Pagina principală
AjutorCum mă înregistrezCum modific o paginăCum creez un articolCafeneaAmbasadă / EmbassyDonațiiPortalCăutareIndexCategoriicriza de identitateintrării României în războisinuciderepacifistăumanitaristăCamil PetrescuLev TolstoiBalzacfilm omonimAlexandru TatosPetre SălcudeanuIon Caramitrucele 722 de pagini recomandate2 iulie4 iulieÎncepeți de aiciViațăBiologieMicrobiologiePlanteNevertebrateCordatePeștiAmfibieniReptilePăsăriMamifereFilozofie religioasăTeismAteismCreștinismIudaismHinduismBudismIslamTexte religioaseCronologieIstorieCivilizațiiPopoare anticeArheologieRăzboiActualitățiGuvernulGeografieEconomieEducațiePoliticăMediu înconjurătorCulturăIstorieRomâniArmatăSport
Pagina principală
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation
Jump to search
Bun venit la Wikipedia! enciclopedia liberă, la care poate contribui oricine. În limba română din 10 iulie 2003.
|
Astăzi este marți, 2 iulie 2019 · Actualizați Numărul de articole din Wikipedia în limba română este de 398.818 Știați că · Întrebări frecvente · Statistici
|
Ajutor • Cum mă înregistrez • Cum modific o pagină • Cum creez un articol | Cafenea • Ambasadă / Embassy • Donații | Portal • Căutare • Index • Categorii
|
|
Conținut recomandat
|
---|
Întunecare este un roman de război scris de Cezar Petrescu și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din București (vol. I) și de Editura Scrisul Românesc din Craiova (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada Primului Război Mondial și din anii ’20 ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.
Romanul prezintă criza de identitate a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul intrării României în război, personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către sinucidere. Autorul expune o optică pacifistă și umanitaristă aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.
Chiar dacă nu se ridică la valoarea romanului Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930) de Camil Petrescu, Întunecare rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul Război și pace al lui Lev Tolstoi sau ciclul romanesc Comedia umană al lui Balzac.
Romanul a fost ecranizat ulterior într-un film omonim, regizat de Alexandru Tatos după un scenariu al lui Petre Sălcudeanu, în care rolul principal a fost interpretat de Ion Caramitru. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986.
continuare...
Alte sugestii dintre cele 722 de pagini recomandate:
- Alesha Dixon
- Tulsa, Oklahoma
- Fridtjof Nansen
|
Știați că?
|
---|
- ... specia de molii Neopalpa donaldtrumpi (foto) a fost denumită astfel datorită solzilor alb-gălbui de pe cap, care amintesc de părul președintelui american Donald Trump?
- ... Stan Lee, creatorul personajului Omul Păianjen, provenea din evrei emigrați din România?
- ... cea mai mare exploatare vizitabilă a sării din Europa este Salina Slănic?
- ... prima traducere a Bibliei în limba maghiară a fost făcută de pastorii husiți Toma Peczy și Valentin Milaky la Târgu Trotuș, Bacău, în 1437?
- ... în rafinării au existat locomotive cu abur fără focar, ce erau încărcate cu abur de la o centrală externă?
- ... în cazul cedării unui motor, direcția unui avion este folosită pentru a compensa tendința de rotire în jurul axei verticale?
- ... muzica filmului Aventurile rabinului Jacob a fost compusă de Vladimir Cosma?
- ... fizicianul Max Born, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, este bunicul cântăreței Olivia Newton-John?
|
|
|
Știri
|
---|
2 iulie A avut loc o eclipsă totală de Soare, vizibilă preponderent în emisfera sudică.
17 iunie Fostul președinte egiptean Mohamed Morsi (imagine) a murit.
15 iunie Se împlinesc 130 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu.
1 iunie FC Liverpool a câștigat finala Ligii Campionilor 2018-2019 după ce a învins echipa Tottenham Hotspur.
