Skip to main content

Pagina principală Meniu de navigareActualizațiDonații16 iulie2 iulie17 iunie15 iunie1 iunieFacebook


Pagina principală


Vizitează-ne pe FacebookTK email icon.svgAjutorCum mă înregistrezCum modific o paginăCum creez un articolCafeneaAmbasadă / EmbassyDonațiiPortalCăutareIndexCategoriiVistulaPolonia MicăUniunii Polono-LituanieneMarelui Ducat al Cracovieivoievodatului Polonia MicăEpoca PietreiWawelslavăa Doua Republici Polonecentrului orașuluiInvadarea PolonieiGermania Nazistăal Doilea Război MondialGuvernământului GeneralevreiascăGhetoul Cracovialagăre de exterminareAuschwitzlagărul de concentrare PłaszówarhiepiscopArhidiecezei de CracoviapapăIoan Paul al II-leaUNESCOlistă a patrimoniului mondialîntregul centru istoric al orașuluicele 722 de pagini recomandate27 iulie29 iulieÎncepeți de aiciViațăBiologieMicrobiologiePlanteNevertebrateCordatePeștiAmfibieniReptilePăsăriMamifereFilozofie religioasăTeismAteismCreștinismIudaismHinduismBudismIslamCronologieIstorieCivilizațiiPopoare anticeArheologieRăzboiActualitățiGuvernulGeografieEconomieEducațiePoliticăMediu înconjurătorCulturăIstorieRomâniArmatăSport












Pagina principală




De la Wikipedia, enciclopedia liberă






Jump to navigation
Jump to search














Articole de calitate

Conținut recomandat


Cracovia

Cracovia (în ; pronunțat ˈkrakuf ( ascultă)) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe Vistula (în ) în regiunea istorică Polonia Mică, orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a Uniunii Polono-Lituaniene între 1569 și 1596; a Marelui Ducat al Cracoviei între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința voievodatului Polonia Mică.


Orașul a crescut de la o mică așezare de Epoca Pietrei până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul Wawel, în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa slavă. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de a Doua Republici Polone în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8 milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100 km în jurul centrului orașului.


După Invadarea Poloniei de către Germania Nazistă la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, Cracovia a fost transformată în capitala Guvernământului General al Poloniei ocupate. Populația evreiască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită Ghetoul Cracovia, ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în lagăre de exterminare cum ar fi Auschwitz și în lagărul de concentrare Płaszów.


În 1978 Karol Wojtyła, arhiepiscop al Arhidiecezei de Cracovia, a fost numit papă sub numele de Ioan Paul al II-lea – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, UNESCO a aprobat prima listă a patrimoniului mondial, pe care se regăsea și întregul centru istoric al orașului.


continuare...


Alte sugestii dintre cele 722 de pagini recomandate:



  • Bătălia din Golful Helgoland (1939)

  • Noaptea cuțitelor lungi

  • Heraldica României




Știați că?

Știați că?



Donaldtrumpi frontal.jpg


  • ... specia de molii Neopalpa donaldtrumpi (foto) a fost denumită astfel datorită solzilor alb-gălbui de pe cap, care amintesc de părul președintelui american Donald Trump?

  • ... Stan Lee, creatorul personajului Omul Păianjen, provenea din evrei emigrați din România?

  • ... cea mai mare exploatare vizitabilă a sării din Europa este Salina Slănic?

  • ... prima traducere a Bibliei în limba maghiară a fost făcută de pastorii husiți Toma Peczy și Valentin Milaky la Târgu Trotuș, Bacău, în 1437?

  • ... în rafinării au existat locomotive cu abur fără focar, ce erau încărcate cu abur de la o centrală externă?

  • ... în cazul cedării unui motor, direcția unui avion este folosită pentru a compensa tendința de rotire în jurul axei verticale?

  • ... muzica filmului Aventurile rabinului Jacob a fost compusă de Vladimir Cosma?

  • ... fizicianul Max Born, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, este bunicul cântăreței Olivia Newton-John?













Știri

Știri


Ursula von der Leyen


  • 16 iulie Creștin-democrata Ursula von der Leyen (foto) a fost aleasă în funcția de președinte al Comisiei Europene.


  • 2 iulie A avut loc eclipsa totală de Soare din 2019, vizibilă preponderent în emisfera sudică.


  • 17 iunie Fostul președinte egiptean Mohamed Morsi a murit.


