Pagina principală Meniu de navigareActualizațiDonații2 iulie17 iunie15 iunie1 iunie31 mai–2...

Multi tool use
Pagina principală
AjutorCum mă înregistrezCum modific o paginăCum creez un articolCafeneaAmbasadă / EmbassyDonațiiPortalCăutareIndexCategoriicriza de identitateintrării României în războisinuciderepacifistăumanitaristăCamil PetrescuLev TolstoiBalzacfilm omonimAlexandru TatosPetre SălcudeanuIon Caramitrucele 722 de pagini recomandate2 iulie4 iulieÎncepeți de aiciViațăBiologieMicrobiologiePlanteNevertebrateCordatePeștiAmfibieniReptilePăsăriMamifereFilozofie religioasăTeismAteismCreștinismIudaismHinduismBudismIslamTexte religioaseCronologieIstorieCivilizațiiPopoare anticeArheologieRăzboiActualitățiGuvernulGeografieEconomieEducațiePoliticăMediu înconjurătorCulturăIstorieRomâniArmatăSport
Pagina principală
Jump to navigation
Jump to search
|
|
|
|
Categorie:
- Pagina principală
(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgPageParseReport":{"limitreport":{"cputime":"0.412","walltime":"0.529","ppvisitednodes":{"value":422,"limit":1000000},"ppgeneratednodes":{"value":0,"limit":1500000},"postexpandincludesize":{"value":29212,"limit":2097152},"templateargumentsize":{"value":729,"limit":2097152},"expansiondepth":{"value":6,"limit":40},"expensivefunctioncount":{"value":22,"limit":500},"unstrip-depth":{"value":0,"limit":20},"unstrip-size":{"value":0,"limit":5000000},"entityaccesscount":{"value":1,"limit":400},"timingprofile":["100.00% 379.609 1 -total"," 4.98% 18.893 1 Format:Aniversările_zilei"," 4.20% 15.944 1 Format:Aniversările_zilei/3_iulie"," 3.35% 12.713 1 Format:Aniversările_zilei/core"," 2.61% 9.911 1 Format:Proiecteinrudite"," 1.44% 5.448 1 Format:Actualități"," 1.25% 4.729 1 Pagina_principală/Categorii"," 1.21% 4.602 9 Format:Click"," 0.85% 3.230 1 Format:Știați_că"," 0.80% 3.038 1 Format:Interwiki_principală"]},"scribunto":{"limitreport-timeusage":{"value":"0.268","limit":"10.000"},"limitreport-memusage":{"value":22336667,"limit":52428800},"limitreport-logs":"156210874nBefore Refs = "{{despre|'''romanul lui Cezar Petrescu'''|alte sensuri|Întunecare}}\n{{Infocaseta Carte\n| nume = Întunecare\n| titlu_original = \n| copertă = Intunecare 1927.jpg\n| descriere_copertă = Coperta ediției princeps a romanului (vol. I, 1927)\n| autor = [[Cezar Petrescu]]\n| autor_ilustrații = \n| autor_copertă = \n| țară_de_lansare = {{drapel|Regatul României}}\n| limba = [[Limba română|română]]\n| seria = \n| subiect = [[Primul Război Mondial]]\n| gen = [[roman de război]]\n| editura = Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I), [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă)\n| data_publicării = 1927 (vol. I), 1928 (ediția completă în 2 vol.)\n| data_apariției_în_românia = \n| media_type = Tipăritură\n| pagini = 191 (vol. I), 303+273 (ediția completă)\n| isbn = \n| oclc = \n}}\n'''''Întunecare''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă),u003Cref name=\"Bălu53\"u003EIon Bălu, ''Cezar Petrescu'', 1972, p. 53.u003C/refu003E ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”.u003Cref name=\"Crohmălniceanu318\"u003EOv. S. Crohmălniceanu, ''Literatura română între cele două războaie mondiale'', vol. I, 1972, p. 318.u003C/refu003E Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.u003Cref name=\"Botez\"u003EOctav Botez, „Recenzii. Cezar Petrescu: ''Simfonia fantastică''”, în ''Viața Romînească'', București, anul XXI, nr. 7-8, iulie-august 1929, p. 200.u003C/refu003Eu003Cref name=\"Murărașu384\"u003ED. Murărașu, ''Istoria literaturii române'', Editura Cartea Românească, București, ediția a III-a, 1942, p. 384.u003C/refu003Eu003Cref name=\"Sasu\"u003EAurel Sasu, ''Dicționar biografic al literaturii române M-Z'', vol. II, Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 345. {{ISBN|973-697-758-7}}u003C/refu003E\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”.u003Cref name=Simionu003EEugen Simion (coord.), ''Dicționarul general al literaturii române'', vol. V: P-R, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006, p. 202.u003C/refu003E Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]].u003Cref name=\"Manolescu209\"u003ENicolae Manolescu, ''Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc'', Editura 1001 Gramar, București, 2001, p. 209.u003C/refu003Eu003Crefu003ECălin Stănculescu, ''Cartea și filmul'', 2011, pp. 84-85.u003C/refu003E Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.u003Cref name=Simion/u003E\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu.u003Cref name=\"Bălu51\"/u003Eu003Cref name=\"Ornea498\"u003EZ. Ornea, ''Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea'', 1980, p. 498.u003C/refu003E Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor;u003Cref name=\"Sasu\"/u003Eu003Cref