31 mai–2 iunie Papa Francisc a efectuat o vizită de trei zile în România.
|
Ziua de astăzi în istorie
|
---|
3 iulie:
987 e.n. — Hugo Capet a fost încoronat ca rege al Franței, fiind primul monarh din dinastia capețiană, care a domnit în Franța până la revoluția franceză.
1608 — Exploratorul francez Samuel de Champlain a înființat orașul Quebec.
1863 — A luat sfârșit bătălia de la Gettysburg (în imagine), punct de cotitură în cadrul Războiului Civil American.
Nașteri: Franz Kafka (1883) – Jerzy Buzek (1940) – Tom Cruise (1951)
Decese: Maria de Medici (1642) – William Jones (1749) – Jim Morrison (1971)
Alte aniversări: 2 iulie – 3 iulie – 4 iulie
|
Comunitate
|
---|
Sunteți pentru prima dată la Wikipedia? Începeți de aici.
- Răsfoiți articolele de calitate și faceți propuneri pentru noi astfel de articole.
- Consultați politica oficială și eticheta Wikipediei.
- Apreciați Wikipedia pe Facebook sau promovați-ne pe site-ul dumneavoastră.
- Există peste 13.800 de localități în România și 1.500 în Republica Moldova. Noi avem câte un articol pentru fiecare dintre ele. Vă invităm să scrieți despre localitatea dumneavoastră preferată.
|
|
Wikipedia Română în subiecte
|
---|
|
Științe exacte și matematică
Științe aplicate · Fizică · Chimie · Astronomie · Oameni de știință · Geometrie · Algebră · Matematicieni
|
Inginerie și tehnologie
Transport · Mașini · Inginerie · Telecomunicații · Informatică și Electronică · Nanotehnologie · Agricultură · Spațiu · Tehnologie militară
|
Sănătate și medicină
Corpul uman · Boli · Psihologie · Nutriție · Genetică · Tratamente · Urgențe medicale
|
Biologie
Viață · Biologie · Microbiologie · Plante · Nevertebrate · Cordate · Pești · Amfibieni · Reptile · Păsări · Mamifere
|
|
Pământ și geografie
Geologie · Ecologie · Țări · Hărți · Orașe · Mări și oceane · Dealuri · Râuri · Insule · Vreme și climă · Expediții
|
Societate și științe sociale
Societate · Cultură · Sociologie · Antropologie · Politologie · Guvern · Drept · Politică · Justiție · Educație · Armată
|
Afaceri și economie
Economie · Industrie · Afaceri · Bănci
|
Religie și filozofie
Filozofie religioasă · Teism · Ateism · Creștinism · Iudaism · Hinduism · Budism · Islam · Texte religioase
|
|
Limbi și literatură
Lingvistică · Familii de limbi · Limbi antice · Limbi dispărute · Gramatică · Scriere · Poezie · Romane · Literatură fantastică · Literatură română
|
Artă
Arhitectură · Sculptură · Muzică · Dans · Pictură · Fotografie · Film
|
Sport și divertisment
Competiții sportive · Fotbal · Tenis · Baschet · Handbal · Divertisment
|
Istorie
Cronologie · Istorie · Civilizații · Popoare antice · Arheologie · Război · Actualități
|
|
Femei și feminism
Femei după ocupație · Violența împotriva femeilor · Femei în știință · Filozofi · Scriitoare · Romanciere · Laureate ale Premiului Nobel
|
Biografie
Scriitori · Oameni de știință · Matematicieni · Cântăreți · Actori · Politicieni · Sportivi
|
Europa
Uniunea Europeană · Țări · Geografie · Politică · Educație · Economie · Istorie · Mediu înconjurător · Limbi · Cultură · Societate · Europeni · Demografie · Sport
|
România
Guvernul · Geografie · Economie · Educație · Politică · Mediu înconjurător · Cultură · Istorie · Români · Armată · Sport
|
|
|
Alte proiecte
|
---|
Wikipedia este administrată de organizația voluntară Fundația Wikimedia, care coordonează și alte proiecte cu conținut liber și gratuit:
|
Wikționar Dicționar liber
|
|
Wikiștiri Sursă de știri
|
|
Wikicitat Citate și proverbe
|
|
Wikimanuale Manuale și ghiduri libere
|
|
Wikispecii Director de specii
|
|
Wikisursă Bibliotecă liberă
|
|
Wikivoyage Ghiduri de călătorie libere
|
|
Commons Resurse media partajate
|
|
Meta-Wiki Coordonarea tuturor proiectelor
|
|
|
Meniu de navigare
Unelte personale
- Nu sunteți autentificat
- Discuții
- Contribuții
- Creare cont
- Autentificare
Spații de nume
- Pagina principală
- Discuție
Vizualizări
- Lectură
- Sursă pagină
- Istoric
Navigare
- Pagina principală
