Pagina principală

AjutorCum mă înregistrezCum modific o paginăCum creez un articolCafeneaAmbasadă / EmbassyDonațiiPortalCăutareIndexCategoriiSilverstone1950aluminiumoarteaAyrton SennaRoland RatzenbergerImola199419981952Indianapolis Motor SpeedwayIndianapolis 500moarteaAyrton SennaMaría de VillotaJochen Rindt1970cele 734 de pagini recomandate5 octombrie7 octombrieÎncepeți de aiciViațăBiologieMicrobiologiePlanteNevertebrateCordatePeștiAmfibieniReptilePăsăriMamifereFilozofie religioasăTeismAteismCreștinismIudaismHinduismBudismIslamCronologieIstorieCivilizațiiPopoare anticeArheologieRăzboiActualitățiGuvernulGeografieEconomieEducațiePoliticăMediu înconjurătorCulturăIstorieRomâniArmatăSport

(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.428","walltime":"0.562","ppvisitednodes":{"value":447,"limit":1000000},"ppgeneratednodes":{"value":0,"limit":1500000},"postexpandincludesize":{"value":30900,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":769,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":7,"limit":40},"expensivefunctioncount":{"value":20,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":0,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 421.406 1 -total"," 4.66% 19.619 1 Format:Aniversările_zilei"," 3.84% 16.201 1 Format:Aniversările_zilei/6_octombrie"," 2.93% 12.328 1 Format:Aniversările_zilei/core"," 2.29% 9.643 1 Format:Proiecteinrudite"," 1.20% 5.066 9 Format:Click"," 1.07% 4.500 1 Format:Actualități"," 1.00% 4.229 1 Format:Știați_că"," 0.85% 3.566 5 Format:F1"," 0.82% 3.459 1 Pagina_principală/Categorii"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.287","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":22352388,"limit":52428800},"limitreport-logs":"157039140nBefore Refs = "[[File:Jules Bianchi 2012-3.JPG|250px|thumb|right|[[Jules Bianchi]], ultimul pilot decedat la un Mare Premiu a Campionatului Mondial de Formula 1, în [[Sezonul de Formula 1 din 2014|2014]].]]\n{{Formula 1}}\n\n[[Formula 1]] (F1) este clasa superioară în cursele auto cu monoposturi, definită de [[Federația Internațională de Automobilism]] (FIA), organul conducător al sporturilor cu motor.u003Crefu003E{{cite web|url=http://www.fia.com/en-GB/the-fia/about-fia/Pages/AboutFIA.aspx |title=About FIA |publisher=Fédération Internationale de l'Automobile (FIA) |accessdate=31 October 2008 }}u003C/refu003E Cuvântul „Formula” din denumire, se referă la un set de reguli cărora toți participanții și vehiculele trebuie să se conformeze. Sezonul Campionatului Mondial de F1 constă dintr-o serie de curse, cunoscute ca [[Lista Marilor Premii din Formula 1|Mari Premii (Grands Prix)]], ce se defășoară pe [[Lista circuitelor de Formula 1|circuite]] speciale, sau în unele cazuri pe străzi închise ale orașelor. Rezultatele tuturor curselor sunt combinate pentru a determina doi campioni anuali, [[Lista campionilor de Formula 1|campionul printre piloți]] și [[Lista constructorilor campioni de Formula 1|campionul între constructori]].\n\nStandardele de securitate sunt îmbunătățite constant. Și dacă la primul campionat mondial, în Marele Premiu de la [[Circuitul Silverstone|Silverstone]] în {{F1|1950}}, nu erau prezente echipe medicale și nici cu existau măsuri de securitate în caz de accidenteu003Cref name=\"fifties\"u003E{{cite web|url=http://www.formula1.com/inside_f1/safety/a_history_of_safety_in_formula_one/7423.html |title=The fifties and sixties |publisher=Formula 1 |accessdate=19 august 2012 }}u003C/refu003E, în anii 1960 căștile de protecție și combinezoanele pentru piloți au devenit obligatorii pentru piloți, iar FIA și-a asumat responsibilitatea pentru securitatea pe circuite.u003Cref name=\"fifties\" /u003E Pașii următori au fost sporirea securității pentru bolidul de Formula 1, în anii ′70: deschiderea cabinei de pilotaj a fost lărgită pentru a permite piloților să iasă mai rapid în caz de accidente și oglinzile retrovizoare exterioare au devenit obligatorii.u003Crefu003E{{cite web|url=http://www.formula1.com/inside_f1/safety/a_history_of_safety_in_formula_one/7425.html |title=The seventies |publisher=Formula 1 |accessdate=19 august 2012 }}u003C/refu003E În anii ′80 [[monococ]]-ul din [[polimer de carbon ranforsat cu fibre|fibre de carbon]] l-a înlocuit pe cel din [[aluminiu]], sporind nivelul protecției la impact.u003Crefu003E{{cite web|url=http://www.formula1.com/inside_f1/safety/a_history_of_safety_in_formula_one/7426.html |title=The eighties |publisher=Formula 1 |accessdate=19 august 2012 }}u003C/refu003E Imediat după [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] și [[Roland Ratzenberger]] la [[Imola]] în {{F1|1994}}, o serie de măsuri au fost întreprinse pentru a încetini bolizii, inclusiv ''undertray'' de lemn. În {{F1|1998}} anvelopele canelate le-au înlocuit pe cele netede de curse, pentru reduce viteza în curbe.u003Crefu003E{{cite web|url=http://www.formula1.com/inside_f1/safety/a_history_of_safety_in_formula_one/7427.html |title=The nineties |publisher=Formula 1 |accessdate=19 august 2012 }}u003C/refu003E Măsuri de securitate continuă să fie introduse și în secolul 21, cu o serie de circuite care și-au schimbat configurația pentru a spori securitatea piloților.u003Crefu003E{{cite web|url=http://www.formula1.com/inside_f1/safety/a_history_of_safety_in_formula_one/7428.html |title=The 21st century |publisher=Formula 1 |accessdate=19 august 2012 }}u003C/refu003E\n\nAceastă listă include piloții care au murit pe durata unor curse din cadrul Campionatelor Mondiale FIA, și a celor care au murit conducând un bolid de Formula 1 înafara campionatului mondial. Comisarii de traseu și spectatorii care au murit ca urmare a acestor accidente nu sunt incluși în listă. 