Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.

Samoilă Mârza
Date personale
Născut	18 septembrie 1886 Galtiu, Sântimbru, Alba, Austro-Ungaria
Decedat	19 decembrie 1967 (81 de ani) Alba Iulia, România
Cetățenie	România
Ocupație	fotograf fotograf de război[*]
Modifică date / text

Samoilă Mârza (n. 18 septembrie 1886, Galtiu, comitatul Alba de Jos, Regatul Ungariei - 19 decembrie 1967, Alba Iulia, Regiunea Hunedoara, Republica Socialistă România) a fost un fotograf român, cunoscut mai ales pentru realizarea singurelor clișee fotografice care surprind Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Biografie |

Mârza s-a născut într-o familie de țărani români din Galtiu, comuna Sântimbru, Alba. Mama sa, Ana, a murit de tânără, lăsând în urmă patru copii. Tatăl, Ștefan, s-a recăsătorit ulterior cu o femeie din același sat, Raveca, cu care a mai avut 6 copii.

Samoilă Mârza a urmat cele șase clase primare la școala poporală confesională română unită (greco-catolică) din Galtiu, apoi a urmat liceul la Alba Iulia. Ulterior absolvirii liceului, între 1909 și 1911, a fost trimis de către părinți în ucenicie la fotograful sibian Iainek, unde a învațat meseria de fotograf.

După începerea Primului Război Mondial, în 1914, Mârza a fost recrutat în armata austro-ungară și trimis pe front în Galiția. În cadrul luptelor a ajuns până la Riga. În 1916, o dată cu intrarea României în război, a fost trimis pe frontul din Italia, unde a fost încadrat în serviciul topografic și fotografic al armatei.

La terminarea războiului, Samoilă Mârza era la Trieste, de unde avea să plece la Viena în urma acțiunii de retragere a militarilor români organizată de Consiliul Național Român Central. Ajuns acolo la 6 noiembrie 1918, a reușit să execute trei clișee fotografice care surprind sfințirea primului steag tricolor al Consiliului Național Român Militar (14 noiembrie 1918), în prezența generalului Boeriu, a lui Iuliu Maniu și a celorlalți militari.

Urmând ruta Viena - Zagreb - Belgrad - Timișoara, Mârza a reușit să ajungă acasă cu patru zile înainte de desfășurarea Marii Adunări Naționale. De acolo a plecat în dimineața zilei de 1 decembrie către Alba Iulia, nu înainte însă de a executa trei fotografii cu consătenii săi. A ajuns la Alba Iulia împreună cu sătenii în jurul orei 11, pe o vreme mohorâtă, cărând aparatul cu burduf, trepiedul și clișeele de sticlă pe bicicletă. Deoarece nu avea permis de intrare (credențional), Mârza nu a fost admis să intre în sala unirii. Fusese angajat totuși un fotograf german, Bach, care însă nu s-a prezentat. Din cauza greutății de manipulare a aparatelor și a vremii înnorate (care presupunea un timp îndelungat de expunere), Samoilă Mârza a reușit să realizeze doar cinci fotografii cu aspecte de la Marea Adunare Națională, dintre care trei cu mulțimile venite și două cu tribunele oficiale la care a fost citit actul unirii în fața Marelui Sfat Național și a poporului de către dr. Aurel Vlad și episcopul greco-catolic de Gherla, dr.Iuliu Hossu.

La începutul anului 1919 Samoilă Mârza și-a publicat fotografiile într-un album intitulat „Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri”, menționat și în ziarul „Alba Iulia” din 10 martie. Albumul a fost prezentat de către delegația română și la Conferința de pace de la Versailles. Exemplare au fost trimise și regelui Ferdinand I, primului ministru Ion C. Brătianu, președintelui Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, generalului francez Henri Mathias Berthelot și altor personalități ale vremii. Fiind foarte apreciată, regele i-a transmis o felicitare, acceptându-l printre furnizorii curții. Generalul Berthelot i-a trimis un abonament de călătorie pe toate căile ferate franceze. Nicolae Iorga menționa în memoriile sale, la 27 aprilie: „Mi se aduce din Ardeal un admirabil album al fotografului Samoilă Mârza, înfățișând ultimele manifestări”.

În continuare, Samoilă Mârza a fotografiat vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud și Câmpeni (1919); încoronarea regelui Ferdinand și a reginei Maria (22 octombrie 1922); serbările comemorative de la Țebea, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea lui Avram Iancu (1924); sărbătorirea a 10 ani de la manifestările Unirii (1929). A legat prietenii strânse cu Iuliu Maniu, Octavian Goga, Aurel Vlad, Valer Pop etc.

În 1924, în urma unei audiențe la primul ministru Ion C. Brătianu, a reușit să obțină fonduri pentru continuarea pictării Catedralei Încoronării din Alba Iulia, care fusese începută de către pictorul Costin Petrescu și abandonată după încoronarea din 1922. În 1929, cu prilejul sărbătoririi a 10 ani de la Marea Unire, Samoilă Mârza a fost decorat de către oficialități.