  • 15 iunie S-au împlinit 130 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu.


  • 1 iunie FC Liverpool a câștigat finala Ligii Campionilor 2018-2019 după ce a învins echipa Tottenham Hotspur.


Ziua de astăzi în istorie

Ziua de astăzi în istorie


28 iulie:
José de San Martín



  • 1821 — José de San Martín (în imagine) a declarat independența Perului față de Spania.


  • 1914 — După ce Serbia a respins condițiile ultimatumului dat cu cinci zile în urmă, Austro-Ungaria i-a declarat război, declanșând Primul Război Mondial.


  • 1942 — Cu scopul de a întări moralul soldaților sovietici de pe frontul de est al celui de Al Doilea Război Mondial, Iosif Stalin a dat Ordinul nr. 227, prin care interzicea soldaților să se retragă fără ordine explicite în acest sens, sub amenințarea Curții Marțiale.


  • Nașteri: Karl Popper (1902) – Pavel Alexeevici Cerenkov (1904) – Charles Hard Townes (1915)


  • Decese: Cyrano de Bergerac (1655) – Antonio Vivaldi (1741) – Johann Sebastian Bach (1750)


Alte aniversări: 27 iulie – 28 iulie – 29 iulie



Comunitate

Comunitate


Sunteți pentru prima dată la Wikipedia? Începeți de aici.



  • Răsfoiți articolele de calitate și faceți propuneri pentru noi astfel de articole.

  • Consultați politica oficială și eticheta Wikipediei.

  • Apreciați Wikipedia pe Facebook sau promovați-ne pe site-ul dumneavoastră.

  • Există peste 13.800 de localități în România și 1.500 în Republica Moldova. Noi avem câte un articol pentru fiecare dintre ele. Vă invităm să scrieți despre localitatea dumneavoastră preferată.













Wikipedia Română în subiecte



















Științe exacte și matematică

Științe aplicate · Fizică · Chimie · Astronomie · Oameni de știință · Geometrie · Algebră · Matematicieni



Inginerie și tehnologie

Transport · Mașini · Inginerie · Telecomunicații · Informatică și Electronică · Nanotehnologie · Agricultură · Spațiu · Tehnologie militară



Sănătate și medicină

Corpul uman · Boli · Psihologie · Nutriție · Genetică · Tratamente · Urgențe medicale


Biologie

Viață · Biologie · Microbiologie · Plante · Nevertebrate · Cordate · Pești · Amfibieni · Reptile · Păsări · Mamifere











Pământ și geografie

Geologie · Ecologie · Țări · Hărți · Orașe · Mări și oceane · Dealuri · Râuri · Insule · Vreme și climă · Expediții



Societate și științe sociale

Societate · Cultură · Sociologie · Antropologie · Politologie · Guvern · Drept · Politică · Justiție · Educație · Armată



Afaceri și economie

Economie · Industrie · Afaceri · Bănci



Religie și filozofie

Filozofie religioasă · Teism · Ateism · Creștinism · Iudaism · Hinduism · Budism · Islam











Limbi și literatură

Lingvistică · Familii de limbi · Limbi antice · Limbi dispărute · Gramatică · Scriere · Poezie · Romane · Literatură fantastică · Literatură română


Artă

Arhitectură · Sculptură · Muzică · Dans · Pictură · Fotografie · Film



Sport și divertisment

Competiții sportive · Fotbal · Tenis · Baschet · Handbal · Divertisment


Istorie

Cronologie · Istorie · Civilizații · Popoare antice · Arheologie · Război · Actualități











Femei și feminism

Femei după ocupație · Violența împotriva femeilor · Femei în știință · Filozofi · Scriitoare · Romanciere · Laureate ale Premiului Nobel


Biografie

Scriitori · Oameni de știință · Matematicieni · Cântăreți · Actori · Politicieni · Sportivi


Europa

Uniunea Europeană · Țări · Geografie · Politică · Educație · Economie · Istorie · Mediu înconjurător · Limbi · Cultură · Societate · Europeni · Demografie · Sport


România

Guvernul · Geografie · Economie · Educație · Politică · Mediu înconjurător · Cultură · Istorie · Români · Armată · Sport





Alte proiecte



Wikipedia este administrată de organizația voluntară Fundația Wikimedia, care coordonează și alte proiecte cu conținut liber și gratuit:



























   

wikt:


Wikționar
Dicționar liber


   

n:


Wikiștiri
Sursă de știri


   

q:


Wikicitat
Citate și proverbe


   

b:


Wikimanuale
Manuale și ghiduri libere


   

Wikispecies:Pagina principală


Wikispecii
Director de specii


   

s:Pagina principală


Wikisursă
Bibliotecă liberă


   

voy:


Wikivoyage
Ghiduri de călătorie libere


   

commons:Pagina principală


Commons
Resurse media partajate


   

m:Pagina principală


Meta-Wiki
Coordonarea tuturor proiectelor














Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pagina_principală&oldid=12964142










Meniu de navigare



























(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.400","walltime":"0.612","ppvisitednodes":{"value":453,"limit":1000000},"ppgeneratednodes":{"value":0,"limit":1500000},"postexpandincludesize":{"value":31014,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":940,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":7,"limit":40},"expensivefunctioncount":{"value":28,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":0,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 453.877 1 -total"," 6.60% 29.935 1 Format:IPA"," 5.60% 25.420 1 Format:Link_audio_AFI"," 4.05% 18.400 1 Format:Aniversările_zilei"," 3.49% 15.843 1 Format:Aniversările_zilei/28_iulie"," 2.72% 12.352 1 Format:Aniversările_zilei/core"," 1.67% 7.576 1 Format:Proiecteinrudite"," 0.95% 4.322 9 Format:Click"," 0.78% 3.539 1 Wikipedia:Articol_de_calitate/Sus"," 0.72% 3.258 1 Format:Știați_că"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.249","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":22347387,"limit":52428800},"limitreport-logs":"156433667nBefore Refs = "{{Infocaseta Așezare\n| nume = Cracovia\n| nume_oficial = Królewskie Stołeczne Miasto Kraków\n| tip_asezare = [[Municipiile Poloniei|Municipiu]] – reședința [[voievodatele Poloniei|voievodatului]]\n| imagine = Collage of views of Cracow.PNG\n| imagine_descriere = Piața Centrală, castelul Wawel, Barbacana, Basilica Sf. Maria, Biserica Sf. Petru și Paul, Collegium Maius\n| pushpin_map = Polonia\n| pushpin_map1 = Voievodatul Polonia Mica local\n| pushpin_descriere_harta1 = Localizarea Orașului pe harta [[Voievodatul Polonia Mică|Voievodatului Polonia Mică]]\n| tip_subdiviziune = Țară\n| nume_subdiviziune = {{POL}}\n| tip_subdiviziune1 = [[Voievodatele Poloniei|Voievodat]]\n| nume_subdiviziune1 = [[voievodatul Polonia Mică|Polonia Mică]]\n| tip_subdiviziune2 = [[Powiatele Poloniei|Powiat]]\n| nume_subdiviziune2 = ''municipiu''\n| tip_subdiviziune3 = [[Comunele Poloniei|Comună]]\n| nume_subdiviziune3 = ''comună urbană''\n| componenta_tip = Subdiviziuni\n| componenta = 18 districte\n| p1 = [[Districtul I Stare Miasto|I Stare Miasto]]\n| p2 = [[Districtul II Grzegórzki|II Grzegórzki]]\n| p3 = [[Districtul III Prądnik Czerwony|III Prądnik Czerwony]]\n| p4 = [[Districtul IV Prądnik Biały|IV Prądnik Biały]]\n| p5 = [[Districtul V Krowodrza|V Krowodrza]]\n| p6 = [[Districtul VI Bronowice|VI Bronowice]]\n| p7 = [[Districtul VII Zwierzyniec|VII Zwierzyniec]]\n| p8 = [[Districtul VIII Dębniki|Dębniki]]\n| p9 = [[Districtul IX Łagiewniki-Borek Falęcki|Łagiewniki-Borek Falęcki]]\n| p10 = [[Districtul X Swoszowice|X Swoszowice]]\n| p11 = [[Districtul XI Podgórze Duchackie|XI Podgórze Duchackie]]\n| p12 = [[Districtul XII Bieżanów-Prokocim|XII Bieżanów-Prokocim]]\n| p13 = [[Districtul XIII Podgórze|XIII Podgórze]]\n| p14 = [[Districtul XIV Czyżyny|XIV Czyżyny]]\n| p15 = [[Districtul XV Mistrzejowice|XV Mistrzejowice]]\n| p16 = [[Districtul XVI