50 de piloți au murit conducând un bolid de Formula 1, [[Cameron Earl]] fiind primul în {{F1|1952}}. Treizeci și doi de piloți au murit în cadrul curselor de la Marele Premii ale Campionatului Mondial, șapte ca rezultat al traumelor sufeirte în sesiunea de test și 11 la evenimente de Formula 1 extra-competiționale. [[Indianapolis Motor Speedway]] este circuitul cu cele mai multe cazuri fatale; șapte piloțe murind aici în cadrul curselor [[Indianapolis 500]]. 15 piloți au decedat în anii 1950; 14 în anii 1960; 12 în anii 1970; 4 în anii 1980 și 2 în anii 1990. După [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] în 1994, niciun alt pilot nu a murit ca urmare a traumelor obținute în accidente de la Campionatul Mondial, până la [[María de Villota]] care a murit în 2013 de la complicațiile rănilor ce le-a suferit într-un accident la o cursă de test în anul precedent.{{ref label|1994|A|a}}u003Crefu003E{{cite web|url=http://en.espnf1.com/f1/motorsport/story/3831.html |title=A Brief History of Formula One |publisher=ESPN |accessdate=19 august 2012 |first=Martin |last=Williamson }}u003C/refu003E Doar doi campioni de Formula 1 au murit în cadrul activităților ce țin de Formula 1, [[Jochen Rindt]] în {{F1|1970}}, și Ayrton Senna. Jochen Rindt este unicul pilot care devine campion postmortem.u003Cref name=\"Rindt\"u003E{{cite news |url=http://www.bbc.co.uk/sport/0/formula1/17319968 |title=Formula 1's Greatest Drivers. Number 20: Jochen Rindt |publisher=BBC Sport |date=13 March 2012 |accessdate=18 august 2012 |first=Andrew |last=Benson }}u003C/refu003E"nBefore templates = "[[File:Jules Bianchi 2012-3.JPG|250px|thumb|right|[[Jules Bianchi]], ultimul pilot decedat la un Mare Premiu a Campionatului Mondial de Formula 1, în [[Sezonul de Formula 1 din 2014|2014]].]]\n{{Formula 1}}\n\n[[Formula 1]] (F1) este clasa superioară în cursele auto cu monoposturi, definită de [[Federația Internațională de Automobilism]] (FIA), organul conducător al sporturilor cu motor. Cuvântul „Formula” din denumire, se referă la un set de reguli cărora toți participanții și vehiculele trebuie să se conformeze. Sezonul Campionatului Mondial de F1 constă dintr-o serie de curse, cunoscute ca [[Lista Marilor Premii din Formula 1|Mari Premii (Grands Prix)]], ce se defășoară pe [[Lista circuitelor de Formula 1|circuite]] speciale, sau în unele cazuri pe străzi închise ale orașelor. Rezultatele tuturor curselor sunt combinate pentru a determina doi campioni anuali, [[Lista campionilor de Formula 1|campionul printre piloți]] și [[Lista constructorilor campioni de Formula 1|campionul între constructori]].\n\nStandardele de securitate sunt îmbunătățite constant. Și dacă la primul campionat mondial, în Marele Premiu de la [[Circuitul Silverstone|Silverstone]] în {{F1|1950}}, nu erau prezente echipe medicale și nici cu existau măsuri de securitate în caz de accidente, în anii 1960 căștile de protecție și combinezoanele pentru piloți au devenit obligatorii pentru piloți, iar FIA și-a asumat responsibilitatea pentru securitatea pe circuite. Pașii următori au fost sporirea securității pentru bolidul de Formula 1, în anii ′70: deschiderea cabinei de pilotaj a fost lărgită pentru a permite piloților să iasă mai rapid în caz de accidente și oglinzile retrovizoare exterioare au devenit obligatorii. În anii ′80 [[monococ]]-ul din [[polimer de carbon ranforsat cu fibre|fibre de carbon]] l-a înlocuit pe cel din [[aluminiu]], sporind nivelul protecției la impact. Imediat după [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] și [[Roland Ratzenberger]] la [[Imola]] în {{F1|1994}}, o serie de măsuri au fost întreprinse pentru a încetini bolizii, inclusiv ''undertray'' de lemn. În {{F1|1998}} anvelopele canelate le-au înlocuit pe cele netede de curse, pentru reduce viteza în curbe. Măsuri de securitate continuă să fie introduse și în secolul 21, cu o serie de circuite care și-au schimbat configurația pentru a spori securitatea piloților.\n\nAceastă listă include piloții care au murit pe durata unor curse din cadrul Campionatelor Mondiale FIA, și a celor care au murit conducând un bolid de Formula 1 înafara campionatului mondial. Comisarii de traseu și spectatorii care au murit ca urmare a acestor accidente nu sunt incluși în listă. 50 de piloți au murit conducând un bolid de Formula 1, [[Cameron Earl]] fiind primul în {{F1|1952}}. Treizeci și doi de piloți au murit în cadrul curselor de la Marele Premii ale Campionatului Mondial, șapte ca rezultat al traumelor sufeirte în sesiunea de test și 11 la evenimente de Formula 1 extra-competiționale. [[Indianapolis Motor Speedway]] este circuitul cu cele mai multe cazuri fatale; șapte piloțe murind aici în cadrul curselor [[Indianapolis 500]]. 