Skip to main content

Asia Cuprins Climă Relief Populația HidrografieLacuriReligieIndustrieResurse...


Asia


Poziţia Asiei pe harta lumiicontinentPământTerreicontinentEurasiaMunții UraliCanalul SuezMarea NeagrăMarea CaspicăMunții Uralrâul UralOceanul ArcticOceanul IndianMarea Japonieiclimădeșertclimat semi-aridPrecipitațiilemusonicsubcontinent IndianBurmalanțuri muntoaseHimalayaPamirKarakorumKunlunPodișul TibetChomolungmaChogoriK2Deșertul Gobicea a GangeluiIndusuluiChinei de Esttundra SiberieiArabiaIndiaIndochinapopulatmiliarde de locuitori ai planeteisporul naturalAsia CentralăMării CaspiceMunții Tian-ȘanAmudariaSârdariaAralBalhașPodișului IranHelmandArabiaDeșertului KarakunMarea MediteranăMarea NeagrăOceanul ArcticObiEniseiLenaOceanul PacificAmurHuangheChang JiangXijiangfluviul RoșuMekongulMenamulOceanul IndianSalweenulGangeleIndusulTigrulEufratulFederația Rusăcreștinii ortodocșianimisteSiberiaislamicăiudaicăIsraelArmeniaGruziahindusăIndiabudistătaoistăChinaCoreeașintoistăJaponiaGolful PersicMării CaspiceenergeticăIndiaChinaJaponiaCoreea de Sudindustriei energiei electriceindustria siderurgică esteIndiaChinaJaponiaindustria construcțiilor de mașinieconomieiCărbunii superioriChinaIndiaKazahstanpetrolulArabia SaudităGazele naturaleIndoneziaUzbekistanIranvegetațietundrapădurile de coniferede foioasepădure subtropicalămusoniceecuatorialetropicalestepeledeșerturilesavanaFaunarinocerul javaneztigrul bengaleztigrul siberianelefantul indianurangutanuljaguaruliaculcămilasolurideșerturisoluri roșiipodzolurisoluri brunecernoziomuriSiberiaRusieiUralChinaCoreea de NordCoreea de SudJaponiaKazahstanKârgâzstanTadjikistanTurkmenistanUzbekistanAzerbaidjanBruneiCambodgiaFilipineIndoneziaLaosMalaeziaMyanmarSingaporeTimorul de EstThailandaVietnamAfghanistanBangladeshBhutanIndiaMaldiveNepalPakistanSri LankaArabia SaudităArmeniaAzerbaijanBahrainCipruEmiratele Arabe UniteFâșia GazaGeorgiaIordaniaIrakIranIsraelLibanKuweitNagorno-KarabakhOmanPeninsula SinaiPalestinaQatarSiriaTurciaYemenGondwanaLaurasiaPangeeaEuramericaPannotiaRodiniaColumbiaKenorlandNenaUrVaalbaraWorld Geography










(function(){var node=document.getElementById("mw-dismissablenotice-anonplace");if(node){node.outerHTML="u003Cdiv class="mw-dismissable-notice"u003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-close"u003E[u003Ca tabindex="0" role="button"u003Eascundeu003C/au003E]u003C/divu003Eu003Cdiv class="mw-dismissable-notice-body"u003Eu003Cdiv id="localNotice" lang="ro" dir="ltr"u003Eu003Cdiv class="plainlinks" style="border: 1px solid #ddd; margin: 0 0 3px;"u003Enu003Cdiv class="nomobile" style="float:right"u003Eu003Ca href="/wiki/Wikipedia:Wikimedia_CEE_Spring_2019" title="Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2019"u003Eu003Cimg alt="Logo original-t.png" src="//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/d/d3/Logo_original-t.png/171px-Logo_original-t.png" decoding="async" width="171" height="95" data-file-width="1800" data-file-height="1000" /u003Eu003C/au003Eu003C/divu003Enu003Cdiv style="color: grey; max-width:1280px; margin: 12px auto; font-family: Tahoma, u0026#39;DejaVu Sans Condensedu0026#39;, sans-serif; text-align: center; font-size: 16pt; position: relative;"u003EVă invităm să participați la concursul u003Ca href="/wiki/Wikipedia:Wikimedia_CEE_Spring_2019" title="Wikipedia:Wikimedia CEE Spring 2019"u003EWikimedia CEE Springu003C/au003E. Săptămâna aceasta sunt promovate articolele propuse de wikipediștii din u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Ukraine" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Ukraine"u003EUcrainau003C/au003E, u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Azerbaijan" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Azerbaijan"u003EAzerbaidjanu003C/au003E, u003Ca href="https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_CEE_Spring_2019/Structure/Bosnia_and_Herzegovina" class="extiw" title="m:Wikimedia CEE Spring 2019/Structure/Bosnia and Herzegovina"u003EBosnia și Herțegovinau003C/au003E.u003C/divu003Enu003Cdiv style="clear: both;"u003Eu003C/divu003Enu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003Eu003C/divu003E";}}());