- Schimbări recente
- Cafenea
- Articol aleatoriu
- Facebook
Participare
- Cum încep pe Wikipedia
- Ajutor
- Portaluri tematice
- Articole cerute
- Donații
În alte proiecte
- Wikimedia Commons
- MediaWiki
- Meta-Wiki
- Wikispecies
- Wikibooks
- Wikidata
- Wikimania
- Wikinews
- Wikiquote
- Wikisource
- Wikivoyage
- Wiktionary
Tipărire/exportare
- Creare carte
- Descarcă PDF
- Versiune de tipărit
Trusa de unelte
- Ce trimite aici
- Modificări corelate
- Trimite fișier
- Pagini speciale
- Navigare în istoric
- Informații despre pagină
- Element Wikidata
- Citează acest articol
În alte limbi
- العربية
- Català
- Čeština
- Dansk
- Deutsch
- English
- Esperanto
- Español
- فارسی
- Suomi
- Français
- Magyar
- Bahasa Indonesia
- Italiano
- 日本語
- 한국어
- Latina
- Nederlands
- Norsk
- Polski
- Português
- Romani čhib
- Armãneashti
- Русский
- Slovenčina
- Српски / srpski
- Svenska
- Türkçe
- Українська
- 中文
(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.412","walltime":"0.529","ppvisitednodes":{"value":422,"limit":1000000},"ppgeneratednodes":{"value":0,"limit":1500000},"postexpandincludesize":{"value":29212,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":729,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":6,"limit":40},"expensivefunctioncount":{"value":22,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":0,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 379.609 1 -total"," 4.98% 18.893 1 Format:Aniversările_zilei"," 4.20% 15.944 1 Format:Aniversările_zilei/3_iulie"," 3.35% 12.713 1 Format:Aniversările_zilei/core"," 2.61% 9.911 1 Format:Proiecteinrudite"," 1.44% 5.448 1 Format:Actualități"," 1.25% 4.729 1 Pagina_principală/Categorii"," 1.21% 4.602 9 Format:Click"," 0.85% 3.230 1 Format:Știați_că"," 0.80% 3.038 1 Format:Interwiki_principală"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.268","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":22336667,"limit":52428800},"limitreport-logs":"156210874nBefore Refs = "{{despre|'''romanul lui Cezar Petrescu'''|alte sensuri|Întunecare}}\n{{Infocaseta Carte\n| nume = Întunecare\n| titlu_original = \n| copertă = Intunecare 1927.jpg\n| descriere_copertă = Coperta ediției princeps a romanului (vol. I, 1927)\n| autor = [[Cezar Petrescu]]\n| autor_ilustrații = \n| autor_copertă = \n| țară_de_lansare = {{drapel|Regatul României}}\n| limba = [[Limba română|română]]\n| seria = \n| subiect = [[Primul Război Mondial]]\n| gen = [[roman de război]]\n| editura = Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I), [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă)\n| data_publicării = 1927 (vol. I), 1928 (ediția completă în 2 vol.)\n| data_apariției_în_românia = \n| media_type = Tipăritură\n| pagini = 191 (vol. I), 303+273 (ediția completă)\n| isbn = \n| oclc = \n}}\n'''''Întunecare''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă),u003Cref name=\"Bălu53\"u003EIon Bălu, ''Cezar Petrescu'', 1972, p. 53.u003C/refu003E ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”.u003Cref name=\"Crohmălniceanu318\"u003EOv. S. Crohmălniceanu, ''Literatura română între cele două războaie mondiale'', vol. I, 1972, p. 318.u003C/refu003E Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.u003Cref name=\"Botez\"u003EOctav Botez, „Recenzii. Cezar Petrescu: ''Simfonia fantastică''”, în ''Viața Romînească'', București, anul XXI, nr. 7-8, iulie-august 1929, p. 200.u003C/refu003Eu003Cref name=\"Murărașu384\"u003ED. Murărașu, ''Istoria literaturii române'', Editura Cartea Românească, București, ediția a III-a, 1942, p. 384.u003C/refu003Eu003Cref name=\"Sasu\"u003EAurel Sasu, ''Dicționar biografic al literaturii române M-Z'', vol. II, Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 345. {{ISBN|973-697-758-7}}u003C/refu003E\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”.u003Cref name=Simionu003EEugen Simion (coord.), ''Dicționarul general al literaturii române'', vol. V: P-R, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006, p. 