Pagina principală
AjutorCum mă înregistrezCum modific o paginăCum creez un articolCafeneaAmbasadă / EmbassyDonațiiPortalCăutareIndexCategoriiVistulaPolonia MicăUniunii Polono-LituanieneMarelui Ducat al Cracovieivoievodatului Polonia MicăEpoca PietreiWawelslavăa Doua Republici Polonecentrului orașuluiInvadarea PolonieiGermania Nazistăal Doilea Război MondialGuvernământului GeneralevreiascăGhetoul Cracovialagăre de exterminareAuschwitzlagărul de concentrare PłaszówarhiepiscopArhidiecezei de CracoviapapăIoan Paul al II-leaUNESCOlistă a patrimoniului mondialîntregul centru istoric al orașuluicele 722 de pagini recomandate27 iulie29 iulieÎncepeți de aiciViațăBiologieMicrobiologiePlanteNevertebrateCordatePeștiAmfibieniReptilePăsăriMamifereFilozofie religioasăTeismAteismCreștinismIudaismHinduismBudismIslamCronologieIstorieCivilizațiiPopoare anticeArheologieRăzboiActualitățiGuvernulGeografieEconomieEducațiePoliticăMediu înconjurătorCulturăIstorieRomâniArmatăSport
Pagina principală
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation
Jump to search
Bun venit la Wikipedia! enciclopedia liberă, la care poate contribui oricine. În limba română din 12 iulie 2003.
|
Astăzi este duminică, 28 iulie 2019 · Actualizați Numărul de articole din Wikipedia în limba română este de 399.467 Știați că · Întrebări frecvente · Statistici
|
Ajutor • Cum mă înregistrez • Cum modific o pagină • Cum creez un articol | Cafenea • Ambasadă / Embassy • Donații | Portal • Căutare • Index • Categorii
|
|
Conținut recomandat
|
---|
Cracovia (în ; pronunțat ˈkrakuf ( ascultă)) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe Vistula (în ) în regiunea istorică Polonia Mică, orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a Uniunii Polono-Lituaniene între 1569 și 1596; a Marelui Ducat al Cracoviei între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința voievodatului Polonia Mică.
Orașul a crescut de la o mică așezare de Epoca Pietrei până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul Wawel, în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa slavă. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de a Doua Republici Polone în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8 milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100 km în jurul centrului orașului.
După Invadarea Poloniei de către Germania Nazistă la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, Cracovia a fost transformată în capitala Guvernământului General al Poloniei ocupate. Populația evreiască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită Ghetoul Cracovia, ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în lagăre de exterminare cum ar fi Auschwitz și în lagărul de concentrare Płaszów.
În 1978 Karol Wojtyła, arhiepiscop al Arhidiecezei de Cracovia, a fost numit papă sub numele de Ioan Paul al II-lea – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, UNESCO a aprobat prima listă a patrimoniului mondial, pe care se regăsea și întregul centru istoric al orașului.
continuare...
Alte sugestii dintre cele 722 de pagini recomandate:
- Bătălia din Golful Helgoland (1939)
- Noaptea cuțitelor lungi
- Heraldica României
|
Știați că?
|
---|
- ... specia de molii Neopalpa donaldtrumpi (foto) a fost denumită astfel datorită solzilor alb-gălbui de pe cap, care amintesc de părul președintelui american Donald Trump?
- ... Stan Lee, creatorul personajului Omul Păianjen, provenea din evrei emigrați din România?
- ... cea mai mare exploatare vizitabilă a sării din Europa este Salina Slănic?
- ... prima traducere a Bibliei în limba maghiară a fost făcută de pastorii husiți Toma Peczy și Valentin Milaky la Târgu Trotuș, Bacău, în 1437?
- ... în rafinării au existat locomotive cu abur fără focar, ce erau încărcate cu abur de la o centrală externă?
- ... în cazul cedării unui motor, direcția unui avion este folosită pentru a compensa tendința de rotire în jurul axei verticale?
- ... muzica filmului Aventurile rabinului Jacob a fost compusă de Vladimir Cosma?
