Albert Reich
Date personale
Născut	14 noiembrie 1881[1][2][3] Neumarkt in der Oberpfalz, Imperiul German[4][1][3]
Decedat	12 aprilie 1942 (60 de ani)[5][3] München, Germania Nazistă[6][1][3]
Înmormântat	Munich Waldfriedhof[*]
Cetățenie	Germania
Ocupație	pictor
Semnătură
Modifică date / text

Albert Reich (n. 14 noiembrie 1881,^[1][2][3]Neumarkt in der Oberpfalz, Imperiul German^[4][1][3] – d. 12 aprilie 1942,^[5][3]München, Germania Nazistă^[6][1][3]) a fost un pictor, grafician, desenator și ilustrator german.

Biografie |

Albert Reich, fiul unui cizmar, a absolvit în 1898, Școala de Arte Aplicate din Nürnberg, devenind pictor decorativ. În perioada 1901/1902 a beneficiat de o bursă a Fundației Maximilian în valoare de 360 de mărci.^[7] Apoi, pe 30 octombrie 1902, s-a înscris la Academia Imperială de Arte Frumoase din München.^[8] Acolo i-a avut ca profesori pe Johann Caspar Herterich, Heinrich von Zügel și Peter von Halm.

Din 1907 până la moartea sa, el a lucrat ca ilustrator al revistei Die Oberpfalz imprimate de Laßleben Verlag din Kallmünz. În 1911, el a preluat școala de pictură în aer liber a lui Melchior Kern, pe care a condus-o până la izbucnirea Primului Război Mondial. Primele sale picturi erau inspirate din viața rurală.^[9] Pe 31 mai 1912 s-a căsătorit la Scharbow cu eleva sa, pictorița Elisabeth „Lisbeth” Anna Karla Martha, născută Sellschopp (n. 24 iulie 1884, Lexow -d. 9 ianuarie 1958, München).^[10] Din această căsătorie s-au născut patru fiice.^[11] Lisbeth Reich a lucrat, de asemenea, la ilustrarea unora din cărțile sale.

• 
  

  

  
  

  
  

  Grădina Brey din Kallmünz (acuarelă; 1912)
  

  
  

  
  


• 
  

  

  
  

  
  

  Țărancă în grădină la Kallmünz (desen)
  

  
  

  
  


• 
  

  

  
  

  
  

  Remorcarea unei bărci la Kallmünz (desen)
  

  
  

  
  


• 
  

  

  
  

  
  

  Teascuri de vin în Palatinat (ilustrație din 1924)
  

  
  

  
  

Primul Război Mondial și anii de după război |

În timpul războiului Reich a ilustrat ca pictor de război jurnalele militare ale Corpului Alpin german, descriind faptele de arme eroice și romantice ale militarilor germani. A creat în 1920, împreună cu Theodor Strasser, un memorial de război pentru biserica parohială Adormirea Maicii Domnului din Duggendorf, iar în 1922/1923 a realizat un alt memorial de război pentru piața centrală a localității Kallmünz.^[9] În același loc s-a aflat până în 1912 casa sacristanului. Reich a realizat pictura plafonului fără remunerație financiară. Proiectul structural al memorialului a fost efectuată de către Georg Hauser (1892-1968) din Kallmünz.^[12]

• 
  

  

  
  

  
  

  Marea moschee din Üsküb (desen în Leipziger Volkszeitung, 1916)
  

  
  

  
  


• 
  

  

  
  

  
  

  Neînvinși pe câmpul de luptă (1918)
  

  
  

  
  


• 
  

  

  
  

  
  

  Memorialul de război de la biserica parohială Adormirea Maicii Domnului din Duggendorf (1920)
  

  
  

  
  


• 
  

  

  
  

  
  

  Memorialul de război din piața localității Kallmünz (1922/1923)
  

  
  

  
  

Perioada național-socialismului |

Reich a fost național-socialist încă de la început. Împreună cu prietenul său, Dietrich Eckart, a realizat coperta primei ediții a cărții politico-ideologice Mein Kampf a lui Adolf Hitler.^[13] În 1930, el a fondat în cartierul Milbertshofen din München o filială a NSDAP și apoi s-a dedicat artistic mișcării naziste. Odată cu venirea la putere a lui Hitler în 1933, obiectivele militarist-propagandistice ale nazismului pot fi observate în imaginile sale.^[9] Reich, care era, de asemenea, prieten cu Christian Weber, a fost menționat în Volkischer Beobachter drept „probabil [...] primul artist vizual, [care] cu creionul și pensula a devenit propagandist al național-socialismului”. În contextul festivităților organizate pentru aniversarea a 125 de ani de la primul Oktoberfest din München a avut loc în 1935 o mare paradă aniversară sub motto-ul „Oraș mândru - țară veselă”, iar Reich a fost desemnat să se ocupe cu organizarea și direcția artistică a festivităților.^[13] El a fost însărcinat, de asemenea, cu realizarea programului artistic al Festivalului internațional al curselor de cai de pe Hipodromul Riem.^[14] În această calitate, el a proiectat, printre altele, procesiunea jubiliară din 25 iulie 1936 intitulată „500 de ani de curse de cai germane la München”. El a participat de mai multe ori cu picturi în Marea expoziție de artă germană organizată în clădirea Haus der Deutschen Kunst.^[15]