15 piloți au decedat în anii 1950; 14 în anii 1960; 12 în anii 1970; 4 în anii 1980 și 2 în anii 1990. După [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] în 1994, niciun alt pilot nu a murit ca urmare a traumelor obținute în accidente de la Campionatul Mondial, până la [[María de Villota]] care a murit în 2013 de la complicațiile rănilor ce le-a suferit într-un accident la o cursă de test în anul precedent.{{ref label|1994|A|a}} Doar doi campioni de Formula 1 au murit în cadrul activităților ce țin de Formula 1, [[Jochen Rindt]] în {{F1|1970}}, și Ayrton Senna. Jochen Rindt este unicul pilot care devine campion postmortem."nBefore images = "[[File:Jules Bianchi 2012-3.JPG|250px|thumb|right|[[Jules Bianchi]], ultimul pilot decedat la un Mare Premiu a Campionatului Mondial de Formula 1, în [[Sezonul de Formula 1 din 2014|2014]].]]\n\n\n[[Formula 1]] (F1) este clasa superioară în cursele auto cu monoposturi, definită de [[Federația Internațională de Automobilism]] (FIA), organul conducător al sporturilor cu motor. Cuvântul „Formula” din denumire, se referă la un set de reguli cărora toți participanții și vehiculele trebuie să se conformeze. Sezonul Campionatului Mondial de F1 constă dintr-o serie de curse, cunoscute ca [[Lista Marilor Premii din Formula 1|Mari Premii (Grands Prix)]], ce se defășoară pe [[Lista circuitelor de Formula 1|circuite]] speciale, sau în unele cazuri pe străzi închise ale orașelor. Rezultatele tuturor curselor sunt combinate pentru a determina doi campioni anuali, [[Lista campionilor de Formula 1|campionul printre piloți]] și [[Lista constructorilor campioni de Formula 1|campionul între constructori]].\n\nStandardele de securitate sunt îmbunătățite constant. Și dacă la primul campionat mondial, în Marele Premiu de la [[Circuitul Silverstone|Silverstone]] în {{F1|1950}}, nu erau prezente echipe medicale și nici cu existau măsuri de securitate în caz de accidente, în anii 1960 căștile de protecție și combinezoanele pentru piloți au devenit obligatorii pentru piloți, iar FIA și-a asumat responsibilitatea pentru securitatea pe circuite. Pașii următori au fost sporirea securității pentru bolidul de Formula 1, în anii ′70: deschiderea cabinei de pilotaj a fost lărgită pentru a permite piloților să iasă mai rapid în caz de accidente și oglinzile retrovizoare exterioare au devenit obligatorii. În anii ′80 [[monococ]]-ul din [[polimer de carbon ranforsat cu fibre|fibre de carbon]] l-a înlocuit pe cel din [[aluminiu]], sporind nivelul protecției la impact. Imediat după [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] și [[Roland Ratzenberger]] la [[Imola]] în {{F1|1994}}, o serie de măsuri au fost întreprinse pentru a încetini bolizii, inclusiv ''undertray'' de lemn. În {{F1|1998}} anvelopele canelate le-au înlocuit pe cele netede de curse, pentru reduce viteza în curbe. Măsuri de securitate continuă să fie introduse și în secolul 21, cu o serie de circuite care și-au schimbat configurația pentru a spori securitatea piloților.\n\nAceastă listă include piloții care au murit pe durata unor curse din cadrul Campionatelor Mondiale FIA, și a celor care au murit conducând un bolid de Formula 1 înafara campionatului mondial. Comisarii de traseu și spectatorii care au murit ca urmare a acestor accidente nu sunt incluși în listă. 50 de piloți au murit conducând un bolid de Formula 1, [[Cameron Earl]] fiind primul în {{F1|1952}}. Treizeci și doi de piloți au murit în cadrul curselor de la Marele Premii ale Campionatului Mondial, șapte ca rezultat al traumelor sufeirte în sesiunea de test și 11 la evenimente de Formula 1 extra-competiționale. [[Indianapolis Motor Speedway]] este circuitul cu cele mai multe cazuri fatale; șapte piloțe murind aici în cadrul curselor [[Indianapolis 500]]. 15 piloți au decedat în anii 1950; 14 în anii 1960; 12 în anii 1970; 4 în anii 1980 și 2 în anii 1990. După [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] în 1994, niciun alt pilot nu a murit ca urmare a traumelor obținute în accidente de la Campionatul Mondial, până la [[María de Villota]] care a murit în 2013 de la complicațiile rănilor ce le-a suferit într-un accident la o cursă de test în anul precedent. Doar doi campioni de Formula 1 au murit în cadrul activităților ce țin de Formula 1, [[Jochen Rindt]] în {{F1|1970}}, și Ayrton Senna. Jochen Rindt este unicul pilot care devine campion postmortem."nbefore removeInfobox = "\n\n[[Formula 1]] (F1) este clasa superioară în cursele auto cu monoposturi, definită de [[Federația Internațională de Automobilism]] (FIA), organul conducător al sporturilor cu motor. Cuvântul „Formula” din denumire, se referă la un set de reguli cărora toți participanții și vehiculele trebuie să se conformeze. Sezonul Campionatului Mondial de F1 constă dintr-o serie de curse, cunoscute ca [[Lista Marilor Premii din Formula 1|Mari Premii (Grands Prix)]], ce se defășoară pe [[Lista circuitelor de Formula 1|circuite]] speciale, sau în unele cazuri pe străzi închise ale orașelor. Rezultatele tuturor curselor sunt combinate pentru a determina doi campioni anuali, [[Lista campionilor de Formula 1|campionul printre piloți]] și [[Lista constructorilor campioni de Formula 1|campionul între constructori]].