- ... fizicianul Max Born, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, este bunicul cântăreței Olivia Newton-John?
|
|
|
Știri
|
---|
16 iulie Creștin-democrata Ursula von der Leyen (foto) a fost aleasă în funcția de președinte al Comisiei Europene.
2 iulie A avut loc eclipsa totală de Soare din 2019, vizibilă preponderent în emisfera sudică.
17 iunie Fostul președinte egiptean Mohamed Morsi a murit.
15 iunie S-au împlinit 130 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu.
1 iunie FC Liverpool a câștigat finala Ligii Campionilor 2018-2019 după ce a învins echipa Tottenham Hotspur.
|
Ziua de astăzi în istorie
|
---|
28 iulie:
1821 — José de San Martín (în imagine) a declarat independența Perului față de Spania.
1914 — După ce Serbia a respins condițiile ultimatumului dat cu cinci zile în urmă, Austro-Ungaria i-a declarat război, declanșând Primul Război Mondial.
1942 — Cu scopul de a întări moralul soldaților sovietici de pe frontul de est al celui de Al Doilea Război Mondial, Iosif Stalin a dat Ordinul nr. 227, prin care interzicea soldaților să se retragă fără ordine explicite în acest sens, sub amenințarea Curții Marțiale.
Nașteri: Karl Popper (1902) – Pavel Alexeevici Cerenkov (1904) – Charles Hard Townes (1915)
Decese: Cyrano de Bergerac (1655) – Antonio Vivaldi (1741) – Johann Sebastian Bach (1750)
Alte aniversări: 27 iulie – 28 iulie – 29 iulie
|
Comunitate
|
---|
Sunteți pentru prima dată la Wikipedia? Începeți de aici.
- Răsfoiți articolele de calitate și faceți propuneri pentru noi astfel de articole.
- Consultați politica oficială și eticheta Wikipediei.
- Apreciați Wikipedia pe Facebook sau promovați-ne pe site-ul dumneavoastră.
- Există peste 13.800 de localități în România și 1.500 în Republica Moldova. Noi avem câte un articol pentru fiecare dintre ele. Vă invităm să scrieți despre localitatea dumneavoastră preferată.
|
|
Wikipedia Română în subiecte
|
---|
|
Științe exacte și matematică
Științe aplicate · Fizică · Chimie · Astronomie · Oameni de știință · Geometrie · Algebră · Matematicieni
|
Inginerie și tehnologie
Transport · Mașini · Inginerie · Telecomunicații · Informatică și Electronică · Nanotehnologie · Agricultură · Spațiu · Tehnologie militară
|
Sănătate și medicină
Corpul uman · Boli · Psihologie · Nutriție · Genetică · Tratamente · Urgențe medicale
|
Biologie
Viață · Biologie · Microbiologie · Plante · Nevertebrate · Cordate · Pești · Amfibieni · Reptile · Păsări · Mamifere
|
|
Pământ și geografie
Geologie · Ecologie · Țări · Hărți · Orașe · Mări și oceane · Dealuri · Râuri · Insule · Vreme și climă · Expediții
|
Societate și științe sociale
Societate · Cultură · Sociologie · Antropologie · Politologie · Guvern · Drept · Politică · Justiție · Educație · Armată
|
Afaceri și economie
Economie · Industrie · Afaceri · Bănci
|
Religie și filozofie
Filozofie religioasă · Teism · Ateism · Creștinism · Iudaism · Hinduism · Budism · Islam
|
|
Limbi și literatură
Lingvistică · Familii de limbi · Limbi antice · Limbi dispărute · Gramatică · Scriere · Poezie · Romane · Literatură fantastică · Literatură română
|
Artă
Arhitectură · Sculptură · Muzică · Dans · Pictură · Fotografie · Film
|
Sport și divertisment
Competiții sportive · Fotbal · Tenis · Baschet · Handbal · Divertisment
|
Istorie
Cronologie · Istorie · Civilizații · Popoare antice · Arheologie · Război · Actualități
