se [[autosacrificiu|auto-incendieze]] pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin [[auto-incendiere]] a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]]."nBefore images = "{{Infobox disease\n| Name = Suicid\n| Image = Edouard Manet 059.jpg| Caption = ''[[Le Suicidé|Sinucigașul]]'', tablou de [[Édouard Manet]] 1877–1881\n| ICD10 = {{ICD10|X|60||x|60}}–{{ICD10|X|84||x|60}}\n|ICD9 = {{ICD9|E950}}\n|MedlinePlus = 001554\n| eMedicineSubj = article\n| eMedicineTopic = 288598\n| MeshName = Suicide\n| MeshNumber = F01.145.126.980.875\n}}\n'''Sinuciderea''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din [[disperare]], a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri. Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca [[probleme financiare|problemele financiare]] sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\n[[Fișier:Suicides Romania.svg|thumb|Rata sinuciderilor din România (2011)]]\n[[Fișier:Japanesesuicide.jpg|thumb|right|Doi soldaţi japonezi care s-au sinucis prin împuşcare, pentru a nu fi luaţi prizonieri de americani, Tarawa, Insulele Gilbert din Pacific, 1943.]]\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de [[tentative de suicid eșuate|tentative de suicid non-fatale]]. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. [[Sati (practica)|Sati]], practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se [[autosacrificiu|auto-incendieze]] pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin [[auto-incendiere]] a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]]."nbefore removeInfobox = "{{Infobox disease\n| Name = Suicid\n| Image = Edouard Manet 059.jpg| Caption = ''[[Le Suicidé|Sinucigașul]]'', tablou de [[Édouard Manet]] 1877–1881\n| ICD10 = {{ICD10|X|60||x|60}}–{{ICD10|X|84||x|60}}\n|ICD9 = {{ICD9|E950}}\n|MedlinePlus = 001554\n| eMedicineSubj = article\n| eMedicineTopic = 288598\n| MeshName = Suicide\n| MeshNumber = F01.145.126.980.875\n}}\n'''Sinuciderea''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din [[disperare]], a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri. Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca [[probleme financiare|problemele financiare]] sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de [[tentative de suicid eșuate|tentative de suicid non-fatale]]. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. [[Sati (practica)|Sati]], practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se [[autosacrificiu|auto-incendieze]] pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin [[auto-incendiere]] a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]]."nafter removeInfobox = "'''Sinuciderea''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din [[disperare]], a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri. Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca [[probleme financiare|problemele financiare]] sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de [[tentative de suicid eșuate|tentative de suicid non-fatale]]. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. [[Sati (practica)|Sati]], practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se [[autosacrificiu|auto-incendieze]] pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin [[auto-incendiere]] a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]]."nAfter Files = "'''Sinuciderea''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din [[disperare]], a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri. Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca [[probleme financiare|problemele financiare]] sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de [[tentative de suicid eșuate|tentative de suicid non-fatale]]. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. [[Sati (practica)|Sati]], practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se [[autosacrificiu|auto-incendieze]] pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin [[auto-incendiere]] a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]]."nBefore backlink = "'''Sinuciderea''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din disperare, a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri. Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca problemele financiare sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de tentative de suicid non-fatale. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. Sati, practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se auto-incendieze pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin auto-incendiere a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]]."nAfter backlink = "'''Sinuciderea''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din disperare, a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri. Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca problemele financiare sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de tentative de suicid non-fatale. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. Sati, practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se auto-incendieze pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin auto-incendiere a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]]."nPreprocessed = "__NOEDITSECTION__u003Cdiv style=\"float:right; margin:0em 0em 0.1em 1em\"u003E[[Fișier:Edouard Manet - Le Suicidé.jpg|border|150px|sinucidere]]u003C/divu003E\n\n'''[[Sinucidere|Sinuciderea]]''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din disperare, a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri. Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca problemele financiare sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de tentative de suicid non-fatale. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. Sati, practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se auto-incendieze pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin auto-incendiere a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]]."nFinal version = "__NOEDITSECTION__u003Cdiv style=\"float:right; margin:0em 0em 0.1em 1em\"u003E[[Fișier:Edouard Manet - Le Suicidé.jpg|border|150px|sinucidere]]u003C/divu003E\n\n'''[[Sinucidere|Sinuciderea]]''' sau '''suicidul''' (în [[latină]] ''suicidium'', de la ''sui caedere'', „a se omorî”) reprezintă acțiunea unei persoane de a-și cauza propria [[moarte]].\n\nSuicidul este de cele mai multe ori comis din disperare, a cărei cauză este adesea atribuită unei [[Boală psihică|boli mentale]] cum ar fi [[depresie|depresia]], [[Tulburare bipolară|tulburarea bipolară]], [[schizofrenie|schizofrenia]], [[alcoolism]]ul sau [[Dependență|dependența]] de [[drog]]uri. Adesea joacă un rol și factorii de [[stres]] ca problemele financiare sau problemele ivite în [[relații interpersonale|relațiile interpersonale]]. Printre eforturile de prevenire a sinuciderii se numără și restricționarea accesului la [[Armă de foc|arme de foc]], tratarea afecțiunilor mentale și abuzului de droguri și îmbunătățirea dezvoltării economice.\n\nMetoda utilizată cel mai des pentru sinucidere variază în funcție de țară și este parțial legată de disponibilitate. Metodele cele mai comune includ: [[spânzurare]]a, [[otrăvire|otrăvirea cu pesticide]] și împușcarea. Anual se sinucid între 800.000 și un milion de oameni, aceasta fiind a zecea cauză a mortalității la nivel mondial. Procentajul este mai mare la bărbați decât la femei, bărbații prezentând o probabilitate de sinucidere de trei până la patru ori mai mare în comparație cu femeile. În fiecare an au loc între 10 și 20u0026nbsp;de milioane de tentative de suicid non-fatale. Tentativele sunt mai des întâlnite la tineri și femei.\n\nPărerile privind sinuciderea au fost influențate de teme fundamentale ale existenței, cum ar fi religia, [[onoare]]a și [[sensul vieții]]. [[Religii avraamice|Religiile avraamice]] consideră în mod tradițional sinuciderea drept o [[păcat|ofensă adusă lui Dumnezeu]] ca urmare a credinței în [[sfințenie|sanctitatea vieții]]. În timpul erei [[samurai]]lor în Japonia, [[seppuku]] era considerat drept o modalitate de ispășire în caz de eșec sau o formă de protest. Sati, practica funerară [[hindusă]], ilegală în prezent, presupunea ca [[Văduvă|văduva]] să se auto-incendieze pe rugul funerar al soțului său, de bună voie sau sub presiunea familiei și societății.\n\nDeși în trecut sinuciderea și tentativa de suicid erau pasibile de pedeapsă din punct de vedere legal, acest lucru nu mai este valabil în majoritatea statelor occidentale. Rămân însă infracțiuni penale în majoritatea țărilor islamice. În secolele al XX-lea și al XXI-lea sinuciderea prin auto-incendiere a fost utilizată ca modalitate de protest, iar [[kamikaze]] și [[atentat|atentatele sinucigașe cu bombă]] au fost utilizate drept tactici militare și de [[terorism]]."na1 = "Edward Teller"na2 = "Iustin Handrea"na3 = "Discografia Ciarei"n"},"cachereport":{"origin":"mw1266","timestamp":"20190924212136","ttl":3600,"transientcontent":true}}});});{"@context":"https://schema.org","@type":"Article","name":"Pagina principalu0103","url":"https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83","sameAs":"http://www.wikidata.org/entity/Q5296","mainEntity":"http://www.wikidata.org/entity/Q5296","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https://www.wikimedia.org/static/images/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2003-07-12T09:06:42Z","dateModified":"2019-07-10T05:54:55Z","image":"https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/44/Jelly_cc11.jpg","headline":"Pagina principalu0103 a unui proiect Wikimedia"}(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgBackendResponseTime":128,"wgHostname":"mw1269"});});

Popular posts from this blog

Taj Mahal Inhaltsverzeichnis Aufbau | Geschichte | 350-Jahr-Feier | Heutige Bedeutung | Siehe auch |...

Baia Sprie Cuprins Etimologie | Istorie | Demografie | Politică și administrație | Arii naturale...

Nicolae Petrescu-Găină Cuprins Biografie | Opera | In memoriam | Varia | Controverse, incertitudini...