\n\nStandardele de securitate sunt îmbunătățite constant. Și dacă la primul campionat mondial, în Marele Premiu de la [[Circuitul Silverstone|Silverstone]] în {{F1|1950}}, nu erau prezente echipe medicale și nici cu existau măsuri de securitate în caz de accidente, în anii 1960 căștile de protecție și combinezoanele pentru piloți au devenit obligatorii pentru piloți, iar FIA și-a asumat responsibilitatea pentru securitatea pe circuite. Pașii următori au fost sporirea securității pentru bolidul de Formula 1, în anii ′70: deschiderea cabinei de pilotaj a fost lărgită pentru a permite piloților să iasă mai rapid în caz de accidente și oglinzile retrovizoare exterioare au devenit obligatorii. În anii ′80 [[monococ]]-ul din [[polimer de carbon ranforsat cu fibre|fibre de carbon]] l-a înlocuit pe cel din [[aluminiu]], sporind nivelul protecției la impact. Imediat după [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] și [[Roland Ratzenberger]] la [[Imola]] în {{F1|1994}}, o serie de măsuri au fost întreprinse pentru a încetini bolizii, inclusiv ''undertray'' de lemn. În {{F1|1998}} anvelopele canelate le-au înlocuit pe cele netede de curse, pentru reduce viteza în curbe. Măsuri de securitate continuă să fie introduse și în secolul 21, cu o serie de circuite care și-au schimbat configurația pentru a spori securitatea piloților.\n\nAceastă listă include piloții care au murit pe durata unor curse din cadrul Campionatelor Mondiale FIA, și a celor care au murit conducând un bolid de Formula 1 înafara campionatului mondial. Comisarii de traseu și spectatorii care au murit ca urmare a acestor accidente nu sunt incluși în listă. 50 de piloți au murit conducând un bolid de Formula 1, [[Cameron Earl]] fiind primul în {{F1|1952}}. Treizeci și doi de piloți au murit în cadrul curselor de la Marele Premii ale Campionatului Mondial, șapte ca rezultat al traumelor sufeirte în sesiunea de test și 11 la evenimente de Formula 1 extra-competiționale. [[Indianapolis Motor Speedway]] este circuitul cu cele mai multe cazuri fatale; șapte piloțe murind aici în cadrul curselor [[Indianapolis 500]]. 15 piloți au decedat în anii 1950; 14 în anii 1960; 12 în anii 1970; 4 în anii 1980 și 2 în anii 1990. După [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] în 1994, niciun alt pilot nu a murit ca urmare a traumelor obținute în accidente de la Campionatul Mondial, până la [[María de Villota]] care a murit în 2013 de la complicațiile rănilor ce le-a suferit într-un accident la o cursă de test în anul precedent. Doar doi campioni de Formula 1 au murit în cadrul activităților ce țin de Formula 1, [[Jochen Rindt]] în {{F1|1970}}, și Ayrton Senna. Jochen Rindt este unicul pilot care devine campion postmortem."nafter removeInfobox = "\n\n[[Formula 1]] (F1) este clasa superioară în cursele auto cu monoposturi, definită de [[Federația Internațională de Automobilism]] (FIA), organul conducător al sporturilor cu motor. Cuvântul „Formula” din denumire, se referă la un set de reguli cărora toți participanții și vehiculele trebuie să se conformeze. Sezonul Campionatului Mondial de F1 constă dintr-o serie de curse, cunoscute ca [[Lista Marilor Premii din Formula 1|Mari Premii (Grands Prix)]], ce se defășoară pe [[Lista circuitelor de Formula 1|circuite]] speciale, sau în unele cazuri pe străzi închise ale orașelor. Rezultatele tuturor curselor sunt combinate pentru a determina doi campioni anuali, [[Lista campionilor de Formula 1|campionul printre piloți]] și [[Lista constructorilor campioni de Formula 1|campionul între constructori]].\n\nStandardele de securitate sunt îmbunătățite constant. Și dacă la primul campionat mondial, în Marele Premiu de la [[Circuitul Silverstone|Silverstone]] în {{F1|1950}}, nu erau prezente echipe medicale și nici cu existau măsuri de securitate în caz de accidente, în anii 1960 căștile de protecție și combinezoanele pentru piloți au devenit obligatorii pentru piloți, iar FIA și-a asumat responsibilitatea pentru securitatea pe circuite. Pașii următori au fost sporirea securității pentru bolidul de Formula 1, în anii ′70: deschiderea cabinei de pilotaj a fost lărgită pentru a permite piloților să iasă mai rapid în caz de accidente și oglinzile retrovizoare exterioare au devenit obligatorii. În anii ′80 [[monococ]]-ul din [[polimer de carbon ranforsat cu fibre|fibre de carbon]] l-a înlocuit pe cel din [[aluminiu]], sporind nivelul protecției la impact. Imediat după [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] și [[Roland Ratzenberger]] la [[Imola]] în {{F1|1994}}, o serie de măsuri au fost întreprinse pentru a încetini bolizii, inclusiv ''undertray'' de lemn. În {{F1|1998}} anvelopele canelate le-au înlocuit pe cele netede de curse, pentru reduce viteza în curbe. Măsuri de securitate continuă să fie introduse și în secolul 21, cu o serie de circuite care și-au schimbat configurația pentru a spori securitatea piloților.