|
|
Femei și feminism
Femei după ocupație · Violența împotriva femeilor · Femei în știință · Filozofi · Scriitoare · Romanciere · Laureate ale Premiului Nobel
|
Biografie
Scriitori · Oameni de știință · Matematicieni · Cântăreți · Actori · Politicieni · Sportivi
|
Europa
Uniunea Europeană · Țări · Geografie · Politică · Educație · Economie · Istorie · Mediu înconjurător · Limbi · Cultură · Societate · Europeni · Demografie · Sport
|
România
Guvernul · Geografie · Economie · Educație · Politică · Mediu înconjurător · Cultură · Istorie · Români · Armată · Sport
|
|
|
Alte proiecte
|
---|
Wikipedia este administrată de organizația voluntară Fundația Wikimedia, care coordonează și alte proiecte cu conținut liber și gratuit:
|
Wikționar Dicționar liber
|
|
Wikiștiri Sursă de știri
|
|
Wikicitat Citate și proverbe
|
|
Wikimanuale Manuale și ghiduri libere
|
|
Wikispecii Director de specii
|
|
Wikisursă Bibliotecă liberă
|
|
Wikivoyage Ghiduri de călătorie libere
|
|
Commons Resurse media partajate
|
|
Meta-Wiki Coordonarea tuturor proiectelor
|
|
|
Meniu de navigare
Unelte personale
- Nu sunteți autentificat
- Discuții
- Contribuții
- Creare cont
- Autentificare
Spații de nume
- Pagina principală
- Discuție
Vizualizări
- Lectură
- Sursă pagină
- Istoric
Navigare
- Pagina principală
- Schimbări recente
- Cafenea
- Articol aleatoriu
- Facebook
Participare
- Cum încep pe Wikipedia
- Ajutor
- Portaluri tematice
- Articole cerute
- Donații
În alte proiecte
- Wikimedia Commons
- MediaWiki
- Meta-Wiki
- Wikispecies
- Wikibooks
- Wikidata
- Wikimania
- Wikinews
- Wikiquote
- Wikisource
- Wikivoyage
- Wiktionary
Tipărire/exportare
- Creare carte
- Descarcă PDF
- Versiune de tipărit
Trusa de unelte
- Ce trimite aici
- Modificări corelate
- Trimite fișier
- Pagini speciale
- Navigare în istoric
- Informații despre pagină
- Element Wikidata
- Citează acest articol
În alte limbi
- العربية
- Català
- Čeština
- Dansk
- Deutsch
- English
- Esperanto
- Español
- فارسی
- Suomi
- Français
- Magyar
- Bahasa Indonesia
- Italiano
- 日本語
- 한국어
- Latina
- Nederlands
- Norsk
- Polski
- Português
- Romani čhib
- Armãneashti
- Русский
- Slovenčina
- Српски / srpski
- Svenska
- Türkçe
- Українська
- 中文
(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.400","walltime":"0.612","ppvisitednodes":{"value":453,"limit":1000000},"ppgeneratednodes":{"value":0,"limit":1500000},"postexpandincludesize":{"value":31014,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":940,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":7,"limit":40},"expensivefunctioncount":{"value":28,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":0,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 453.877 1 -total"," 6.60% 29.935 1 Format:IPA"," 5.60% 25.420 1 Format:Link_audio_AFI"," 4.05% 18.400 1 Format:Aniversările_zilei"," 3.49% 15.843 1 Format:Aniversările_zilei/28_iulie"," 2.72% 12.352 1 Format:Aniversările_zilei/core"," 1.67% 7.576 1 Format:Proiecteinrudite"," 0.95% 4.322 9 Format:Click"," 0.78% 3.539 1 Wikipedia:Articol_de_calitate/Sus"," 0.72% 3.258 1 Format:Știați_că"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.249","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":22347387,"limit":52428800},"limitreport-logs":"156433667nBefore Refs = "{{Infocaseta Așezare\n| nume = Cracovia\n| nume_oficial = Królewskie Stołeczne Miasto