Bustul lui Samoilă Mârza din satul natal Galtiu, opera sculptorului Narcis Dumitru Borteș

În 1967 prof. dr. Gheorghe Anghel, directorul Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia a reușit să achiziționeze de la Samoilă Mârza aparatul și clișeele legate de Unire. Mârza a precizat că alte clișee fusese nevoit să le vândă, din cauza lipsurilor materiale, pentru a valorifica sticla specială din care erau confecționate. Pentru 1968 a realizat un nou album asemănător celui din 1919, pe care intenționa să-l ofere oficialităților acelei vremi. De asemenea, cu banii primiți de la muzeu, și-a achiziționat un aparat de fotografiat performant, cu care dorea să realizeze mai multe fotografii cu ocazia semicentenarului Unirii.^[1] Aceste lucruri nu au mai fost posibile, întrucât Mârza a murit la data de 19 decembrie 1967 din cauza unei boli incurabile. A fost înmormântat în cimitirul Maieri din Alba Iulia.

În anul 2003 la mormântul său a fost înălțat un monument, iar în satul Galtiu, la 23 noiembrie același an, i-a fost dezvelit un bust executat de sculptorul Narcis Dumitru Borteș, odată cu lansarea cărții „Samoilă Mârza - 1886-1967 - Fotograful Unirii Transilvaniei cu România”.

Referințe |

Bibliografie |

• 
  Buletin de Informații al Asociației Românilor din Australia, anul 51, nr. 6, noiembrie – decembrie 2005.


• Aurel Sântimbrean, Samoilă Mârza (1886-1967), fotograful Unirii de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia
  


• Gheorghe Anghel, Samoilă Mârza, fotograful Unirii. 1886-1967
  


• Marius Cristea, Samoilă Mârza - fotograful Unirii în ziarul „Unirea”

Legături externe |

• Lucian Dobrater, Carmen Anghel, Cele 5 fotografii ale Unirii. Aparatul lui Mârza a fost cumpărat pe o "părechie de boi", Jurnalul Național, 30 noiembrie 2011


• Simona Lazăr, Tudor Cireș, „Chipuri” din satul fotografului Unirii. Popas la Galtiu, locul de baștină al lui Samoilă Mârza, Jurnalul Național, 30 noiembrie 2011


• 
  Singurele fotografii ale Unirii de la 1918 - Samoilă Mârza a ajuns întâmplător fotograful Unirii, la patru zile de la întoarcerea din război, 30 noiembrie 2013, Mediafax
  


• 
  FOTO Soldatul român din armata austro-ungară ajuns singurul fotograf al Unirii de acum 95 de ani, 29 noiembrie 2013, Dorin Timonea, Adevărul
  


• 
  GALERIE FOTO cu singurele imagini din timpul evenimentelor din 1 decembrie 1918, 30 noiembrie 2011, Dan Lungu, Gândul
  

v • d • m Participarea României la Primul Război Mondial reflectată în cultură Literatură 1916 • Arhiepiscop în România: jurnal de rǎzboi 1914-1918 • Amintiri din luptele de la Turtucaia. Pirin Planina (episoduri tragice și comice din captivitate) • Căpitanul Conan • Cruciați, tirani și bandiți • De pe o zi pe alta. Carnet intim 1913-1918 • Douăzeci de luni în Rusia și Siberia • Drumuri și răscruci. Memorii • Fata moartă • În spatele frontului. Marele Război așa cum l-am văzut eu: decembrie 1916 – iunie 1918. Însemnările unui soldat german în România ocupată • Între două fronturi (1914-1918) • Întunecare • Jocul cu moartea • Jurnal de război. Misiune în România • Maria Regina României. Jurnal de război • Memorii (I. G. Duca) • Mușchetarii în Balcani • Parlamentul în pribegie (1916-1918): amintiri, note și impresii • Pădurea spânzuraților • Pentru cei de mâine amintiri din vremea celor de ieri • România în lumini și umbre (1909-1919) • Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război • Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război – 1908–1918 • Zile de lazaret – Jurnal de captivitate și spital • Film Baladă pentru Măriuca • Capcana mercenarilor • Căpitanul Conan • Ecaterina Teodoroiu • Întoarcerea din iad • Întunecare • Nepoții gornistului • Pădurea spânzuraților • Prin cenușa imperiului • Triunghiul morții • Ultima noapte de dragoste • Pictură și grafică Albert Reich • Aurel Popp • Camil Ressu • Constantin Petrescu-Dragoe • Costin Petrescu • Emilian Lăzărescu • Francisc Șirato • Gheorghe Ionescu Doru • Horia Boambă • Ion Theodorescu-Sion • Nicolae Tonitza • Petru Remus Troteanu • Ștefan Dimitrescu • Toma Gheorghe Tomescu • Sculptură Anghel Chiciu • Constantin Brâncuși • Cornel Medrea • Dumitru Mățăoanu • Ioan Iordănescu • Ion Jalea • Oscar Han • Richard Hette • Fotografie Samoilă Mârza • Ioan Oliva • Muzică Treceți batalioane române Carpații • Expoziția de artă de la Iași din septembrie 1917 • Expoziția de artă de la Iași din martie 1918 • Listă de artiști români mobilizați în spatele frontului • Reflectarea Primului Război Mondial în literatură • Reflectarea Primului Război Mondial în cinematografie • Reflectarea Primului Război Mondial în artele plastice • Serviciul Fotografic și Cinematografic al Armatei •