\n\nAceastă listă include piloții care au murit pe durata unor curse din cadrul Campionatelor Mondiale FIA, și a celor care au murit conducând un bolid de Formula 1 înafara campionatului mondial. Comisarii de traseu și spectatorii care au murit ca urmare a acestor accidente nu sunt incluși în listă. 50 de piloți au murit conducând un bolid de Formula 1, [[Cameron Earl]] fiind primul în {{F1|1952}}. Treizeci și doi de piloți au murit în cadrul curselor de la Marele Premii ale Campionatului Mondial, șapte ca rezultat al traumelor sufeirte în sesiunea de test și 11 la evenimente de Formula 1 extra-competiționale. [[Indianapolis Motor Speedway]] este circuitul cu cele mai multe cazuri fatale; șapte piloțe murind aici în cadrul curselor [[Indianapolis 500]]. 15 piloți au decedat în anii 1950; 14 în anii 1960; 12 în anii 1970; 4 în anii 1980 și 2 în anii 1990. După [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] în 1994, niciun alt pilot nu a murit ca urmare a traumelor obținute în accidente de la Campionatul Mondial, până la [[María de Villota]] care a murit în 2013 de la complicațiile rănilor ce le-a suferit într-un accident la o cursă de test în anul precedent. Doar doi campioni de Formula 1 au murit în cadrul activităților ce țin de Formula 1, [[Jochen Rindt]] în {{F1|1970}}, și Ayrton Senna. Jochen Rindt este unicul pilot care devine campion postmortem."nAfter Files = "\n\n[[Formula 1]] (F1) este clasa superioară în cursele auto cu monoposturi, definită de [[Federația Internațională de Automobilism]] (FIA), organul conducător al sporturilor cu motor. Cuvântul „Formula” din denumire, se referă la un set de reguli cărora toți participanții și vehiculele trebuie să se conformeze. Sezonul Campionatului Mondial de F1 constă dintr-o serie de curse, cunoscute ca [[Lista Marilor Premii din Formula 1|Mari Premii (Grands Prix)]], ce se defășoară pe [[Lista circuitelor de Formula 1|circuite]] speciale, sau în unele cazuri pe străzi închise ale orașelor. Rezultatele tuturor curselor sunt combinate pentru a determina doi campioni anuali, [[Lista campionilor de Formula 1|campionul printre piloți]] și [[Lista constructorilor campioni de Formula 1|campionul între constructori]].\n\nStandardele de securitate sunt îmbunătățite constant. Și dacă la primul campionat mondial, în Marele Premiu de la [[Circuitul Silverstone|Silverstone]] în {{F1|1950}}, nu erau prezente echipe medicale și nici cu existau măsuri de securitate în caz de accidente, în anii 1960 căștile de protecție și combinezoanele pentru piloți au devenit obligatorii pentru piloți, iar FIA și-a asumat responsibilitatea pentru securitatea pe circuite. Pașii următori au fost sporirea securității pentru bolidul de Formula 1, în anii ′70: deschiderea cabinei de pilotaj a fost lărgită pentru a permite piloților să iasă mai rapid în caz de accidente și oglinzile retrovizoare exterioare au devenit obligatorii. În anii ′80 [[monococ]]-ul din [[polimer de carbon ranforsat cu fibre|fibre de carbon]] l-a înlocuit pe cel din [[aluminiu]], sporind nivelul protecției la impact. Imediat după [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] și [[Roland Ratzenberger]] la [[Imola]] în {{F1|1994}}, o serie de măsuri au fost întreprinse pentru a încetini bolizii, inclusiv ''undertray'' de lemn. În {{F1|1998}} anvelopele canelate le-au înlocuit pe cele netede de curse, pentru reduce viteza în curbe. Măsuri de securitate continuă să fie introduse și în secolul 21, cu o serie de circuite care și-au schimbat configurația pentru a spori securitatea piloților.\n\nAceastă listă include piloții care au murit pe durata unor curse din cadrul Campionatelor Mondiale FIA, și a celor care au murit conducând un bolid de Formula 1 înafara campionatului mondial. Comisarii de traseu și spectatorii care au murit ca urmare a acestor accidente nu sunt incluși în listă. 50 de piloți au murit conducând un bolid de Formula 1, [[Cameron Earl]] fiind primul în {{F1|1952}}. Treizeci și doi de piloți au murit în cadrul curselor de la Marele Premii ale Campionatului Mondial, șapte ca rezultat al traumelor sufeirte în sesiunea de test și 11 la evenimente de Formula 1 extra-competiționale. [[Indianapolis Motor Speedway]] este circuitul cu cele mai multe cazuri fatale; șapte piloțe murind aici în cadrul curselor [[Indianapolis 500]]. 