Kraków\n| tip_asezare = [[Municipiile Poloniei|Municipiu]] – reședința [[voievodatele Poloniei|voievodatului]]\n| imagine = Collage of views of Cracow.PNG\n| imagine_descriere = Piața Centrală, castelul Wawel, Barbacana, Basilica Sf. Maria, Biserica Sf. Petru și Paul, Collegium Maius\n| pushpin_map = Polonia\n| pushpin_map1 = Voievodatul Polonia Mica local\n| pushpin_descriere_harta1 = Localizarea Orașului pe harta [[Voievodatul Polonia Mică|Voievodatului Polonia Mică]]\n| tip_subdiviziune = Țară\n| nume_subdiviziune = {{POL}}\n| tip_subdiviziune1 = [[Voievodatele Poloniei|Voievodat]]\n| nume_subdiviziune1 = [[voievodatul Polonia Mică|Polonia Mică]]\n| tip_subdiviziune2 = [[Powiatele Poloniei|Powiat]]\n| nume_subdiviziune2 = ''municipiu''\n| tip_subdiviziune3 = [[Comunele Poloniei|Comună]]\n| nume_subdiviziune3 = ''comună urbană''\n| componenta_tip = Subdiviziuni\n| componenta = 18 districte\n| p1 = [[Districtul I Stare Miasto|I Stare Miasto]]\n| p2 = [[Districtul II Grzegórzki|II Grzegórzki]]\n| p3 = [[Districtul III Prądnik Czerwony|III Prądnik Czerwony]]\n| p4 = [[Districtul IV Prądnik Biały|IV Prądnik Biały]]\n| p5 = [[Districtul V Krowodrza|V Krowodrza]]\n| p6 = [[Districtul VI Bronowice|VI Bronowice]]\n| p7 = [[Districtul VII Zwierzyniec|VII Zwierzyniec]]\n| p8 = [[Districtul VIII Dębniki|Dębniki]]\n| p9 = [[Districtul IX Łagiewniki-Borek Falęcki|Łagiewniki-Borek Falęcki]]\n| p10 = [[Districtul X Swoszowice|X Swoszowice]]\n| p11 = [[Districtul XI Podgórze Duchackie|XI Podgórze Duchackie]]\n| p12 = [[Districtul XII Bieżanów-Prokocim|XII Bieżanów-Prokocim]]\n| p13 = [[Districtul XIII Podgórze|XIII Podgórze]]\n| p14 = [[Districtul XIV Czyżyny|XIV Czyżyny]]\n| p15 = [[Districtul XV Mistrzejowice|XV Mistrzejowice]]\n| p16 = [[Districtul XVI Bieńczyce|XVI Bieńczyce]]\n| p17 = [[Districtul XVII Wzgórza Krzesławickie|XVII Wzgórza Krzesławickie]]\n| p18 = [[Districtul XVIII Nowa Huta|XVIII Nowa Huta]]\n| lider_partid = [[Alianța Stângii Democratice|SLD]]\n| lider_titlu = Președinte\n| lider_ales = [[2002]]\n| lider_nume = Jacek Majchrowski\n| titlu_atestare = Atestare documentară\n| atestare = [[secolul al IX-lea]]\n| titlu_atestare1 = Drepturi de oraș\n| atestare1 = [[5 iunie]] [[1257]]\n| suprafață_urbana_km2 = 326,8\n| suprafață_metropolitana_km2 = 3.072,29\n| altitudine_max_m = 380\n| altitudine_min_m = 220\n| recensământ = 2011\n| populație = 759.137\n| densitate = 2.323\n| populație_metropolitana = 1.250.000\n| densitate_populație_metro_km2 = 407\n| fus_orar = CET\n| utc_offset = +1\n| fus_orar_DST = CEST\n| utc_offset_DST = +2\n| tip_cod_poștal = Coduri poștale\n| codpoștal = de la 30-001 la 31-999\n| prefix_telefonic = +4812\n| sit-adresă = http://www.krakow.pl/\n| sit-nume = Kraków.Pl\n| sit-limbă = {{pl icon}}{{en icon}}{{de icon}}{{zh icon}}\n}}\n'''Cracovia''' (în {{pl|Kraków}}; pronunțat {{IPA|ˈkrakuf|-|Pl-Krak%C3%B3w.ogg}}) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în {{pl|Wisła}}) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea.u003Cref name=\"History\"/u003E Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596;u003Cref name=\"warsaw-capital-1596\"/u003E a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]].u003Cref name=\"History\"/u003E După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].u003Cref name=\"welcome\"/u003E\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani.u003Cref