Bieńczyce|XVI Bieńczyce]]\n| p17 = [[Districtul XVII Wzgórza Krzesławickie|XVII Wzgórza Krzesławickie]]\n| p18 = [[Districtul XVIII Nowa Huta|XVIII Nowa Huta]]\n| lider_partid = [[Alianța Stângii Democratice|SLD]]\n| lider_titlu = Președinte\n| lider_ales = [[2002]]\n| lider_nume = Jacek Majchrowski\n| titlu_atestare = Atestare documentară\n| atestare = [[secolul al IX-lea]]\n| titlu_atestare1 = Drepturi de oraș\n| atestare1 = [[5 iunie]] [[1257]]\n| suprafață_urbana_km2 = 326,8\n| suprafață_metropolitana_km2 = 3.072,29\n| altitudine_max_m = 380\n| altitudine_min_m = 220\n| recensământ = 2011\n| populație = 759.137\n| densitate = 2.323\n| populație_metropolitana = 1.250.000\n| densitate_populație_metro_km2 = 407\n| fus_orar = CET\n| utc_offset = +1\n| fus_orar_DST = CEST\n| utc_offset_DST = +2\n| tip_cod_poștal = Coduri poștale\n| codpoștal = de la 30-001 la 31-999\n| prefix_telefonic = +4812\n| sit-adresă = http://www.krakow.pl/\n| sit-nume = Kraków.Pl\n| sit-limbă = {{pl icon}}{{en icon}}{{de icon}}{{zh icon}}\n}}\n'''Cracovia''' (în {{pl|Kraków}}; pronunțat {{IPA|ˈkrakuf|-|Pl-Krak%C3%B3w.ogg}}) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în {{pl|Wisła}}) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea.u003Cref name=\"History\"/u003E Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596;u003Cref name=\"warsaw-capital-1596\"/u003E a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]].u003Cref name=\"History\"/u003E După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].u003Cref name=\"welcome\"/u003E\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani.u003Cref name=\"Clark\"/u003E În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]].u003Cref name=\"unesco-properties-pl\"/u003Eu003Cref name=\"unesco-02com\"/u003E"nBefore templates = "{{Infocaseta Așezare\n| nume = Cracovia\n| nume_oficial = Królewskie Stołeczne Miasto Kraków\n| tip_asezare = [[Municipiile Poloniei|Municipiu]] – reședința [[voievodatele Poloniei|voievodatului]]\n| imagine = Collage of views of Cracow.PNG\n| imagine_descriere = Piața Centrală, castelul Wawel, Barbacana, Basilica Sf. Maria, Biserica Sf. Petru și Paul, Collegium Maius\n| pushpin_map = Polonia\n| pushpin_map1 = Voievodatul Polonia Mica local\n| pushpin_descriere_harta1 = Localizarea Orașului pe harta [[Voievodatul Polonia Mică|Voievodatului Polonia Mică]]\n| tip_subdiviziune = Țară\n| nume_subdiviziune = {{POL}}\n| tip_subdiviziune1 = [[Voievodatele Poloniei|Voievodat]]\n| nume_subdiviziune1 = [[voievodatul Polonia Mică|Polonia Mică]]\n| tip_subdiviziune2 = [[Powiatele Poloniei|Powiat]]\n| nume_subdiviziune2 = ''municipiu''\n| tip_subdiviziune3 = [[Comunele Poloniei|Comună]]\n| nume_subdiviziune3 = ''comună urbană''\n| componenta_tip = Subdiviziuni\n| componenta = 18 districte\n| p1 = [[Districtul I Stare Miasto|I Stare Miasto]]\n| p2 = [[Districtul II Grzegórzki|II Grzegórzki]]\n| p3 = [[Districtul III Prądnik Czerwony|III Prądnik Czerwony]]\n| p4 = [[Districtul IV Prądnik Biały|IV Prądnik Biały]]\n| p5 = [[Districtul V Krowodrza|V Krowodrza]]\n| p6 = [[Districtul VI Bronowice|VI Bronowice]]\n| p7 = [[Districtul VII Zwierzyniec|VII Zwierzyniec]]\n| p8 = [[Districtul VIII Dębniki|Dębniki]]\n| p9 = [[Districtul IX Łagiewniki-Borek Falęcki|Łagiewniki-Borek Falęcki]]\n| p10 = [[Districtul X Swoszowice|X Swoszowice]]\n| p11 = [[Districtul XI Podgórze Duchackie|XI Podgórze Duchackie]]\n| p12 = [[Districtul XII Bieżanów-Prokocim|XII Bieżanów-Prokocim]]\n| p13 = [[Districtul XIII Podgórze|XIII