Asia




De la Wikipedia, enciclopedia liberă






Jump to navigation
Jump to search



Pentru alte sensuri, vedeți Asia (dezambiguizare).



Asia



Poziţia Asiei pe harta lumii








































Suprafață
44.579.000 km²
Populație
4,164,252,000 (2010)
Densitate
93,4/km²
Număr de țări
48
Țări


Colonii


Regiuni și țări nerecunoscute


Fus Orar

UTC+2 la UTC+12
Cele mai mari orașe




Asia este cel mai întins continent de pe Pământ și, de asemenea, cel mai populat. Suprafața sa constituie 8,7% din suprafața totală a Terrei și 29,8% din uscatul acesteia. Populația Asiei reprezintă mai mult de 60% din întreaga populație a Globului. Se poate considera ca fiind o subregiune a unui continent mai întins, Eurasia, situată la est de Munții Urali, Canalul Suez, Marea Neagră și Marea Caspică. Limitele acestui continent sunt Munții Ural și râul Ural la vest, Oceanul Arctic la nord, Oceanul Indian la sud, iar la est Marea Japoniei.




Asia




Cuprins






  • 1 Climă


  • 2 Relief


  • 3 Populația


  • 4 Hidrografie


  • 5 Lacuri


  • 6 Religie


  • 7 Industrie


  • 8 Resurse naturale


  • 9 Vegetație


  • 10 Faună


  • 11 Sol


  • 12 Harta politică a Asiei


    • 12.1 Subregiuni


    • 12.2 Asia de Nord


    • 12.3 Asia de Est


    • 12.4 Asia Centrală


    • 12.5 Asia de Sud-Est


    • 12.6 Asia de Sud


    • 12.7 Asia de Sud-Vest




  • 13 Cele mai mari aglomerații urbane


  • 14 Vezi și


  • 15 Note


  • 16 Legături externe





Climă


Datorită întinderii mari, poziției geografice și altor factori, Asia sintetizează toate zonele de climă ale planetei. Principalii factori care determină și influențează clima Asiei sunt:



  • localizarea și întinderea continentului;

  • influența Oceanului Arctic (prin temperaturi scăzute și prezența banchizei);

  • relieful relativ jos al părții de nord a continentului (care facilitează înghețarea solului);

  • formarea alizeelor;

  • influența curenților din Oceanul Pacific;


Interiorul regiunilor au latitudine mijlocie de deșert sau climat semi-arid, cu ierni aspre și veri foarte calde. Precipitațiile medii se situează sub 230 mm pe an. Marginile sudice și vestice ale continentului sunt caracterizate de o atmosferă musonică care trece prin interiorul rece sudic și estic al iernii. Deși termenul de musonic este aplicat tuturor climatelor estice și sudice ale Asiei, adevăratul termen de musonic este caracteristic numai părții de subcontinent Indian și Burma, în aceste zone precipitațiile anuale depășind 2000 mm anual.