202.u003C/refu003E Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]].u003Cref name=\"Manolescu209\"u003ENicolae Manolescu, ''Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc'', Editura 1001 Gramar, București, 2001, p. 209.u003C/refu003Eu003Crefu003ECălin Stănculescu, ''Cartea și filmul'', 2011, pp. 84-85.u003C/refu003E Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.u003Cref name=Simion/u003E\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu.u003Cref name=\"Bălu51\"/u003Eu003Cref name=\"Ornea498\"u003EZ. Ornea, ''Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea'', 1980, p. 498.u003C/refu003E Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor;u003Cref name=\"Sasu\"/u003Eu003Cref name=\"Ornea501\"u003EZ. Ornea, ''Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea'', 1980, p. 501.u003C/refu003Eu003Cref name=Ștefănescu2003u003EAlex. Ștefănescu, „[http://www.romlit.ro/index.pl/cezar_petrescu La o nouă lectură: Cezar Petrescu]”, în ''România literară'', anul XXXVI, nr. 5, 8-14 februarie 2003.u003C/refu003Eu003Cref name=Manolescu772u003ENicolae Manolescu, ''Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură'', Editura Paralela 45, Pitești, 2008, p. 772.u003C/refu003Eu003Cref name=Morar21u003EVasile Morar, „Prefață”, 2010, p. 21.u003C/refu003E opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve.u003Cref name=\"Manolescu208\"u003ENicolae Manolescu, ''Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc'', Editura 1001 Gramar, București, 2001, p. 208.u003C/refu003E Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].u003Cref name=\"Vianu307\"u003ETudor Vianu, ''Arta prozatorilor români'', 1991, p. 307.u003C/refu003E\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]],u003Cref name=\"Stănculescu19\"u003ECălin Stănculescu, ''Cartea și filmul'', 2011, p. 19.u003C/refu003E în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]].u003Cref name=\"Stănculescu93\"u003ECălin Stănculescu, ''Cartea și filmul'', 2011, p. 93.u003C/refu003E Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986.u003Cref name=\"Căliman325\"u003ECălin Căliman, ''Istoria filmului românesc (1897-2000)'', Editura Fundației Culturale Române, București, 2000, p. 325.u003C/refu003E"nBefore templates = "{{despre|'''romanul lui Cezar Petrescu'''|alte sensuri|Întunecare}}\n{{Infocaseta Carte\n| nume = Întunecare\n| titlu_original = \n| copertă = Intunecare 1927.jpg\n| descriere_copertă = Coperta ediției princeps a romanului (vol. I, 1927)\n| autor = [[Cezar Petrescu]]\n| autor_ilustrații = \n| autor_copertă = \n| țară_de_lansare = {{drapel|Regatul României}}\n| limba = [[Limba română|română]]\n| seria = \n| subiect = [[Primul Război Mondial]]\n| gen = [[roman de război]]\n| editura = Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I), [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă)\n| data_publicării = 1927 (vol. I), 1928 (ediția completă în 2 vol.)\n| data_apariției_în_românia = \n| media_type = Tipăritură\n| pagini = 191 (vol. I), 303+273 (ediția completă)\n| isbn = \n| oclc = \n}}\n'''''Întunecare''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]]. Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]], în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]]. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986."nBefore images = "\n{{Infocaseta Carte\n| nume = Întunecare\n| titlu_original = \n| copertă = Intunecare 1927.jpg\n| descriere_copertă = Coperta ediției princeps a romanului (vol. I, 1927)\n| autor = [[Cezar Petrescu]]\n| autor_ilustrații = \n| autor_copertă = \n| țară_de_lansare = {{drapel|Regatul României}}\n| limba = [[Limba română|română]]\n| seria = \n| subiect = [[Primul Război Mondial]]\n| gen = [[roman de război]]\n| editura = Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I), [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă)\n| data_publicării = 1927 (vol. I), 1928 (ediția completă în 2 vol.)