Treceți batalioane române Carpații este un marș (cântec militar) românesc.

Istoric |

Versuri |

Cântecul a fost scris (probabil) în timpul Primului Război Mondial ca un cântec de luptă. Unul dintre primele ansambluri atestate de a fi cântat cântecul, în versiunea sa originală (cu trei strofe), imediat după Primul Război Mondial, este corul Bărbătesc din Finteușul Mare, Maramureș, fondat la 1 decembrie 1918 de preotul Valer Dragoș și învățătorii Gavril Bogdan, Nistor Dragoș. Acest cor interpretează cântecul original și astăzi, neîntrerupt încă din 1918.^{[necesită citare]} Mențiuni care datează acest cântec în acea perioadă pot fi găsite în diferite lucrări istorice - una dintre ele atestând faptul că, în februarie 1919, voluntarii din ”Legiunea Română de Voluntari Transilvăneni – Bucovineni” deja cunoșteau o versiune a cântecului: “Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă / Visam de când eram copii / Să trecem Carpații / Ne trebuie Ardealul, / De-o fi să ne-ngroape de vii!”^[1].

Celor 3 strofe originale li s-au adăugat apoi alte 6 (una la început, alte cinci la final), în timpul regimului comunist, de către Cenaclul Flacăra, după cum recunoaște chiar poetul Adrian Păunescu:
„(Acesta este) un cântec pe care trebuie să-l aflați, un cântec care trebuie să rămână și în memoria generațiilor următoare așa cum a rămas în memoria corurilor de țărani din Transilvania, din Finteușul Mare, spre exemplu, unde l-am descoperit; [...] (din acest cântec excepțional) trei strofe sunt ale istoriei și restul le-am scris noi, în vremea noastră, cu gândurile noastre, cu starea noastră de spirit, cu dorința noastră de pace, dar și cu sentimentul ca decurgem dintr-o galerie puternică de înaintași demni.”^{[necesită citare]}

Versurile adăugate de Cenaclul Flacăra sunt majoritatea adăugiri post-facto, de natură istorică și patriotică, referitoare la Marea Unire de la 1918 (strofa 1: "[...] Un cântec de luptă bătrân ca Unirea / Voi, compatrioți, ascultați”; strofa a 5-a: "Cu săbii făcură Unirea, ce inimi / Spre Alba cu toții mergeam / Toți oamenii țării semnau întregirea / Voința întregului neam"; strofa a 7-a: "[...] Istoria-ntreagă cu lupte și jertfe / "Trăiește-n Unirea de azi“). O modificare în spiritul anti-monarhist al vremii este referirea la "comandantul suprem" din penultima strofă (a 9-a), contrară titulaturii regelui Ferdinand I, în timpul căruia s-a înfăptuit unirea, de "cap al oștirii".^{[necesită citare]}

Melodia |

O variantă pentru compozitorul actualei melodii a cântecului este Iosif Romulus Botto, organizatorul a peste 30 de coruri și fanfare din Banat și Transilvania din perioada interbelică, conform imnografiei sale: "Treceți batalioane române, Carpații, cor bărbătesc, Arad, 1942".^{[necesită citare]}

Există mai multe cânturi străine cu melodii similare - unul dintre ele fiind cântecul polonez "Szara piechota” (“Infanteria gri”), apărut în
1927 (prima versiune documentată), posibil compusă de Leon Łuskino, cu versuri de Boleslaw Lubicz-Zahorski.^[2]

Autorul acestui cântec nu este exact stabilit.

Versuri |

Versiunea originală |

Versiunea actuală |

Referințe |

v • d • m Participarea României la Primul Război Mondial reflectată în cultură Literatură 1916 • Arhiepiscop în România: jurnal de rǎzboi 1914-1918 • Amintiri din luptele de la Turtucaia. Pirin Planina (episoduri tragice și comice din captivitate) • Căpitanul Conan • Cruciați, tirani și bandiți • De pe o zi pe alta. Carnet intim 1913-1918 • Douăzeci de luni în Rusia și Siberia • Drumuri și răscruci. Memorii • Fata moartă • În spatele frontului. Marele Război așa cum l-am văzut eu: decembrie 1916 – iunie 1918. Însemnările unui soldat german în România ocupată • Între două fronturi (1914-1918) • Întunecare • Jocul cu moartea • Jurnal de război. Misiune în România • Maria Regina României. Jurnal de război • Memorii (I. G. Duca) • Mușchetarii în Balcani • Parlamentul în pribegie (1916-1918): amintiri, note și impresii • Pădurea spânzuraților • Pentru cei de mâine amintiri din vremea celor de ieri • România în lumini și umbre (1909-1919) • Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război • Viața și aventurile unui cioban român în Bulgaria în vremuri de război – 1908–1918 • Zile de lazaret – Jurnal de captivitate și spital • Film Baladă pentru Măriuca • Capcana mercenarilor • Căpitanul Conan • Ecaterina Teodoroiu • Întoarcerea din iad • Întunecare • Nepoții gornistului • Pădurea spânzuraților • Prin cenușa imperiului • Triunghiul morții • Ultima noapte de dragoste • Pictură și grafică Albert Reich • Aurel Popp • Camil Ressu • Constantin Petrescu-Dragoe • Costin Petrescu • Emilian Lăzărescu • Francisc Șirato • Gheorghe Ionescu Doru • Horia Boambă • Ion Theodorescu-Sion • Nicolae Tonitza • Petru Remus Troteanu • Ștefan Dimitrescu • Toma Gheorghe Tomescu • Sculptură Anghel Chiciu • Constantin Brâncuși • Cornel Medrea • Dumitru Mățăoanu • Ioan Iordănescu • Ion Jalea • Oscar Han • Richard Hette • Fotografie Samoilă Mârza • Ioan Oliva • Muzică Treceți batalioane române Carpații • Expoziția de artă de la Iași din septembrie 1917 • Expoziția de artă de la Iași din martie 1918 • Listă de artiști români mobilizați în spatele frontului • Reflectarea Primului Război Mondial în literatură • Reflectarea Primului Război Mondial în cinematografie • Reflectarea Primului Război Mondial în artele plastice • Serviciul Fotografic și Cinematografic al Armatei •