Relief




Asia, imagine din satelit


Asia este continentul cu cele mai întinse și mai înalte lanțuri muntoase ale Terrei. Pe continentul asiatic se poate pune în evidență o treaptă montană situată la altitudini mai mari de 3000 m. Aceasta cuprinde munți foarte înalți, precum Himalaya, Pamir, Karakorum, Kunlun ș.a., și un podiș înalt (Podișul Tibet, situat la 5000 m).




Partea de nord a muntelui Everest văzut dinspre Tibet


Continentul asiatic este cunoscut prin cele mai mari altitudini ale planetei: vârful Chomolungma (8848 m) din Munții Himalaya și vârful Chogori sau K2 (8610 m). Deșerturile sunt mai rare, dintre care cel mai mare este Deșertul Gobi.


În Asia se întind câmpii, precum cea a Gangelui, Indusului, Chinei de Est, și tundre, precum tundra Siberiei.


Peninsulele sunt și ele prezente: Arabia (cea mai întinsă din lume), India, Kamceatka (de origine vulcanică) și Indochina.


Relieful este foarte variat.



Populația


Asia este și cel mai populat continent, această caracteristică fiind valabilă de-a lungul întregii istorii. Din cele circa 7 miliarde de locuitori ai planetei, 4 miliarde trăiesc în Asia, ceea ce reprezintă 60% (sau 3/5) din populația totală a Terrei.


În prezent, sporul natural al Asiei este aproape de 15%, ceea ce înseamnă că în fiecare an se adaugă 15 locuitori la fiecare 1000 de locuitori. În realitate, în fiecare an, populația Asiei crește cu 50 de milioane de locuitori.


Densitatea medie a populației este de 89 locuitori/km2.


Hidrografie


Relieful și clima diferențiază aspectele hidrografice ale Asiei. Apele curgătoare se îndreaptă, dar nu în totalitate, spre oceanul planetar, existând mai multe arii endoreice, cea mai importantă și cea mai mare de pe Terra fiind în Asia Centrală, extinsă din zona Mării Caspice până dincolo de Munții Tian-Șan. În această regiune, unele ape sunt adevărate fluvii: Amudaria (2540 km) și Sârdaria (3019 km), altele având dimensiuni ceva mai reduse; unele se varsă în lacuri mari precum Aral și Balhaș.





Marea Caspică


A doua regiune endoreică principală este cea a Podișului Iran unde cel mai important curs de apă este râul Helmand care se varsă în zona mlaștinilor Hamun. Există și regiuni fără ape curgătoare (areice), cum este interiorul Peninsulei Arabia sau zona centrală a Deșertului Karakun (estul Mării Caspice).


Cea mai mare parte a teritoriului asiatic este străbătut de ape care se îndreaptă spre cele trei oceane învecinate, dar și spre Marea Mediterană și Marea Neagră. Spre Oceanul Arctic se îndreaptă marile fluvii siberiene: Obi (5410 Km), Enisei (4102 km) și Lena (4400 km). Înspre Oceanul Pacific se îndreaptă fluviile Amur (4440 km), Huanghe (4845 km), Chang Jiang (6300 km), Xijiang (1800 km), fluviul Roșu (1140 km), Mekongul (4220 km) și Menamul (1200 km). În Oceanul Indian se varsă Salweenul (3200 km), Gangele (2700 km) și Indusul (3180 km). În Golful Arabo-Persic se varsă Tigrul (1850 km) și Eufratul (2800 km).



Bazine




  • exoreice;

  • endoreice;

  • areice


Lacuri



  • Tectonice

  • Foste Mari

  • Cu apa sarata

  • cu apa dulce

  • vulcanice


Religie




Templul hindus Akshardham din Delhi.


Populația Asiei este multiconfesională: în Asia de Nord (Federația Rusă) predomină creștinii ortodocși și populațiile animiste (în Siberia). În Asia Centrală și de Vest predomină religia islamică, dar există și țări în care predomină alte religii: iudaică (în Israel) și ortodoxă (în Armenia și Gruzia). În sudul Asiei predomină religia hindusă (India), iar în peninsula Indochina, cea budistă. În Asia de Est este predominantă religia budistă, combinată cu religia taoistă (în China și Coreea) și cea șintoistă (Japonia).