Podgórze]]\n| p14 = [[Districtul XIV Czyżyny|XIV Czyżyny]]\n| p15 = [[Districtul XV Mistrzejowice|XV Mistrzejowice]]\n| p16 = [[Districtul XVI Bieńczyce|XVI Bieńczyce]]\n| p17 = [[Districtul XVII Wzgórza Krzesławickie|XVII Wzgórza Krzesławickie]]\n| p18 = [[Districtul XVIII Nowa Huta|XVIII Nowa Huta]]\n| lider_partid = [[Alianța Stângii Democratice|SLD]]\n| lider_titlu = Președinte\n| lider_ales = [[2002]]\n| lider_nume = Jacek Majchrowski\n| titlu_atestare = Atestare documentară\n| atestare = [[secolul al IX-lea]]\n| titlu_atestare1 = Drepturi de oraș\n| atestare1 = [[5 iunie]] [[1257]]\n| suprafață_urbana_km2 = 326,8\n| suprafață_metropolitana_km2 = 3.072,29\n| altitudine_max_m = 380\n| altitudine_min_m = 220\n| recensământ = 2011\n| populație = 759.137\n| densitate = 2.323\n| populație_metropolitana = 1.250.000\n| densitate_populație_metro_km2 = 407\n| fus_orar = CET\n| utc_offset = +1\n| fus_orar_DST = CEST\n| utc_offset_DST = +2\n| tip_cod_poștal = Coduri poștale\n| codpoștal = de la 30-001 la 31-999\n| prefix_telefonic = +4812\n| sit-adresă = http://www.krakow.pl/\n| sit-nume = Kraków.Pl\n| sit-limbă = {{pl icon}}{{en icon}}{{de icon}}{{zh icon}}\n}}\n'''Cracovia''' (în {{pl|Kraków}}; pronunțat {{IPA|ˈkrakuf|-|Pl-Krak%C3%B3w.ogg}}) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în {{pl|Wisła}}) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596; a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]]. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]]."nBefore images = "{{Infocaseta Așezare\n| nume = Cracovia\n| nume_oficial = Królewskie Stołeczne Miasto Kraków\n| tip_asezare = [[Municipiile Poloniei|Municipiu]] – reședința [[voievodatele Poloniei|voievodatului]]\n| imagine = Collage of views of Cracow.PNG\n| imagine_descriere = Piața Centrală, castelul Wawel, Barbacana, Basilica Sf. Maria, Biserica Sf. Petru și Paul, Collegium Maius\n| pushpin_map = Polonia\n| pushpin_map1 = Voievodatul Polonia Mica local\n| pushpin_descriere_harta1 = Localizarea Orașului pe harta [[Voievodatul Polonia Mică|Voievodatului Polonia Mică]]\n| tip_subdiviziune = Țară\n| nume_subdiviziune = {{POL}}\n| tip_subdiviziune1 = [[Voievodatele Poloniei|Voievodat]]\n| nume_subdiviziune1 = [[voievodatul Polonia Mică|Polonia Mică]]\n| tip_subdiviziune2 = [[Powiatele Poloniei|Powiat]]\n| nume_subdiviziune2 = ''municipiu''\n| tip_subdiviziune3 = [[Comunele Poloniei|Comună]]\n| nume_subdiviziune3 = ''comună urbană''\n| componenta_tip = Subdiviziuni\n| componenta = 18 districte\n| p1 = [[Districtul I Stare Miasto|I Stare Miasto]]\n| p2 = [[Districtul II Grzegórzki|II Grzegórzki]]\n| p3 = [[Districtul III Prądnik Czerwony|III Prądnik Czerwony]]\n| p4 = [[Districtul IV Prądnik Biały|IV Prądnik Biały]]\n| p5 = [[Districtul V Krowodrza|V Krowodrza]]\n| p6 = [[Districtul VI Bronowice|VI Bronowice]]\n| p7 = [[Districtul VII Zwierzyniec|VII Zwierzyniec]]\n| p8 = [[Districtul VIII Dębniki|Dębniki]]\n| p9 = [[Districtul IX Łagiewniki-Borek Falęcki|Łagiewniki-Borek Falęcki]]\n| p10 = [[Districtul X Swoszowice|X Swoszowice]]\n| p11 = [[Districtul XI Podgórze Duchackie|XI Podgórze Duchackie]]\n| p12 = [[Districtul XII Bieżanów-Prokocim|XII Bieżanów-Prokocim]]\n| p13 = [[Districtul XIII Podgórze|XIII Podgórze]]\n| p14 = [[Districtul XIV Czyżyny|XIV Czyżyny]]\n| p15 = [[Districtul XV Mistrzejowice|XV Mistrzejowice]]\n| p16 = [[Districtul XVI Bieńczyce|XVI Bieńczyce]]\n| p17 = [[Districtul XVII Wzgórza Krzesławickie|XVII Wzgórza Krzesławickie]]\n| p18 = [[Districtul