15 piloți au decedat în anii 1950; 14 în anii 1960; 12 în anii 1970; 4 în anii 1980 și 2 în anii 1990. După [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] în 1994, niciun alt pilot nu a murit ca urmare a traumelor obținute în accidente de la Campionatul Mondial, până la [[María de Villota]] care a murit în 2013 de la complicațiile rănilor ce le-a suferit într-un accident la o cursă de test în anul precedent. Doar doi campioni de Formula 1 au murit în cadrul activităților ce țin de Formula 1, [[Jochen Rindt]] în {{F1|1970}}, și Ayrton Senna. Jochen Rindt este unicul pilot care devine campion postmortem."nBefore backlink = "[[Formula 1]] (F1) este clasa superioară în cursele auto cu monoposturi, definită de [[Federația Internațională de Automobilism]] (FIA), organul conducător al sporturilor cu motor. Cuvântul „Formula” din denumire, se referă la un set de reguli cărora toți participanții și vehiculele trebuie să se conformeze. Sezonul Campionatului Mondial de F1 constă dintr-o serie de curse, cunoscute ca [[Lista Marilor Premii din Formula 1|Mari Premii (Grands Prix)]], ce se defășoară pe [[Lista circuitelor de Formula 1|circuite]] speciale, sau în unele cazuri pe străzi închise ale orașelor. Rezultatele tuturor curselor sunt combinate pentru a determina doi campioni anuali, [[Lista campionilor de Formula 1|campionul printre piloți]] și [[Lista constructorilor campioni de Formula 1|campionul între constructori]].\n\nStandardele de securitate sunt îmbunătățite constant. Și dacă la primul campionat mondial, în Marele Premiu de la [[Circuitul Silverstone|Silverstone]] în {{F1|1950}}, nu erau prezente echipe medicale și nici cu existau măsuri de securitate în caz de accidente, în anii 1960 căștile de protecție și combinezoanele pentru piloți au devenit obligatorii pentru piloți, iar FIA și-a asumat responsibilitatea pentru securitatea pe circuite. Pașii următori au fost sporirea securității pentru bolidul de Formula 1, în anii ′70: deschiderea cabinei de pilotaj a fost lărgită pentru a permite piloților să iasă mai rapid în caz de accidente și oglinzile retrovizoare exterioare au devenit obligatorii. În anii ′80 monococ-ul din fibre de carbon l-a înlocuit pe cel din [[aluminiu]], sporind nivelul protecției la impact. Imediat după [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] și [[Roland Ratzenberger]] la [[Imola]] în {{F1|1994}}, o serie de măsuri au fost întreprinse pentru a încetini bolizii, inclusiv ''undertray'' de lemn. În {{F1|1998}} anvelopele canelate le-au înlocuit pe cele netede de curse, pentru reduce viteza în curbe. Măsuri de securitate continuă să fie introduse și în secolul 21, cu o serie de circuite care și-au schimbat configurația pentru a spori securitatea piloților.\n\nAceastă listă include piloții care au murit pe durata unor curse din cadrul Campionatelor Mondiale FIA, și a celor care au murit conducând un bolid de Formula 1 înafara campionatului mondial. Comisarii de traseu și spectatorii care au murit ca urmare a acestor accidente nu sunt incluși în listă. 50 de piloți au murit conducând un bolid de Formula 1, Cameron Earl fiind primul în {{F1|1952}}. Treizeci și doi de piloți au murit în cadrul curselor de la Marele Premii ale Campionatului Mondial, șapte ca rezultat al traumelor sufeirte în sesiunea de test și 11 la evenimente de Formula 1 extra-competiționale. [[Indianapolis Motor Speedway]] este circuitul cu cele mai multe cazuri fatale; șapte piloțe murind aici în cadrul curselor [[Indianapolis 500]]. 15 piloți au decedat în anii 1950; 14 în anii 1960; 12 în anii 1970; 4 în anii 1980 și 2 în anii 1990. După [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] în 1994, niciun alt pilot nu a murit ca urmare a traumelor obținute în accidente de la Campionatul Mondial, până la [[María de Villota]] care a murit în 2013 de la complicațiile rănilor ce le-a suferit într-un accident la o cursă de test în anul precedent. Doar doi campioni de Formula 1 au murit în cadrul activităților ce țin de Formula 1, [[Jochen Rindt]] în {{F1|1970}}, și Ayrton Senna. Jochen Rindt este unicul pilot care devine campion postmortem."nAfter backlink = "[[Formula 1]] (F1) este clasa superioară în cursele auto cu monoposturi, definită de [[Federația Internațională de Automobilism]] (FIA), organul conducător al sporturilor cu motor. Cuvântul „Formula” din denumire, se referă la un set de reguli cărora toți participanții și vehiculele trebuie să se conformeze. Sezonul Campionatului Mondial de F1 constă dintr-o serie de curse, cunoscute ca [[Lista Marilor Premii din Formula 1|Mari Premii (Grands Prix)]], ce se defășoară pe [[Lista circuitelor de Formula 1|circuite]] speciale, sau în unele cazuri pe străzi închise ale orașelor. Rezultatele tuturor curselor sunt combinate pentru a determina doi campioni anuali, [[Lista campionilor de Formula 1|campionul printre piloți]] și [[Lista constructorilor campioni de Formula 1|campionul între constructori]].\n\nStandardele de securitate sunt îmbunătățite constant. Și dacă la primul campionat mondial, în Marele Premiu de la [[Circuitul Silverstone|Silverstone]] în {{F1|1950}}, nu erau prezente echipe medicale și nici cu existau măsuri de securitate în caz de accidente, în anii 1960 căștile de protecție și combinezoanele pentru piloți au devenit obligatorii pentru piloți, iar FIA și-a asumat responsibilitatea pentru securitatea pe circuite. Pașii următori au fost sporirea securității pentru bolidul de Formula 1, în anii ′70: deschiderea cabinei de pilotaj a fost lărgită pentru a permite piloților să iasă mai rapid în caz de accidente și oglinzile retrovizoare exterioare au devenit obligatorii. În anii ′80 monococ-ul din fibre de carbon l-a înlocuit pe cel din [[aluminiu]], sporind nivelul protecției la impact. Imediat după [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] și [[Roland Ratzenberger]] la [[Imola]] în {{F1|1994}}, o serie de măsuri au fost întreprinse pentru a încetini bolizii, inclusiv ''undertray'' de lemn. În {{F1|1998}} anvelopele canelate le-au înlocuit pe cele netede de curse, pentru reduce viteza în curbe. Măsuri de securitate continuă să fie introduse și în secolul 21, cu o serie de circuite care și-au schimbat configurația pentru a spori securitatea piloților.