name=\"Clark\"/u003E În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]].u003Cref name=\"unesco-properties-pl\"/u003Eu003Cref name=\"unesco-02com\"/u003E"nBefore templates = "{{Infocaseta Așezare\n| nume = Cracovia\n| nume_oficial = Królewskie Stołeczne Miasto Kraków\n| tip_asezare = [[Municipiile Poloniei|Municipiu]] – reședința [[voievodatele Poloniei|voievodatului]]\n| imagine = Collage of views of Cracow.PNG\n| imagine_descriere = Piața Centrală, castelul Wawel, Barbacana, Basilica Sf. Maria, Biserica Sf. Petru și Paul, Collegium Maius\n| pushpin_map = Polonia\n| pushpin_map1 = Voievodatul Polonia Mica local\n| pushpin_descriere_harta1 = Localizarea Orașului pe harta [[Voievodatul Polonia Mică|Voievodatului Polonia Mică]]\n| tip_subdiviziune = Țară\n| nume_subdiviziune = {{POL}}\n| tip_subdiviziune1 = [[Voievodatele Poloniei|Voievodat]]\n| nume_subdiviziune1 = [[voievodatul Polonia Mică|Polonia Mică]]\n| tip_subdiviziune2 = [[Powiatele Poloniei|Powiat]]\n| nume_subdiviziune2 = ''municipiu''\n| tip_subdiviziune3 = [[Comunele Poloniei|Comună]]\n| nume_subdiviziune3 = ''comună urbană''\n| componenta_tip = Subdiviziuni\n| componenta = 18 districte\n| p1 = [[Districtul I Stare Miasto|I Stare Miasto]]\n| p2 = [[Districtul II Grzegórzki|II Grzegórzki]]\n| p3 = [[Districtul III Prądnik Czerwony|III Prądnik Czerwony]]\n| p4 = [[Districtul IV Prądnik Biały|IV Prądnik Biały]]\n| p5 = [[Districtul V Krowodrza|V Krowodrza]]\n| p6 = [[Districtul VI Bronowice|VI Bronowice]]\n| p7 = [[Districtul VII Zwierzyniec|VII Zwierzyniec]]\n| p8 = [[Districtul VIII Dębniki|Dębniki]]\n| p9 = [[Districtul IX Łagiewniki-Borek Falęcki|Łagiewniki-Borek Falęcki]]\n| p10 = [[Districtul X Swoszowice|X Swoszowice]]\n| p11 = [[Districtul XI Podgórze Duchackie|XI Podgórze Duchackie]]\n| p12 = [[Districtul XII Bieżanów-Prokocim|XII Bieżanów-Prokocim]]\n| p13 = [[Districtul XIII Podgórze|XIII Podgórze]]\n| p14 = [[Districtul XIV Czyżyny|XIV Czyżyny]]\n| p15 = [[Districtul XV Mistrzejowice|XV Mistrzejowice]]\n| p16 = [[Districtul XVI Bieńczyce|XVI Bieńczyce]]\n| p17 = [[Districtul XVII Wzgórza Krzesławickie|XVII Wzgórza Krzesławickie]]\n| p18 = [[Districtul XVIII Nowa Huta|XVIII Nowa Huta]]\n| lider_partid = [[Alianța Stângii Democratice|SLD]]\n| lider_titlu = Președinte\n| lider_ales = [[2002]]\n| lider_nume = Jacek Majchrowski\n| titlu_atestare = Atestare documentară\n| atestare = [[secolul al IX-lea]]\n| titlu_atestare1 = Drepturi de oraș\n| atestare1 = [[5 iunie]] [[1257]]\n| suprafață_urbana_km2 = 326,8\n| suprafață_metropolitana_km2 = 3.072,29\n| altitudine_max_m = 380\n| altitudine_min_m = 220\n| recensământ = 2011\n| populație = 759.137\n| densitate = 2.323\n| populație_metropolitana = 1.250.000\n| densitate_populație_metro_km2 = 407\n| fus_orar = CET\n| utc_offset = +1\n| fus_orar_DST = CEST\n| utc_offset_DST = +2\n| tip_cod_poștal = Coduri poștale\n| codpoștal = de la 30-001 la 31-999\n| prefix_telefonic = +4812\n| sit-adresă = http://www.krakow.pl/\n| sit-nume = Kraków.Pl\n| sit-limbă = {{pl icon}}{{en icon}}{{de icon}}{{zh icon}}\n}}\n'''Cracovia''' (în {{pl|Kraków}}; pronunțat {{IPA|ˈkrakuf|-|Pl-Krak%C3%B3w.ogg}}) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în {{pl|Wisła}}) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596; a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]]. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]]."nBefore images = "{{Infocaseta Așezare\n| nume = Cracovia\n| nume_oficial = Królewskie Stołeczne Miasto Kraków\n| tip_asezare = [[Municipiile Poloniei|Municipiu]] – reședința [[voievodatele Poloniei|voievodatului]]\n| imagine = Collage of views of Cracow.PNG\n| imagine_descriere = Piața Centrală, castelul Wawel, Barbacana, Basilica Sf. Maria, Biserica Sf. Petru și Paul, Collegium Maius\n| pushpin_map = Polonia\n| pushpin_map1 = Voievodatul Polonia Mica local\n| pushpin_descriere_harta1 = Localizarea Orașului pe harta [[Voievodatul Polonia Mică|Voievodatului Polonia Mică]]\n| tip_subdiviziune = Țară\n| nume_subdiviziune = {{POL}}\n| tip_subdiviziune1 = [[Voievodatele Poloniei|Voievodat]]\n| nume_subdiviziune1 = [[voievodatul Polonia Mică|Polonia Mică]]\n| tip_subdiviziune2 = [[Powiatele Poloniei|Powiat]]\n| nume_subdiviziune2 = ''municipiu''\n| tip_subdiviziune3 = [[Comunele Poloniei|Comună]]\n| nume_subdiviziune3 = ''comună urbană''\n| componenta_tip = Subdiviziuni\n| componenta = 18 districte\n| p1 = [[Districtul I Stare Miasto|I Stare Miasto]]\n| p2 = [[Districtul II Grzegórzki|II Grzegórzki]]\n| p3 = [[Districtul III Prądnik Czerwony|III Prądnik Czerwony]]\n| p4 = [[Districtul IV Prądnik Biały|IV Prądnik Biały]]\n| p5 = [[Districtul V Krowodrza|V Krowodrza]]\n| p6 = [[Districtul VI Bronowice|VI Bronowice]]\n| p7 = [[Districtul VII Zwierzyniec|VII Zwierzyniec]]\n| p8 = [[Districtul VIII Dębniki|Dębniki]]\n| p9 = [[Districtul IX Łagiewniki-Borek Falęcki|Łagiewniki-Borek Falęcki]]\n| p10 = [[Districtul X Swoszowice|X Swoszowice]]\n| p11 = [[Districtul XI Podgórze Duchackie|XI Podgórze Duchackie]]\n| p12 = [[Districtul XII Bieżanów-Prokocim|XII Bieżanów-Prokocim]]\n| p13 = [[Districtul XIII Podgórze|XIII Podgórze]]\n| p14 = [[Districtul XIV Czyżyny|XIV Czyżyny]]\n| p15 = [[Districtul XV Mistrzejowice|XV Mistrzejowice]]\n| p16 = [[Districtul XVI Bieńczyce|XVI Bieńczyce]]\n| p17 = [[Districtul XVII Wzgórza Krzesławickie|XVII Wzgórza Krzesławickie]]\n| p18 = [[Districtul XVIII Nowa Huta|XVIII Nowa Huta]]\n| lider_partid = [[Alianța Stângii Democratice|SLD]]\n| lider_titlu = Președinte\n| lider_ales = [[2002]]\n| lider_nume = Jacek Majchrowski\n| titlu_atestare = Atestare documentară\n| atestare = [[secolul al IX-lea]]\n| titlu_atestare1 = Drepturi de oraș\n| atestare1 = [[5 iunie]] [[1257]]\n| suprafață_urbana_km2 = 326,8\n| suprafață_metropolitana_km2 = 3.072,29\n| altitudine_max_m = 380\n| altitudine_min_m = 220\n| recensământ = 2011\n| populație = 759.137\n| densitate = 2.323\n| populație_metropolitana = 1.250.000\n| densitate_populație_metro_km2 = 407\n| fus_orar = CET\n| utc_offset = +1\n| fus_orar_DST = CEST\n| utc_offset_DST = +2\n| tip_cod_poștal = Coduri poștale\n| codpoștal = de la 30-001 la 31-999\n| prefix_telefonic = +4812\n| sit-adresă = http://www.krakow.pl/\n| sit-nume = Kraków.Pl\n| sit-limbă = \n}}\n'''Cracovia''' (în ; pronunțat {{IPA|ˈkrakuf|-|Pl-Krak%C3%B3w.ogg}}) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în ) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596; a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]]. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]]."nbefore removeInfobox = "{{Infocaseta Așezare\n| nume = Cracovia\n| nume_oficial = Królewskie Stołeczne Miasto Kraków\n| tip_asezare = [[Municipiile Poloniei|Municipiu]] – reședința [[voievodatele Poloniei|voievodatului]]\n| imagine = Collage of views of Cracow.PNG\n| imagine_descriere = Piața Centrală, castelul Wawel, Barbacana, Basilica Sf. Maria, Biserica Sf. Petru și Paul, Collegium Maius\n| pushpin_map = Polonia\n| pushpin_map1 = Voievodatul Polonia Mica local\n| pushpin_descriere_harta1 = Localizarea Orașului pe harta [[Voievodatul Polonia Mică|Voievodatului Polonia Mică]]\n| tip_subdiviziune = Țară\n| nume_subdiviziune = {{POL}}\n| tip_subdiviziune1 = [[Voievodatele Poloniei|Voievodat]]\n| nume_subdiviziune1 = [[voievodatul Polonia Mică|Polonia Mică]]\n| tip_subdiviziune2 = [[Powiatele Poloniei|Powiat]]\n| nume_subdiviziune2 = ''municipiu''\n| tip_subdiviziune3 = [[Comunele Poloniei|Comună]]\n| nume_subdiviziune3 = ''comună urbană''\n| componenta_tip = Subdiviziuni\n| componenta = 18 districte\n| p1 = [[Districtul I Stare Miasto|I Stare Miasto]]\n| p2 = [[Districtul II Grzegórzki|II Grzegórzki]]\n| p3 = [[Districtul III Prądnik Czerwony|III Prądnik Czerwony]]\n| p4 = [[Districtul IV Prądnik Biały|IV Prądnik Biały]]\n| p5 = [[Districtul V Krowodrza|V Krowodrza]]\n| p6 = [[Districtul VI Bronowice|VI Bronowice]]\n| p7 = [[Districtul VII Zwierzyniec|VII Zwierzyniec]]\n| p8 = [[Districtul VIII Dębniki|Dębniki]]\n| p9 = [[Districtul IX Łagiewniki-Borek Falęcki|Łagiewniki-Borek Falęcki]]\n| p10 = [[Districtul X Swoszowice|X Swoszowice]]\n| p11 = [[Districtul XI Podgórze Duchackie|XI Podgórze Duchackie]]\n| p12 = [[Districtul XII Bieżanów-Prokocim|XII Bieżanów-Prokocim]]\n| p13 = [[Districtul XIII Podgórze|XIII Podgórze]]\n| p14 = [[Districtul XIV Czyżyny|XIV Czyżyny]]\n| p15 = [[Districtul XV Mistrzejowice|XV Mistrzejowice]]\n| p16 = [[Districtul XVI Bieńczyce|XVI Bieńczyce]]\n| p17 = [[Districtul XVII Wzgórza Krzesławickie|XVII Wzgórza Krzesławickie]]\n| p18 = [[Districtul XVIII Nowa Huta|XVIII Nowa Huta]]\n| lider_partid = [[Alianța Stângii Democratice|SLD]]\n| lider_titlu = Președinte\n| lider_ales = [[2002]]\n| lider_nume = Jacek Majchrowski\n| titlu_atestare = Atestare documentară\n| atestare = [[secolul al IX-lea]]\n| titlu_atestare1 = Drepturi de oraș\n| atestare1 = [[5 iunie]] [[1257]]\n| suprafață_urbana_km2 = 326,8\n| suprafață_metropolitana_km2 = 3.072,29\n| altitudine_max_m = 380\n| altitudine_min_m = 220\n| recensământ = 2011\n| populație = 759.137\n| densitate = 2.323\n| populație_metropolitana = 1.250.000\n| densitate_populație_metro_km2 = 407\n| fus_orar = CET\n| utc_offset = +1\n| fus_orar_DST = CEST\n| utc_offset_DST = +2\n| tip_cod_poștal = Coduri poștale\n| codpoștal = de la 30-001 la 31-999\n| prefix_telefonic = +4812\n| sit-adresă = http://www.krakow.pl/\n| sit-nume = Kraków.Pl\n| sit-limbă = \n}}\n'''Cracovia''' (în ; pronunțat {{IPA|ˈkrakuf|-|Pl-Krak%C3%B3w.ogg}}) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în ) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596; a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]]. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]]."nafter removeInfobox = "'''Cracovia''' (în ; pronunțat {{IPA|ˈkrakuf|-|Pl-Krak%C3%B3w.ogg}}) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în ) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596; a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]]. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]]."nAfter Files = "'''Cracovia''' (în ; pronunțat {{IPA|ˈkrakuf|-|Pl-Krak%C3%B3w.ogg}}) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în ) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596; a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]]. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]]."nBefore backlink = "'''Cracovia''' (în ; pronunțat {{IPA|ˈkrakuf|-|Pl-Krak%C3%B3w.ogg}}) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în ) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596; a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]]. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]]."nAfter backlink = "'''Cracovia''' (în ; pronunțat {{IPA|ˈkrakuf|-|Pl-Krak%C3%B3w.ogg}}) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în ) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596; a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]]. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]]."nPreprocessed = "__NOEDITSECTION__u003Cdiv style=\"float:right; margin:0em 0em 0.1em 1em\"u003E[[Fișier:Collage of views of Cracow.PNG|border|100px|Cracovia]]u003C/divu003E\n\n'''[[Cracovia|Cracovia]]''' (în ; pronunțat u003Cspan title=\"Notație în Alfabetul Fonetic Internațional\" class=\"AFI\"u003Eu003Csmallu003Eu003C/smallu003Eˈkrakufu003Csmall class=\"nowrap\"u003Eu0026nbsp;([[File:Speaker Icon.svg|13px|link=Fișier:Pl-Krak%C3%B3w.ogg |alt=]] [[:Media:Pl-Krak%C3%B3w.ogg |ascultă]])u003C/smallu003Eu003C/spanu003E) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în ) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596; a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]]. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]]."nFinal version = "__NOEDITSECTION__u003Cdiv style=\"float:right; margin:0em 0em 0.1em 1em\"u003E[[Fișier:Collage of views of Cracow.PNG|border|100px|Cracovia]]u003C/divu003E\n\n'''[[Cracovia|Cracovia]]''' (în ; pronunțat u003Cspan title=\"Notație în Alfabetul Fonetic Internațional\" class=\"AFI\"u003Eu003Csmallu003Eu003C/smallu003Eˈkrakufu003Csmall class=\"nowrap\"u003Eu0026nbsp;([[File:Speaker Icon.svg|13px|link=Fișier:Pl-Krak%C3%B3w.ogg |alt=]] [[:Media:Pl-Krak%C3%B3w.ogg |ascultă]])u003C/smallu003Eu003C/spanu003E) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în ) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596; a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]]. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]]."na1 = "Bătălia din Golful Helgoland (1939)"na2 = "Noaptea cuțitelor lungi"na3 = "Heraldica României"n"},"cachereport":{"origin":"mw1249","timestamp":"20190728175753","ttl":3600,"transientcontent":true}}});});{"@context":"https://schema.org","@type":"Article","name":"Pagina principalu0103","url":"https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83","sameAs":"http://www.wikidata.org/entity/Q5296","mainEntity":"http://www.wikidata.org/entity/Q5296","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https://www.wikimedia.org/static/images/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2003-07-12T09:06:42Z","dateModified":"2019-07-10T05:54:55Z","image":"https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cd/Donaldtrumpi_frontal.jpg","headline":"Pagina principalu0103 a unui proiect Wikimedia"}(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgBackendResponseTime":127,"wgHostname":"mw1241"});});