XVIII Nowa Huta|XVIII Nowa Huta]]\n| lider_partid = [[Alianța Stângii Democratice|SLD]]\n| lider_titlu = Președinte\n| lider_ales = [[2002]]\n| lider_nume = Jacek Majchrowski\n| titlu_atestare = Atestare documentară\n| atestare = [[secolul al IX-lea]]\n| titlu_atestare1 = Drepturi de oraș\n| atestare1 = [[5 iunie]] [[1257]]\n| suprafață_urbana_km2 = 326,8\n| suprafață_metropolitana_km2 = 3.072,29\n| altitudine_max_m = 380\n| altitudine_min_m = 220\n| recensământ = 2011\n| populație = 759.137\n| densitate = 2.323\n| populație_metropolitana = 1.250.000\n| densitate_populație_metro_km2 = 407\n| fus_orar = CET\n| utc_offset = +1\n| fus_orar_DST = CEST\n| utc_offset_DST = +2\n| tip_cod_poștal = Coduri poștale\n| codpoștal = de la 30-001 la 31-999\n| prefix_telefonic = +4812\n| sit-adresă = http://www.krakow.pl/\n| sit-nume = Kraków.Pl\n| sit-limbă = \n}}\n'''Cracovia''' (în ; pronunțat {{IPA|ˈkrakuf|-|Pl-Krak%C3%B3w.ogg}}) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în ) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596; a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]]. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]]."nbefore removeInfobox = "{{Infocaseta Așezare\n| nume = Cracovia\n| nume_oficial = Królewskie Stołeczne Miasto Kraków\n| tip_asezare = [[Municipiile Poloniei|Municipiu]] – reședința [[voievodatele Poloniei|voievodatului]]\n| imagine = Collage of views of Cracow.PNG\n| imagine_descriere = Piața Centrală, castelul Wawel, Barbacana, Basilica Sf. Maria, Biserica Sf. Petru și Paul, Collegium Maius\n| pushpin_map = Polonia\n| pushpin_map1 = Voievodatul Polonia Mica local\n| pushpin_descriere_harta1 = Localizarea Orașului pe harta [[Voievodatul Polonia Mică|Voievodatului Polonia Mică]]\n| tip_subdiviziune = Țară\n| nume_subdiviziune = {{POL}}\n| tip_subdiviziune1 = [[Voievodatele Poloniei|Voievodat]]\n| nume_subdiviziune1 = [[voievodatul Polonia Mică|Polonia Mică]]\n| tip_subdiviziune2 = [[Powiatele Poloniei|Powiat]]\n| nume_subdiviziune2 = ''municipiu''\n| tip_subdiviziune3 = [[Comunele Poloniei|Comună]]\n| nume_subdiviziune3 = ''comună urbană''\n| componenta_tip = Subdiviziuni\n| componenta = 18 districte\n| p1 = [[Districtul I Stare Miasto|I Stare Miasto]]\n| p2 = [[Districtul II Grzegórzki|II Grzegórzki]]\n| p3 = [[Districtul III Prądnik Czerwony|III Prądnik Czerwony]]\n| p4 = [[Districtul IV Prądnik Biały|IV Prądnik Biały]]\n| p5 = [[Districtul V Krowodrza|V Krowodrza]]\n| p6 = [[Districtul VI Bronowice|VI Bronowice]]\n| p7 = [[Districtul VII Zwierzyniec|VII Zwierzyniec]]\n| p8 = [[Districtul VIII Dębniki|Dębniki]]\n| p9 = [[Districtul IX Łagiewniki-Borek Falęcki|Łagiewniki-Borek Falęcki]]\n| p10 = [[Districtul X Swoszowice|X Swoszowice]]\n| p11 = [[Districtul XI Podgórze Duchackie|XI Podgórze Duchackie]]\n| p12 = [[Districtul XII Bieżanów-Prokocim|XII Bieżanów-Prokocim]]\n| p13 = [[Districtul XIII Podgórze|XIII Podgórze]]\n| p14 = [[Districtul XIV Czyżyny|XIV Czyżyny]]\n| p15 = [[Districtul XV Mistrzejowice|XV Mistrzejowice]]\n| p16 = [[Districtul XVI Bieńczyce|XVI Bieńczyce]]\n| p17 = [[Districtul XVII Wzgórza Krzesławickie|XVII Wzgórza Krzesławickie]]\n| p18 = [[Districtul XVIII Nowa Huta|XVIII Nowa Huta]]\n| lider_partid = [[Alianța Stângii Democratice|SLD]]\n| lider_titlu = Președinte\n| lider_ales = [[2002]]\n| lider_nume = Jacek Majchrowski\n| titlu_atestare = Atestare documentară\n| atestare = [[secolul al IX-lea]]\n| titlu_atestare1 = Drepturi de oraș\n| atestare1 = [[5 iunie]] [[1257]]\n| suprafață_urbana_km2 = 326,8\n| suprafață_metropolitana_km2 = 3.072,29\n| altitudine_max_m = 380\n| altitudine_min_m = 220\n| recensământ = 2011\n| populație = 759.137\n| densitate = 2.323\n| populație_metropolitana = 1.250.000\n| densitate_populație_metro_km2 = 407\n| fus_orar = CET\n| utc_offset = +1\n| fus_orar_DST = CEST\n| utc_offset_DST = +2\n| tip_cod_poștal = Coduri poștale\n| codpoștal = de la 30-001 la 31-999\n| prefix_telefonic = +4812\n| sit-adresă = http://www.krakow.pl/\n| sit-nume = Kraków.Pl\n| sit-limbă = \n}}\n'''Cracovia''' (în ; pronunțat {{IPA|ˈkrakuf|-|Pl-Krak%C3%B3w.ogg}}) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în ) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596; a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]]. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]]."nafter removeInfobox = "'''Cracovia''' (în ; pronunțat {{IPA|ˈkrakuf|-|Pl-Krak%C3%B3w.ogg}}) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în ) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596; a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]]. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]]."nAfter Files = "'''Cracovia''' (în ; pronunțat {{IPA|ˈkrakuf|-|Pl-Krak%C3%B3w.ogg}}) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în ) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596; a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]]. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]]."nBefore backlink = "'''Cracovia''' (în ; pronunțat {{IPA|ˈkrakuf|-|Pl-Krak%C3%B3w.ogg}}) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în ) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596; a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]]. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]]."nAfter backlink = "'''Cracovia''' (în ; pronunțat {{IPA|ˈkrakuf|-|Pl-Krak%C3%B3w.ogg}}) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în ) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596; a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]]. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]]."nPreprocessed = "__NOEDITSECTION__u003Cdiv style=\"float:right; margin:0em 0em 0.1em 1em\"u003E[[Fișier:Collage of views of Cracow.PNG|border|100px|Cracovia]]u003C/divu003E\n\n'''[[Cracovia|Cracovia]]''' (în ; pronunțat u003Cspan title=\"Notație în Alfabetul Fonetic Internațional\" class=\"AFI\"u003Eu003Csmallu003Eu003C/smallu003Eˈkrakufu003Csmall class=\"nowrap\"u003Eu0026nbsp;([[File:Speaker Icon.svg|13px|link=Fișier:Pl-Krak%C3%B3w.ogg |alt=]] [[:Media:Pl-Krak%C3%B3w.ogg |ascultă]])u003C/smallu003Eu003C/spanu003E) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în ) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596; a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]]. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]]."nFinal version = "__NOEDITSECTION__u003Cdiv style=\"float:right; margin:0em 0em 0.1em 1em\"u003E[[Fișier:Collage of views of Cracow.PNG|border|100px|Cracovia]]u003C/divu003E\n\n'''[[Cracovia|Cracovia]]''' (în ; pronunțat u003Cspan title=\"Notație în Alfabetul Fonetic Internațional\" class=\"AFI\"u003Eu003Csmallu003Eu003C/smallu003Eˈkrakufu003Csmall class=\"nowrap\"u003Eu0026nbsp;([[File:Speaker Icon.svg|13px|link=Fișier:Pl-Krak%C3%B3w.ogg |alt=]] [[:Media:Pl-Krak%C3%B3w.ogg |ascultă]])u003C/smallu003Eu003C/spanu003E) este al doilea oraș ca mărime și unul dintre cele mai vechi din Polonia. Situat pe [[Râul Vistula|Vistula]] (în ) în regiunea istorică [[Polonia Mică]], orașul datează din secolul al VII-lea. Cracovia a fost de-a lungul vremurilor unul dintre cele mai de seamă centre culturale, academice și artistice ale țării și este unul dintre principalele centre economice ale ei. A fost capitala Poloniei între 1038 și 1569; a [[Uniunea Polono-Lituaniană|Uniunii Polono-Lituaniene]] între 1569 și 1596; a [[Marele Ducat al Cracoviei|Marelui Ducat al Cracoviei]] între 1846 și 1918. Din 1999 este reședința [[Voievodatul Polonia Mică|voievodatului Polonia Mică]].