\n\nAceastă listă include piloții care au murit pe durata unor curse din cadrul Campionatelor Mondiale FIA, și a celor care au murit conducând un bolid de Formula 1 înafara campionatului mondial. Comisarii de traseu și spectatorii care au murit ca urmare a acestor accidente nu sunt incluși în listă. 50 de piloți au murit conducând un bolid de Formula 1, Cameron Earl fiind primul în {{F1|1952}}. Treizeci și doi de piloți au murit în cadrul curselor de la Marele Premii ale Campionatului Mondial, șapte ca rezultat al traumelor sufeirte în sesiunea de test și 11 la evenimente de Formula 1 extra-competiționale. [[Indianapolis Motor Speedway]] este circuitul cu cele mai multe cazuri fatale; șapte piloțe murind aici în cadrul curselor [[Indianapolis 500]]. 15 piloți au decedat în anii 1950; 14 în anii 1960; 12 în anii 1970; 4 în anii 1980 și 2 în anii 1990. După [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] în 1994, niciun alt pilot nu a murit ca urmare a traumelor obținute în accidente de la Campionatul Mondial, până la [[María de Villota]] care a murit în 2013 de la complicațiile rănilor ce le-a suferit într-un accident la o cursă de test în anul precedent. Doar doi campioni de Formula 1 au murit în cadrul activităților ce țin de Formula 1, [[Jochen Rindt]] în {{F1|1970}}, și Ayrton Senna. Jochen Rindt este unicul pilot care devine campion postmortem."nPreprocessed = "[[Formula 1]] (F1) este clasa superioară în cursele auto cu monoposturi, definită de [[Federația Internațională de Automobilism]] (FIA), organul conducător al sporturilor cu motor. Cuvântul „Formula” din denumire, se referă la un set de reguli cărora toți participanții și vehiculele trebuie să se conformeze. Sezonul Campionatului Mondial de F1 constă dintr-o serie de curse, cunoscute ca [[Lista Marilor Premii din Formula 1|Mari Premii (Grands Prix)]], ce se defășoară pe [[Lista circuitelor de Formula 1|circuite]] speciale, sau în unele cazuri pe străzi închise ale orașelor. Rezultatele tuturor curselor sunt combinate pentru a determina doi campioni anuali, [[Lista campionilor de Formula 1|campionul printre piloți]] și [[Lista constructorilor campioni de Formula 1|campionul între constructori]].\n\nStandardele de securitate sunt îmbunătățite constant. Și dacă la primul campionat mondial, în Marele Premiu de la [[Circuitul Silverstone|Silverstone]] în [[Sezonul de Formula 1 din 1950|1950]], nu erau prezente echipe medicale și nici cu existau măsuri de securitate în caz de accidente, în anii 1960 căștile de protecție și combinezoanele pentru piloți au devenit obligatorii pentru piloți, iar FIA și-a asumat responsibilitatea pentru securitatea pe circuite. Pașii următori au fost sporirea securității pentru bolidul de Formula 1, în anii ′70: deschiderea cabinei de pilotaj a fost lărgită pentru a permite piloților să iasă mai rapid în caz de accidente și oglinzile retrovizoare exterioare au devenit obligatorii. În anii ′80 monococ-ul din fibre de carbon l-a înlocuit pe cel din [[aluminiu]], sporind nivelul protecției la impact. Imediat după [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] și [[Roland Ratzenberger]] la [[Imola]] în [[Sezonul de Formula 1 din 1994|1994]], o serie de măsuri au fost întreprinse pentru a încetini bolizii, inclusiv ''undertray'' de lemn. În [[Sezonul de Formula 1 din 1998|1998]] anvelopele canelate le-au înlocuit pe cele netede de curse, pentru reduce viteza în curbe. Măsuri de securitate continuă să fie introduse și în secolul 21, cu o serie de circuite care și-au schimbat configurația pentru a spori securitatea piloților.\n\nAceastă listă include piloții care au murit pe durata unor curse din cadrul Campionatelor Mondiale FIA, și a celor care au murit conducând un bolid de Formula 1 înafara campionatului mondial. Comisarii de traseu și spectatorii care au murit ca urmare a acestor accidente nu sunt incluși în listă. 50 de piloți au murit conducând un bolid de Formula 1, Cameron Earl fiind primul în [[Sezonul de Formula 1 din 1952|1952]]. Treizeci și doi de piloți au murit în cadrul curselor de la Marele Premii ale Campionatului Mondial, șapte ca rezultat al traumelor sufeirte în sesiunea de test și 11 la evenimente de Formula 1 extra-competiționale. [[Indianapolis Motor Speedway]] este circuitul cu cele mai multe cazuri fatale; șapte piloțe murind aici în cadrul curselor [[Indianapolis 500]]. 