Industrie


În Golful Persic și în preajma Mării Caspice industria predominantă este cea energetică, în timp ce în țări precum India, China, Japonia, Coreea de Sud activitatea majoritară se desfășoară în cadrul industriei energiei electrice. Pe de altă parte, industria siderurgică este bine reprezentată în India și China, iar în Japonia, industria construcțiilor de mașini se impune ca o parte importantă a economiei acestui stat.


Resurse naturale


Cărbunii superiori se extrag cu preponderență în China (primul producător mondial), India și Kazahstan. O altă resursă importantă abundentă în Asia este petrolul, existent pe teritoriul statelor din jurul Golfului Persic, a Chinei și Indoneziei, Arabia Saudită fiind primul producător și exportator mondial. Gazele naturale se extrag în cantități mari în Indonezia, Uzbekistan, Arabia Saudită și Iran.



Vegetație


Asia cuprinde toate tipurile de vegetație datorită întinderii mari a continentului. În răspândirea vegetației contribuie factori precum temperatura aerului, precipitațiile, dispunerea marilor trepte și unități de relief, curenții oceanici etc.


Cele mai importante zone de vegetație sunt: tundra, pădurile de conifere, de foioase, pădure subtropicală, musonice, ecuatoriale (tropicale), stepele, deșerturile temperate și tropicale și savana.



Faună


Fauna Asiei urmează în general liniile de vegetație. Dintre animalele cele mai răspândite se remarcă: rinocerul javanez, tigrul bengalez și tigrul siberian (sau de Amur), elefantul indian, urangutanul, jaguarul, iacul, cămila etc.


Sol


Există o paletă largă de soluri datorită vegetației dezvoltate, precum soluri slab dezvoltate — deșerturi, soluri roșii, podzoluri, soluri brune, cernoziomuri ș.a.
Soluri din zona musonica a Asiei:
Condițile climatice deosebite ale zonei intertropicale au importante repercusiuni asupra formarii și evoluției solurilor din aceasta zona. Astfel, temperaturile ridicate și constante, ca și cantitățile mari de precipitații, influențează în primul rând dezagregarea și alterarea rocilor. În condițiile unui climat cald și umed, alterarea silicaților este completă, rezultând acizi liberi de fier și de aluminiu. Acest tip de alterare se numește alterare alitica sau lateritizare. De aceea solul poartă denumirea de sol lateritic.Viteza de alterare este influențată de temperatură și precipitații. De aceea, în zona caldă intertrpoicală, hidroliza -principalul proces de alterare a silicaților- este favorizată de temperaturile ridicate și de precipitațiile abundente. Odată cu creșterea umidității are loc și o levigare mai intensă a sărurilor și bazelor și mai redusă a siliciei și oxizilor de fier și de aluminiu.



Harta politică a Asiei





Federația Rusă



Mongolia



China



Japonia



Coreea de Sud



Coreea de Nord



Taiwan



India



Pakistan



Nepal



Bhutan



Bangladesh



Maldive



Teritoriul Britanic din Oceanul Indian



Sri Lanka



Vietnam



Thailand



Laos



Cambodgia



Burma



Malaezia



Brunei



Singapore



Filipine



Indonezia



Timorul de Est



Kazahstan



Uzbekistan



Kârgâzstan



Tadjikistan



Turkmenistan



Afganistan



Iran



Arabia Saudita



Oman



Yemen



EAU



Qat.



Bah.



Kuw.



Iraq



Iordania



Isr.



Siria



Liban.



Turcia



Cip.



Azerbaijan



Armenia



Subregiuni


Continentul asiatic se poate împărți în mai multe zone.


Asia de Nord


Siberia, partea Rusiei aflată la est de munții Ural.