name=\"Ornea501\"u003EZ. Ornea, ''Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea'', 1980, p. 501.u003C/refu003Eu003Cref name=Ștefănescu2003u003EAlex. Ștefănescu, „[http://www.romlit.ro/index.pl/cezar_petrescu La o nouă lectură: Cezar Petrescu]”, în ''România literară'', anul XXXVI, nr. 5, 8-14 februarie 2003.u003C/refu003Eu003Cref name=Manolescu772u003ENicolae Manolescu, ''Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură'', Editura Paralela 45, Pitești, 2008, p. 772.u003C/refu003Eu003Cref name=Morar21u003EVasile Morar, „Prefață”, 2010, p. 21.u003C/refu003E opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve.u003Cref name=\"Manolescu208\"u003ENicolae Manolescu, ''Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc'', Editura 1001 Gramar, București, 2001, p. 208.u003C/refu003E Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].u003Cref name=\"Vianu307\"u003ETudor Vianu, ''Arta prozatorilor români'', 1991, p. 307.u003C/refu003E\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]],u003Cref name=\"Stănculescu19\"u003ECălin Stănculescu, ''Cartea și filmul'', 2011, p. 19.u003C/refu003E în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]].u003Cref name=\"Stănculescu93\"u003ECălin Stănculescu, ''Cartea și filmul'', 2011, p. 93.u003C/refu003E Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986.u003Cref name=\"Căliman325\"u003ECălin Căliman, ''Istoria filmului românesc (1897-2000)'', Editura Fundației Culturale Române, București, 2000, p. 325.u003C/refu003E"nBefore templates = "{{despre|'''romanul lui Cezar Petrescu'''|alte sensuri|Întunecare}}\n{{Infocaseta Carte\n| nume = Întunecare\n| titlu_original = \n| copertă = Intunecare 1927.jpg\n| descriere_copertă = Coperta ediției princeps a romanului (vol. I, 1927)\n| autor = [[Cezar Petrescu]]\n| autor_ilustrații = \n| autor_copertă = \n| țară_de_lansare = {{drapel|Regatul României}}\n| limba = [[Limba română|română]]\n| seria = \n| subiect = [[Primul Război Mondial]]\n| gen = [[roman de război]]\n| editura = Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I), [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă)\n| data_publicării = 1927 (vol. I), 1928 (ediția completă în 2 vol.)\n| data_apariției_în_românia = \n| media_type = Tipăritură\n| pagini = 191 (vol. I), 303+273 (ediția completă)\n| isbn = \n| oclc = \n}}\n'''''Întunecare''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]]. Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]], în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]]. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986."nBefore images = "\n{{Infocaseta Carte\n| nume = Întunecare\n| titlu_original = \n| copertă = Intunecare 1927.jpg\n| descriere_copertă = Coperta ediției princeps a romanului (vol. I, 1927)\n| autor = [[Cezar Petrescu]]\n| autor_ilustrații = \n| autor_copertă = \n| țară_de_lansare = {{drapel|Regatul României}}\n| limba = [[Limba română|română]]\n| seria = \n| subiect = [[Primul Război Mondial]]\n| gen = [[roman de război]]\n| editura = Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I), [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă)\n| data_publicării = 1927 (vol. I), 1928 (ediția completă în 2 vol.)\n| data_apariției_în_românia = \n| media_type = Tipăritură\n| pagini = 191 (vol. I), 303+273 (ediția completă)\n| isbn = \n| oclc = \n}}\n'''''Întunecare''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]]. Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]], în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]]. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986."nbefore removeInfobox = "\n{{Infocaseta Carte\n| nume = Întunecare\n| titlu_original = \n| copertă = Intunecare 1927.jpg\n| descriere_copertă = Coperta ediției princeps a romanului (vol. I, 1927)\n| autor = [[Cezar Petrescu]]\n| autor_ilustrații = \n| autor_copertă = \n| țară_de_lansare = {{drapel|Regatul României}}\n| limba = [[Limba română|română]]\n| seria = \n| subiect = [[Primul Război Mondial]]\n| gen = [[roman de război]]\n| editura = Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I), [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă)\n| data_publicării = 1927 (vol. I), 1928 (ediția completă în 2 vol.)\n| data_apariției_în_românia = \n| media_type = Tipăritură\n| pagini = 191 (vol. I), 303+273 (ediția completă)\n| isbn = \n| oclc = \n}}\n'''''Întunecare''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]]. Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]], în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]]. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986."nafter removeInfobox = "\n'''''Întunecare''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]]. Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]], în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]]. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986."nAfter Files = "\n'''''Întunecare''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]]. Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]], în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]]. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986."nBefore backlink = "'''''Întunecare''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]]. Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]], în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]]. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986."nAfter backlink = "'''''Întunecare''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]]. Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]], în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]]. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986."nPreprocessed = "'''''[[Întunecare (roman)|Întunecare]]''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]]. Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]], în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]]. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986."nFinal version = "'''''[[Întunecare (roman)|Întunecare]]''''' este un [[roman de război]] scris de [[Cezar Petrescu]] și publicat în anii 1927-1928 de Biblioteca ziarului Universul din [[București]] (vol. I) și de [[Editura Scrisul Românesc]] din [[Craiova]] (ediția completă), ce deschide perspectiva unei vaste „cronici românești a veacului XX”. Autorul realizează o amplă frescă socio-morală a societății românești din perioada [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]] și din [[Anii 1920|anii ’20]] ai secolului al XX-lea, evidențiind dezamăgirea profundă a participanților la război în fața conservării postbelice a aceleiași organizări sociale și a acelorași mentalități egoiste ce contribuiseră la declanșarea conflagrației.\n\nRomanul prezintă [[criză de identitate|criza de identitate]] a tânărului avocat Radu Comșa produsă de confruntarea cu realitatea războiului, precum și dramele existențiale trăite de exponenții unei „generații pierdute”. Având o carieră promițătoare la momentul [[Intrarea României în Primul Război Mondial|intrării României în război]], personajul principal pleacă voluntar pe front, crezând că războiul va purifica și însănătoși moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către [[sinucidere]]. Autorul expune o optică [[pacifism|pacifistă]] și [[umanitarism|umanitaristă]] aflată la modă în acea vreme în presa de stânga din Europa.\n\nChiar dacă nu se ridică la valoarea romanului ''[[Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război]]'' (1930) de [[Camil Petrescu]], ''Întunecare'' rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor; opiniile critice au fost mai nuanțate: unii au primit-o cu elogii, în timp ce alții cu mari rezerve. Complexitatea romanului lui Cezar Petrescu (numărul mare de personaje, existența mai multor intrigi secundare, amploarea detaliilor) i-a determinat pe unii critici să afirme că autorul a fost influențat de creații literare clasice ale literaturii universale precum romanul ''[[Război și pace (roman)|Război și pace]]'' al lui [[Lev Tolstoi]] sau ciclul romanesc ''Comedia umană'' al lui [[Balzac]].\n\nRomanul a fost ecranizat ulterior într-un [[Întunecare (film)|film omonim]], regizat de [[Alexandru Tatos]] după un scenariu al lui [[Petre Sălcudeanu]], în care rolul principal a fost interpretat de [[Ion Caramitru]]. Premiera oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986."na1 = "Alesha Dixon"na2 = "Tulsa, Oklahoma"na3 = "Fridtjof Nansen"n"},"cachereport":{"origin":"mw1239","timestamp":"20190702230541","ttl":3600,"transientcontent":true}}});});{"@context":"https://schema.org","@type":"Article","name":"Pagina principalu0103","url":"https://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83","sameAs":"http://www.wikidata.org/entity/Q5296","mainEntity":"http://www.wikidata.org/entity/Q5296","author":{"@type":"Organization","name":"Contributors to Wikimedia projects"},"publisher":{"@type":"Organization","name":"Wikimedia Foundation, Inc.","logo":{"@type":"ImageObject","url":"https://www.wikimedia.org/static/images/wmf-hor-googpub.png"}},"datePublished":"2003-07-12T09:06:42Z","dateModified":"2019-01-02T08:54:37Z","image":"https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/3/31/JLO_07_-_BERCY_-_OCTOBRE_2012_%288097628058%29.jpg","headline":"Pagina principalu0103 a unui proiect Wikimedia"}(RLQ=window.RLQ||[]).push(function(){mw.config.set({"wgBackendResponseTime":130,"wgHostname":"mw1264"});});Rszs0J3RRDvVXSON bK35Gb6QHYBP5 FB3f,q,LxXZBzWyR8HhoGzK,UT8uTDVOE nn6Q0ZRysQ