• 
  

  

  
  

  
  

  Eiserne Front-Feier (1931)
  

  
  

  
  


• 
  

  

  
  

  
  

  Coperta cărții Mein Kampf
  

  
  

  
  


• 
  

  

  
  

  
  

  Die lebendige Front (1931)
  

  
  

  
  


• 
  

  

  
  

  
  

  Marele miting aviatic de la München din 25 august 1935 (afiș)
  

  
  

  
  

Mormânt |

Piatra sa de mormânt în Waldfriedhof

Rich a fost îngropat în cimitirul de război Waldfriedhof (parcela 63; mormântul 24) din München-Großhadern.

Omagii și critici |

În martie 1942 Biroul Rosenberg a solicitat numirea ca profesor a lui Albert Reich; el a lucrat din 1921 ca pictor, membru al SA și luptător politic în cadrul mișcării naziste.^[16] Adolf Hitler i-a acordat titlul de profesor în 1942, la scurt timp după moartea sa, în semn de recunoaștere a activității sale în sluba regimului nazist.^[9]

La scurt timp după aniversarea unui mileniu de atestare documentară, rolul lui Reich a fost din ce în ce mai criticat în orașul său natal din cauza aderării sale la cauza nazistă. Strada care i-a purtat numele începând din anii 1950 în cartierul Wolfstein din orașul său natal Neumarkt a fost redenumită în 2011 după mai mulți ani de discuții. Consiliul de construcții al primăriei a acceptat, în sfârșit, în noiembrie 2010 o moțiune a organizației Freien Liste Zukunft (FLitZ) pentru redenumirea străzii.^[17] O placă suplimentară fusese deja pusă sub indicatorul străzii în care se menționa că Reich a fost un „susținător dezastruos al național-socialismului”.^[18] În afară de Reich, mai exista și un teolog protestant cu același nume.^[19]

Strada a fost redenumită în 2011 după proprietarul de magazin și cofondatorul organizației locale Neumarkt a Partidului Social-Democrat Josef Geiß, care a fost deportat în 1933, împreună cu alți social-democrați, în lagărul de concentrare Dachau.^[20] Geiß s-a mutat din oraș în 1937.^[21]

Cărți cu ilustrații |

Reich a publicat mai multe cărți ilustrate și a ilustrat cărți, broșuri de propagandă și articole de ziar. A conceput afișe și cărți poștale ilustrate. Erdal a publicat în 1934 un album cu imagini intitulat Weltkrieg 1914/18 cu ilustrații realizate de Reich.

Publicații proprii |

• 
  Mit meinem Corps durch Serbien : Ein Kriegstage- und Skizzenbuch. R. Oldenbourg Verlag, München și Berlin 1916.


• 
  Verdun : Ein Kriegsskizzenbuch. Lucas-Verlag, München 1916. (Prefață: Franz Carl Endres)


• 
  Durch Siebenbürgen und Rumänien : Ein Gedenkwerk für („Gruppe Krafft“ und) rumänische Kriegsteilnehmer. Lucas-Verlag, München 1917.


• 
  Unser deutsches Alpenkorps in Tirol : Ein Erinnerungswerk. Verlag Jos. C. Huber, Dießen am Ammersee 1917.


• 
  Gegen Italien mit dem deutschen Alpenkorps : Ein Erinnerungswerk. Selbstverlag, München 1918. (Text von Karl Reich)


• 
  Gegen Italien mit der 14. Armee : Ein Erinnerungswerk. Selbstverlag, München 1918. (Text de Karl Reich)


• 
  Das Deutsche Alpenkorps im Westen und Rückmarsch in Serbien : Ein Erinnerungswerk für Kriegsteilnehmer (im Felde beim Alpenkorps) mit 130 Bildern. Bayerisches Kriegsarchiv, München 1926.