Asia de Est


China, Coreea de Nord, Coreea de Sud, Japonia



Asia Centrală


Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan și Azerbaidjan


Asia de Sud-Est


Brunei, Cambodgia, Filipine, Indonezia, Laos, Malaezia, Myanmar, Singapore, Timorul de Est, Thailanda și Vietnam.


Asia de Sud


Afghanistan, Bangladesh, Bhutan, India, Maldive, Nepal, Pakistan și Sri Lanka.


Asia de Sud-Vest


Arabia Saudită, Armenia, Azerbaijan,Bahrain, Cipru, Emiratele Arabe Unite, Fâșia Gaza,Georgia, Iordania, Irak, Iran, Israel, Liban, Kuweit, Nagorno-Karabakh, Oman, Peninsula Sinai, Palestina, Qatar, Siria, Turcia și Yemen.



Cele mai mari aglomerații urbane









































































































Zona metropolitană
Populație (2010)
Țară
Imagine panoramică

Istanbul
14.350.423 loc.

 Turcia


Dhaka
13.240.743 loc.

 Bangladesh


Lalbager Kella 01.jpg



Mumbay
21.900.967 loc.

 India


Mumbai 03-2016 77 sunset at Marine Drive.jpg



Delhi
18.916.8900 loc.

 India


LotusDelhi.jpg



Calcutta
15.644.040 loc.

 India


Kolkatatemple.jpg



Teheran
13.413.348 loc.

 Iran


Tehran skyline may 2007.jpg



Karachi
13.052.000 loc.

 Pakistan


Nagan Ch Karachi.jpg



Shanghai
19.210.000 loc.

 China


Shanghaiviewpic1.jpg



Beijing
12.230.029 loc.

 China


Chongqing
31.442.300 loc.

 China


CQ WTC.jpg



Seul
22.692.652 loc.

 Coreea de Sud


Samsung headquarters.jpg



Jakarta
18.588.548 loc.

 Indonezia


Jakarta Skyline Part 2.jpg



Tokyo
37.730.064 loc.

 Japonia


Skyscrapers of Shinjuku 2009 January.jpg



Osaka
17.409.585 loc.

 Japonia


Osaka Castle 03bs3200.jpg



Manila
20.795.000 loc.

 Filipine


Bangkok
11.971.000 loc.

 Thailanda



Vezi și


  • Listă de fluvii din Asia

Note





Legături externe



Commons


Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Asia



  • Știri din Asia, Adevărul




World Geography











Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Asia&oldid=12571881










Meniu de navigare



























(window.RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.564","walltime":"0.751","ppvisitednodes":{"value":6064,"limit":1000000},"ppgeneratednodes":{"value":0,"limit":1500000},"postexpandincludesize":{"value":135411,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":52995,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":12,"limit":40},"expensivefunctioncount":{"value":7,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":1,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":2,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 463.794 1 -total"," 25.86% 119.958 1 Format:Commonscat"," 21.59% 100.144 5 Format:Casetă_de_navigare_simplă"," 12.88% 59.754 1 Format:Continente"," 9.91% 45.967 1 Format:Informații_bibliotecare"," 9.29% 43.082 16 Format:Flag"," 9.16% 42.474 1 Format:Referințe"," 8.33% 38.646 1 Format:Meta-casetăma"," 7.94% 36.829 1 Format:Harta_politică_a_Asiei"," 7.35% 34.068 1 Format:Pământul_fizic"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.150","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":3823305,"limit":52428800}},"cachereport":{"origin":"mw1273","timestamp":"20190401161429","ttl":2592000,"transientcontent":false}}});mw.config.set({"wgBackendResponseTime":135,"wgHostname":"mw1267"});});

Popular posts from this blog

Taj Mahal Inhaltsverzeichnis Aufbau | Geschichte | 350-Jahr-Feier | Heutige Bedeutung | Siehe auch |...

Baia Sprie Cuprins Etimologie | Istorie | Demografie | Politică și administrație | Arii naturale...

Nicolae Petrescu-Găină Cuprins Biografie | Opera | In memoriam | Varia | Controverse, incertitudini...