\n\nOrașul a crescut de la o mică așezare de [[Epoca Pietrei]] până la a fi al doilea oraș al Poloniei. La început un mic cătun pe dealul [[Wawel]], în anul 965 a început să fie menționat ca târg în Europa [[slavi|slavă]]. După înființarea de noi universități și centre culturale la renașterea celei de [[A Doua Republică Polonă|a Doua Republici Polone]] în 1918 și de-a lungul secolului al XX-lea, Cracovia și-a reafirmat rolul de mare centru național academic și artistic. Orașul are o populație de circa 760.000 de locuitori, zona ei metropolitană cuprinzând circa 8u0026nbsp;milioane de persoane ce locuiesc pe o rază de 100u0026nbsp;km în jurul [[Piața Centrală din Cracovia|centrului orașului]].\n\nDupă [[Invadarea Poloniei]] de către [[Germania Nazistă]] la începutul celui de-[[al Doilea Război Mondial]], Cracovia a fost transformată în capitala [[Guvernământul General|Guvernământului General]] al Poloniei ocupate. Populația [[evrei]]ască a orașului a fost mutată într-o zonă împrejmuită cu ziduri și denumită [[Ghetoul Cracovia]], ai cărei rezidenți au fost apoi trimiși în [[Lagăr de exterminare|lagăre de exterminare]] cum ar fi [[Lagărul de concentrare Auschwitz|Auschwitz]] și în [[lagărul de concentrare Kraków-Płaszów|lagărul de concentrare Płaszów]].\n\nÎn 1978 Karol Wojtyła, [[arhiepiscop]] al [[Arhidieceza de Cracovia|Arhidiecezei de Cracovia]], a fost numit [[papă]] sub numele de [[papa Ioan Paul al II-lea|Ioan Paul al II-lea]] – primul papă de origine slavă din istorie, și primul papă neitalian în 455 de ani. În același an, [[UNESCO]] a aprobat prima [[Patrimoniul Mondial UNESCO|listă a patrimoniului mondial]], pe care se regăsea și [[Centrul istoric al Cracoviei|întregul centru istoric al orașului]]."na1 = "Bătălia din Golful Helgoland (1939)"na2 = "Noaptea cuțitelor lungi"na3 = "Heraldica României"n"},"cachereport":{"origin":"mw1249","timestamp":"20190728175753","ttl":3600,"transientcontent":true}}});});{"@context":"https://schema.org","@type":"Article","name":"Pagina principalu0103","url":"https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83","sameAs":"http://www.wikidata.org/entity/Q5296","mainEntity":"http://www.wikidata.org/entity/Q5296","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https://www.wikimedia.org/static/images/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2003-07-12T09:06:42Z","dateModified":"2019-07-10T05:54:55Z","image":"https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cd/Donaldtrumpi_frontal.jpg","headline":"Pagina principalu0103 a unui proiect Wikimedia"}(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgBackendResponseTime":127,"wgHostname":"mw1241"});});

Popular posts from this blog

Taj Mahal Inhaltsverzeichnis Aufbau | Geschichte | 350-Jahr-Feier | Heutige Bedeutung | Siehe auch |...

Baia Sprie Cuprins Etimologie | Istorie | Demografie | Politică și administrație | Arii naturale...

Nicolae Petrescu-Găină Cuprins Biografie | Opera | In memoriam | Varia | Controverse, incertitudini...