\n| data_apariției_în_românia = \n| media_type = Tipăritură\n| pagini = 191 (vol. I), 303+273 (ediția completă)\n| isbn = \n| oclc = \n}}\n'''''Întunecare''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]]. Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]], în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]]. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986."nbefore removeInfobox = "\n{{Infocaseta Carte\n| nume = Întunecare\n| titlu_original = \n| copertă = Intunecare 1927.jpg\n| descriere_copertă = Coperta ediției princeps a romanului (vol. I, 1927)\n| autor = [[Cezar Petrescu]]\n| autor_ilustrații = \n| autor_copertă = \n| țară_de_lansare = {{drapel|Regatul României}}\n| limba = [[Limba română|română]]\n| seria = \n| subiect = [[Primul Război Mondial]]\n| gen = [[roman de război]]\n| editura = Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I), [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă)\n| data_publicării = 1927 (vol. I), 1928 (ediția completă în 2 vol.)\n| data_apariției_în_românia = \n| media_type = Tipăritură\n| pagini = 191 (vol. I), 303+273 (ediția completă)\n| isbn = \n| oclc = \n}}\n'''''Întunecare''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]]. Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]], în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]]. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986."nafter removeInfobox = "\n'''''Întunecare''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]]. Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]], în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]]. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986."nAfter Files = "\n'''''Întunecare''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]]. Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]], în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]]. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986."nBefore backlink = "'''''Întunecare''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]]. Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]], în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]]. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986."nAfter backlink = "'''''Întunecare''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]]. Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]], în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]]. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986."nPreprocessed = "'''''[[Întunecare (roman)|Întunecare]]''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]]. Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]], în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]]. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986."nFinal version = "'''''[[Întunecare (roman)|Întunecare]]''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]]. Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]], în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]]. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986."na1 = "Alesha Dixon"na2 = "Tulsa, Oklahoma"na3 = "Fridtjof Nansen"n"},"cachereport":{"origin":"mw1239","timestamp":"20190702230541","ttl":3600,"transientcontent":true}}});});{"@context":"https://schema.org","@type":"Article","name":"Pagina principalu0103","url":"https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83","sameAs":"http://www.wikidata.org/entity/Q5296","mainEntity":"http://www.wikidata.org/entity/Q5296","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https://www.wikimedia.org/static/images/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2003-07-12T09:06:42Z","dateModified":"2019-01-02T08:54:37Z","image":"https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/31/JLO_07_-_BERCY_-_OCTOBRE_2012_%288097628058%29.jpg","headline":"Pagina principalu0103 a unui proiect Wikimedia"}(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgBackendResponseTime":130,"wgHostname":"mw1264"});});