• 
  Aus Adolf Hitlers Heimat. Eher-Verlag, München 1933. (Geleitwort von Oscar Robert Achenbach und mit Aufnahmen von Lisbeth Reich)


• 
  Dietrich Eckart, ein deutscher Dichter und der Vorkämpfer der Völkischen Bewegung. Eher-Verlag, München 1933. (mit Neuaufnahmen von Lisbeth Reich)


• 
  Vom 9. November 1918 zum 9. November 1923 : Die Entstehung der deutschen Freiheitsbewegung. Eher-Verlag, München 1933. (Text de Oscar Robert Achenbach)


• 
  Von deutscher Art und deutscher Tat : Das Buch d. Hitlerjugend von Albert Reich. Eher-Verlag, München 1934 (Erstauflage). (Text: Joseph Berchtold)


• 
  Französisch-Flandern und Artois. Ein Kriegserinnerungswerk 1940–41. Eher-Verlag, München 1942. (Enthält auch Stiche von Adam Frans van der Meulen u. a.)

Ilustrații de carte |

• Friedrich Thieme: Die Weihnachts-Kiste und andere Humoresken. Habbel-Verlag, Regensburg 1911. (auch mit Illustration von Elisabeth Sellschopp)


• Franz Drexl: Die Befreiungskriege : 1813–1815 / Dem deutschen Volke erzählt. Habbel-Verlag, Regensburg 1913 (Erstauflage).


• Josef Schuberth: Singt! : Teil 4. Ein-, zwei-, drei- und vierstimmige. Lieder, Arien und Balladen für höhere Lehranstalten und für Haus zusammengestellt. Koch Verlag, Nürnberg 1914 (Erstauflage).


• Johann Peter: Volksedlinge : ein Heldenbuch für die deutsche Jugend. Lucas-Verlag, München 1916.


• J[ohann] B[aptist] Laßleben: Du deutsches Kind! Eine Gabe für unsere Jugend. Hochwald-Verlag, München 1919.


• J. B. Laßleben: Abenteuer im Walde. Für die deutsche Jugend. Hochwald-Verlag, München 1919.


• Margarete Gebhardt: Sagen und Geschichten aus der Lausitz : Für die Jugend erzählt. (Heftreihe). Rauert & Pittius, Sorau 1921–1923.


• Franz Xaver von Schönwerth: Die Rübenprinzessin und andere Märchen : Nacherzählt von Oberlehrer J. B. Laßleben. Michael Laßleben, Kallmünz o. J. [1923].


• Reichsarchiv (Hrsg.): Die Tragödie von Verdun 1916. 1. Teil. Die deutsche Offensivschlacht. Verlag Gerhard Stalling, Oldenburg/Berlin 1926.


• 
  Konrad Krafft von Dellmensingen: Der Durchbruch am Isonzo. (Zweiteiliges Werk). Verlag Gerhard Stalling, Oldenburg/Berlin 1926 (Tl. 1)/1928 (Tl. 2).


• Werner Beumelburg: Loretto. Dargestellt auf Grund einer historischen Studie von Wolfgang Fürstner. Verlag Gerhard Stalling, Oldenburg 1927.


• Thilo von Bose: Das Marnedrama 1914. (vierteiliges Werk). Verlag Gerhard Stalling, Oldenburg 1928.


• Hans Zöberlein: Der Glaube an Deutschland : ein Kriegserleben von Verdun bis zum Umsturz. Eher-Verlag, München 1931 (Erstauflage).


• Oberste SA-Führung (Hrsg.): SA-Liederbuch. Verlag Jos. C. Huber, Dießen am Ammersee 1933. (Prefață de Ernst Röhm)


• Hans Zöbelin: Der Befehl des Gewissens : Ein Roman von den Wirren der Nachkriegszeit und der ersten Erhebung. Eher-Verlag, München 1937 (Erstauflage).


• Otto Doderer: Das Landserbuch : Heiteres und Besinnliches aus den Feldzeitungen des Weltkrieges ; Die Frontsoldaten von 1914–1918 ihren Kameraden von 1939–1940. Verlag Gerhard Stalling, Oldenburg 1940.

Note |

Bibliografie |

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Albert Reich

• 
  de Reich, Albert. In: Hermann Alexander Müller (Vorb.); Hans Wolfgang Singer (Hrsg.): Allgemeines Künstler-Lexikon. Leben und Werke der berühmtesten Bildenden Künstler. Band 6, Nachtrag 2 mit Berichtigungen, Rütten & Loening, Frankfurt/M. 1922, p. 230 (online)


• 
  de Biographie: Reich Albert. In: Die Oberpfalz. Verlag Laßleben, Kallmünz 1942. p. 63.

Legături externe |

• 
  de Albert Reich în Catalogul Bibliotecii Naționale a Germaniei (Informații despre Albert Reich • PICA • Căutare pe site-ul Apper)