15 piloți au decedat în anii 1950; 14 în anii 1960; 12 în anii 1970; 4 în anii 1980 și 2 în anii 1990. După [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] în 1994, niciun alt pilot nu a murit ca urmare a traumelor obținute în accidente de la Campionatul Mondial, până la [[María de Villota]] care a murit în 2013 de la complicațiile rănilor ce le-a suferit într-un accident la o cursă de test în anul precedent. Doar doi campioni de Formula 1 au murit în cadrul activităților ce țin de Formula 1, [[Jochen Rindt]] în [[Sezonul de Formula 1 din 1970|1970]], și Ayrton Senna. Jochen Rindt este unicul pilot care devine campion postmortem."nFinal version = "[[Formula 1]] (F1) este clasa superioară în cursele auto cu monoposturi, definită de [[Federația Internațională de Automobilism]] (FIA), organul conducător al sporturilor cu motor. Cuvântul „Formula” din denumire, se referă la un set de reguli cărora toți participanții și vehiculele trebuie să se conformeze. Sezonul Campionatului Mondial de F1 constă dintr-o serie de curse, cunoscute ca [[Lista Marilor Premii din Formula 1|Mari Premii (Grands Prix)]], ce se defășoară pe [[Lista circuitelor de Formula 1|circuite]] speciale, sau în unele cazuri pe străzi închise ale orașelor. Rezultatele tuturor curselor sunt combinate pentru a determina doi campioni anuali, [[Lista campionilor de Formula 1|campionul printre piloți]] și [[Lista constructorilor campioni de Formula 1|campionul între constructori]].\n\nStandardele de securitate sunt îmbunătățite constant. Și dacă la primul campionat mondial, în Marele Premiu de la [[Circuitul Silverstone|Silverstone]] în [[Sezonul de Formula 1 din 1950|1950]], nu erau prezente echipe medicale și nici cu existau măsuri de securitate în caz de accidente, în anii 1960 căștile de protecție și combinezoanele pentru piloți au devenit obligatorii pentru piloți, iar FIA și-a asumat responsibilitatea pentru securitatea pe circuite. Pașii următori au fost sporirea securității pentru bolidul de Formula 1, în anii ′70: deschiderea cabinei de pilotaj a fost lărgită pentru a permite piloților să iasă mai rapid în caz de accidente și oglinzile retrovizoare exterioare au devenit obligatorii. În anii ′80 monococ-ul din fibre de carbon l-a înlocuit pe cel din [[aluminiu]], sporind nivelul protecției la impact. Imediat după [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] și [[Roland Ratzenberger]] la [[Imola]] în [[Sezonul de Formula 1 din 1994|1994]], o serie de măsuri au fost întreprinse pentru a încetini bolizii, inclusiv ''undertray'' de lemn. În [[Sezonul de Formula 1 din 1998|1998]] anvelopele canelate le-au înlocuit pe cele netede de curse, pentru reduce viteza în curbe. Măsuri de securitate continuă să fie introduse și în secolul 21, cu o serie de circuite care și-au schimbat configurația pentru a spori securitatea piloților.\n\nAceastă listă include piloții care au murit pe durata unor curse din cadrul Campionatelor Mondiale FIA, și a celor care au murit conducând un bolid de Formula 1 înafara campionatului mondial. Comisarii de traseu și spectatorii care au murit ca urmare a acestor accidente nu sunt incluși în listă. 50 de piloți au murit conducând un bolid de Formula 1, Cameron Earl fiind primul în [[Sezonul de Formula 1 din 1952|1952]]. Treizeci și doi de piloți au murit în cadrul curselor de la Marele Premii ale Campionatului Mondial, șapte ca rezultat al traumelor sufeirte în sesiunea de test și 11 la evenimente de Formula 1 extra-competiționale. [[Indianapolis Motor Speedway]] este circuitul cu cele mai multe cazuri fatale; șapte piloțe murind aici în cadrul curselor [[Indianapolis 500]]. 15 piloți au decedat în anii 1950; 14 în anii 1960; 12 în anii 1970; 4 în anii 1980 și 2 în anii 1990. După [[moartea lui Ayrton Senna|moartea]] lui [[Ayrton Senna]] în 1994, niciun alt pilot nu a murit ca urmare a traumelor obținute în accidente de la Campionatul Mondial, până la [[María de Villota]] care a murit în 2013 de la complicațiile rănilor ce le-a suferit într-un accident la o cursă de test în anul precedent. Doar doi campioni de Formula 1 au murit în cadrul activităților ce țin de Formula 1, [[Jochen Rindt]] în [[Sezonul de Formula 1 din 1970|1970]], și Ayrton Senna. Jochen Rindt este unicul pilot care devine campion postmortem."na1 = "Titanic (film din 1997)"na2 = "The Edge of Glory"na3 = "Bătălia din Golful Helgoland (1939)"n"},"cachereport":{"origin":"mw1272","timestamp":"20191006195007","ttl":3600,"transientcontent":true}}});});{"@context":"https://schema.org","@type":"Article","name":"Pagina principalu0103","url":"https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83","sameAs":"http://www.wikidata.org/entity/Q5296","mainEntity":"http://www.wikidata.org/entity/Q5296","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https://www.wikimedia.org/static/images/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2003-07-12T09:06:42Z","dateModified":"2019-07-10T05:54:55Z","image":"https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/7a/Angela_of_Foligno_1.jpg","headline":"Pagina principalu0103 a unui proiect Wikimedia"}(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgBackendResponseTime":109,"wgHostname":"mw1268"});});